Tag: sedinta comuna

  • Şedinţă comună de guvern România – Republica Moldova

    Şedinţă comună de guvern România – Republica Moldova

    La şedinţa comună a celor două Guverne, organizată, joi, în premieră, la Piatra Neamţ (nord-estul României), premierul român, Sorin Grindeanu, i-a spus omologului său, Pavel Filip, că Bucureştiul vrea să investească mai mult în Republica Moldova şi să participe la procesul de privatizare de acolo. Şi a cerut Eexcutivului pro-occidental de la Chişinău să nu abandoneze traseul european. Sorin Grindeanu: România aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate şi reiterez că doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem în continuare Republica Moldova pe acest drum.”



    Premierul Filip a mulţumit României pentru ajutorul financiar rambursabil, considerat indispensabil pentru economia în criză a republicii şi acordat în tranşe ce vor totaliza, în final, 150 de milioane de euro. El a exprimat gratitudinea Chişinăului şi pentru cele 96 de microbuze care vor ajunge, în câteva săptămâni, în Republica Moldova şi pe care România le oferă pentru transportul elevilor din mediul rural. Şi a conchis că viitorul Republicii Moldova este doar în Uniunea Europeană, alături de România.


    L-am asigurat pe domnul prim-ministru că Moldova rămâne ferm angajată pe calea realizării proiectului nostru strategic, implementarea consecventă a reformelor prevăzute de acordul de asociere cu UE. Moldova priveşte în continuare spre vest, ca proiect de ţară. Adevărul e că, indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, Constituţia dă mai multă putere de decizie Parlamentului şi Guvernului. Şi, din acest punct de vedere, în relaţia noastră cu România nu se va schimba nimic, precum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, care este, de fapt, şi proiectul nostru de ţară.”



    Premierul Filip a adăugat că un birou de legătură al NATO va fi deschis, în iunie, la Chişinău, în ciuda opoziţiei noului preşedinte al republicii, socialistul filorus Igor Dodon. Precizările primului-ministru deveniseră obligatorii după ce, luna trecută, Dodon a interzis militarilor moldoveni să ia parte, alături de camarazii lor români şi americani, la un exerciţiu organizat pe teritoriul României.



    El a fost la Moscova de două ori în mai puţin de trei luni de la învestire şi a spus acolo că ia în calcul denunţarea acordurilor de asociere si liber-schimb cu UE şi aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Eurasiatică, precum şi federalizarea Republicii Moldova, ca soluţie pentru pacificarea regiunii separatiste pro-ruse Transnistria (est). Analiştii de la Chişinău, citaţi de corespondenţii Radio România, spun că miza acestei gesticulaţii pro-moscovite a lui Dodon e exclusiv electorală, adică sprijinul rusesc pentru socialişti la alegerile parlamentare de anul viitor.

  • Noi proiecte de cooperare România – Rep. Moldova

    Noi proiecte de cooperare România – Rep. Moldova

    Prioritatea absolută a Bucureştiului este Republica Moldova -
    declara, la începutul acestei luni, premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală
    a diplomaţilor români, cărora le-a cerut să promoveze interesele statului vecin
    aşa cum fac pentru interesele Bucureştiului.

    Anterior, pe 27 august, când
    Republica Moldova aniversa 24 de ani de la proclamarea independenţei faţă de
    Moscova, premierul s-a aflat la Chişinău, unde a fost primit de preşedintele
    Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu omologul său, Valeriu Streleţ, pe care i-a
    asigurat, din nou, de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
    Chişinăului. Iar marţi, la Neptun, şeful Guvernului de la Bucureşti a anunţat
    că România intenţionează să acorde Republicii Moldova un împrumut rambursabil,
    de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, dar şi finanţare
    nerambursabilă pentru proiecte viitoare. El a adăugat că interconectarea
    sistemelor naţionale energetic şi de gaze naturale reprezintă un demers
    strategic, care trebuie continuat, astfel încât Republica Moldova să atingă
    independenţa energetică. Încurajator, în acest sens, e interesul unor
    importante companii româneşti de a se implica în privatizările din sectorul
    energetic al statului vecin.

    La rându-i, omologul său, Valeriu Streleţ, şi-a
    exprimat dorinţa ca România să devină principalul investitor în Republica
    Moldova şi a promis facilităţi pentru firmele româneşti care investesc acolo.
    Fără să numească explicit Rusia, premierul de la Chişinău spune că înlăturarea
    depedenţei faţă de un singur furnizor va permite Republicii Moldova să se
    debaraseze de condiţia de ostatic al unui sistem de mult timp învechit.

    Simultan cu şedinţa comună a guvernelor, la Neptun a avut loc un miting la care
    sute de oameni au cerut reunirea celor
    două state. Nu doar interconectarea energetică, ci şi o singură monedă, leul
    românesc, şi o politică externă şi de apărare comună au figurat printre solicitările
    manifestanţilor. Liderii acestora au fost primiţi de miniştrii români de
    Externe, Bogdan Aurescu, şi pentru Dialog Social, Liviu Pop, care au promis că
    la viitoarele şedinţe de guvern îi vor invita pe manifestanţi ca parte a
    societăţii civile.

    Pe vremuri desfăşurate într-un climat exuberant şi pe care
    protagoniştii îl numeau fratern, discuţiile dintre cele două echipe executive
    au fost, de data acesta, umbrite de problemele politice interne. La Bucureşti,
    Ponta a fost trimis, luni, în judecată de DNA pentru fapte de corupţie şi,
    săptămâna viitoare, trebuie să treacă testul unei moţiuni de cenzură. Iar în
    centrul Chişinăului, mii de oameni cer, în fiecare duminică, demisia Guvernului
    lui Streleţ, deşi acesta a fost învestit de abia două luni. Declarat
    pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită a fost grav decredibilizată
    de dispariţia misterioasă din sistemul bancar a unui miliard de dolari,
    echivalentul a circa 15% din PIB-ul republicii. Nu-i, de aceea, de mirare că la
    mitingul unionist de la Neptun s-a cerut şi ca procurorii anticorupţie români
    să treacă graniţa.