Radio România Internațional

Tag: sedere

  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit
    unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de
    întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România
    trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de
    cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în
    Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro
    sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea
    anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
    Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European.

    De altfel, lista
    completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în
    funcţie şi de natura paşaportului – simplu, diplomatic, de servciu sau oficial
    – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate
    pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa www.mae.ro , site editat în engleză, franceză şi
    română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile
    diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea
    prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

    De curând, este diponibil
    portalul e-VIZA, destinat
    facilitării obţinerii vizelor de către cetăţenii străini care doresc să
    viziteze România. Portalul, editat în engleză şi română, este accesibil din
    pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro.
    Introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul călătoriei,
    cetăţenii străini vor afla dacă au sau nu nevoie de viză.

    În cazul în care au
    nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original. Astfel, la formularul de
    cerere completat şi semnat corespunzător trebuie anexat un document de călătorie valabil şi acceptat de
    statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele
    prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a
    mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii
    în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea
    şederii în România.


    Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe
    teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice
    perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea
    frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil
    pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de
    pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Vizele de lungă şedere
    dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România
    a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără
    posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de
    tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile.

    Vizele de scurtă şedere şi cele de
    tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de
    Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de
    euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa
    pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Jurnal românesc – 11.04.2016

    Jurnal românesc – 11.04.2016

    Partidele politice din România
    îşi pot depune candidaturile pentru alegerile locale începând de luni,
    până pe 26 aprilie. Potrivit calendarului electoral, pe 4 mai vor fi anunţate
    candidaturile rămase definitive, iar campania electorală va avea loc în
    perioada 6 mai – 4 iunie. 126 de partide, alianţe şi uniuni şi-au înscris la
    Biroul Electoral Central denumirile şi însemnele cu care vor candida la
    alegerile locale de pe 5 iunie.


    Circa o mie de primari din România şi Republica Moldova au
    participat, în premieră, la Bucuresti, la o conferinţă comună a
    reprezentanţilor comunităţilor locale din cele două state. Cu acest prilej, au
    fost perfectate 450 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat, care stabilesc
    acţiuni comune pentru dezvoltare în domeniile economic, educaţional, cultural,
    sportiv şi administrativ.


    Agenţia
    de evaluare economică şi financiară Standard and Poor’s a decis să menţină
    ratingul României la nivelul BBB
    minus, cu perspectivă stabilă. Acesta este primul calificativ din categoria
    celor acordate ţărilor recomandate pentru investiţii. A fost menţinut şi
    ratingul pentru împrumuturi pe termen scurt la nivelul A-3. Agenţia menţionează
    că a luat în considerare în păstrarea acestor calificative nivelul moderat de
    îndatorare externă şi perspectivele stabile de creştere economică.


    Statele Unite nu vor suspenda vizele pentru cetăţenii celor cinci
    ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, care nu fac parte din
    programul Visa Weaver, până când acestea nu vor îndeplini standardele de
    securitate şi administrative. Potrivit purtătorului de cuvânt al
    departamentului de Stat, Mark Toner, citat de corespondenta Radio România,
    Washingtonul îşi va menţine această decizie chiar dacă Uniunea Europeană ia în
    calcul, ca măsură de reciprocitate, introducerea de vize pentru accesul
    cetăţenilor americani în spaţiul comunitar. Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Polonia
    şi România, a spus Toner, nu au îndeplinit cerinţele programului Visa Weaver,
    stabilite prin lege. El a menţionat că aceste state trebuie tratate individual,
    pe baze bilaterale, pentru a fi ajutate să rezolve problemele care-i împiedică
    pe cetăţenii lor să obţină accesul fără viză în Statele Unite.


    Mai mult de jumătate din români, 54%, nu
    sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor pe teritoriul României, arată
    concluziile unui raport de cercetare realizat de Asociaţia Pro Democraţia.
    Majoritatea celor chestionaţi sunt împotriva cotelor de refugiaţi impuse pentru
    fiecare stat membru al Uniunii Europene şi consideră că aceştia ar trebui
    plasaţi în tabere speciale. Raportul mai arată că 45% dintre români asociază
    criza refugiaţilor cu războiul social, 31% cu conflicte religioase, iar aproape
    jumătate se simt în nesiguranţă în contextul crizei refugiaţilor. Până acum, în
    România, media cererilor de azil a fost de 1.200-1.300 pe an. Cei mai mulţi
    solicitanţi provin din Siria, Irak, Pakistan şi Somalia.




    Peste 100.000 de cetăţeni străini cu drept
    de şedere se aflau în România la sfârşitul primului trimestru al anului 2016,
    potrivit evidenţelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Dintre aceştia,
    circa 65.000 provin din state nemembre ale UE, în special din Republica
    Moldova, Turcia şi China. Dintre cetăţenii statelor membre ale UE, cei mai
    mulţi sunt italieni. Principalele motive pentru care străinii şi-au stabilit
    reşedinţa pe teritoriul României sunt familia, studiile sau locul de muncă.

  • Informaţii despre regimul vizelor

    Informaţii despre regimul vizelor

    Pentru
    cetăţenii străini care doresc să viziteze România este disponibil portalul
    e-VIZA, destinat facilitării obţinerii vizelor. Portalul permite,
    aşadar, cetăţenilor străini să iniţieze
    procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul
    Internet. Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului
    de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece
    în această procedură şi va avea, de asemenea, beneficiul important al
    programării electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa
    consulului.

    Cetăţenii străini care doresc să vină în România pot intra pe
    portalul editat în engleză şi română, care este accesibil din pagina principală
    a ministerului, www.mae.ro şi unde,
    introducând un set minim de informaţii precum nume, cetăţenie, scopul
    călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie,
    solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original. În vederea aprobării
    acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din
    România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru
    Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele
    române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii.

    Totodată, vizele de
    lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea
    prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de
    zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul
    unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât
    şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de
    120 de euro.

    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele
    cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor,
    respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina,
    Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Republica
    Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei,
    Bosniei şi Republicii Moldova, vizele sunt necesare doar pentru titularii de
    paşapoarte fără date biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru
    cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35
    de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi
    în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii
    Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize.

    De
    asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru
    elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru
    cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Totodată, viza
    de lungă şedere pentru cetăţenii străini care sunt membri de familie ai unor
    cetăţeni români se acordă fără plata taxelor consulare. Iar vizele de intrare
    pentru membrii de familie ai unor cetăţeni ai Uniunii Europene sau Spaţiului
    Economic European sunt acordate gratuit.

  • Informaţii despre regimul vizelor

    Informaţii despre regimul vizelor

    Pentru cetăţenii străini care doresc să viziteze România este disponibil portalul “e-VIZA”, destinat facilitării obţinerii vizelor. Portalul permite, aşadar, cetăţenilor străini să iniţieze procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul internet. Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece în această procedură şi va avea, de asemenea, beneficiul important al programării electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa consulului.



    Cetăţenii străini care doresc să vină în România pot intra pe portalul editat în Engleză şi română, care este accesibil din pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro şi unde, introducând un set minim de informaţii precum nume, cetăţenie, scopul călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat în vederea depunerii documentelor în original.



    În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii. Totodată, vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.



    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor, respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei şi Republicii Moldova, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate.



    Totodată, viza de lungă şedere pentru cetăţenii străini care sunt membri de familie ai unor cetăţeni români se acordă fără plata taxelor consulare. Iar vizele de intrare pentru membrii de familie ai unor cetăţeni ai Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European sunt acordate gratuit.

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 124 de lei şi 50 de bani (28,5 euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi facută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.



    De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis de şedere”.



    Să amintim, în final, că preţul permiselor de şedere este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.

  • Stabilirea domiciliului în România

    Stabilirea domiciliului în România

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în Romania investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă consulară de 124 de lei şi 50 de bani (28,5 euro), dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.

  • Obţinerea dreptului de şedere în România

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar.



    În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.



    De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări.



    De asemenea, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis de şedere”.



    Să amintim, în final, că preţul permiselor de şedere este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.

  • Marea Britanie: o nouă taxă pentru cetăţenii Uninii

    Ministerul de Interne britanic a introdus de la 1 iulie o taxă în valoare de 55 de lire pentru mai multe tipuri de documente europene emise cetăţenilor din Spatiul Economic European care işi exercită dreptul de sedere pe teritoriul Marii Britanii. Pentru cetăţenii români, taxa se aplică documentelor emise în baza urmatoarelor formulare:


    – BR1 – certificat de înregistrare galben sau albastru, emis lucrătorilor pe cont propriu, studenţilor, persoanelor care deţin resurse suficiente, persoanelor exceptate de la obţinerea autorizatiei de muncă;

    – BR5 şi BR6 — permise de şedere (residence card/stamp) emise membrilor de familie din afara Spaţiului Economic European, care se alătura unui cetăţean român, în funcţie de scopul în care acesta şi-a exercitat dreptul de şedere în Marea Britanie;

    – EEA3 – document care certifică şederea permanentă în Marea Britanie.



    Formularele actualizate pot fi consultate si descărcate online aici. Documentele cuprind informaţii referitoare atât la metoda de plata a taxei de 55 de lire cât şi adresele unde cererile pot fi transmise spre soluţionare.


    Sursa: MAE