Radio România Internațional

Tag: sedinta CSAT

  • Retrospectiva săptămânii 01 -07.12.2024

    Retrospectiva săptămânii 01 -07.12.2024

    Alegerile prezidenţiale din România au fost anulate

    Curtea Constituţională a României (CCR) a decis vineri, cu unanimitate de voturi, anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale. Practic, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero, inclusiv programul pentru desfăşurarea campaniei electorale. ‘Procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare’, se arată în decizia CCR.

    Hotărârea este definitivă şi general obligatorie. Iniţial, în presă a apărut informaţia că judecătorii Curţii Constituţionale se întâlnesc vineri într-o întâlnire informală, pentru a analiza dacă vor dezbate într-o şedinţă oficială cererile depuse privind anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, Ulterior, judecătorii au adoptat oficial anularea alegerilor prezidenţiale. Decizia intervine după ce candidatul independent Călin Georgescu a câştigat neaşteptat turul 1 al alegerilor, pe 24 noiembrie.

    Georgescu a fost acuzat că a fost favorizat de ingerinţa Rusiei în procesul electoral, preponderent printr-o campanie agresivă şi concertată de manipulare pe TiKTok. Georgescu a fost acuzat de simpatii pro-ruse şi de extrema dreaptă, pro-legionare. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a desecretizat informaţiile primite de la serviciile secrete şi ministerele de forţă cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

    Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei candidatului independent Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

     

    România, sub atac cibernetic

    Documente prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie au fost declasificate de președintele Klaus Iohannis. Este vorba despre note de informare referitoare la nerespectarea regulilor de publicitate electorală înaintea turului I al prezidențialelor, din 24 noiembrie. Rapoartele SRI au arătat că a existat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral, precum și exploatarea unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu.

    Creșterea conturilor care l-au promovat nu a fost organică, iar activitatea conturilor a fost coordonată de un actor statal, care a utilizat un canal alternativ de comunicare pentru rostogolirea mesajelor pe TikTok. În același timp, raportul SIE afirmă că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv scurgeri de informații și sabotaje. Parchetul General a anunțat că deschide o anchetă penală în baza informațiilor cuprinse în documentele CSAT. Cercetările vizează indicii privind infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online. Ancheta vizează și infracțiuni de spălare a banilor, în legătură cu proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat, respectiv comiterea unor infracțiuni informatice menite să influențeze opțiunile alegătorilor.

    Incertitudinea politică a afectat economia – încrederea oamenilor de afaceri și a investitorilor a scăzut la un nivel întâlnit doar în perioada pandemiei, arată datele CFA România. La Washington, șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a declarat că autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile prezidențiale. În replica, Rusia a respins acuzațiile, pe care le consideră nefondate. În contextul alegerilor din România, Comisia Europeană și-a intensificat monitorizarea platformei TikTok. Executivul de la Bruxelles a cerut rețelei de socializare să ia măsuri pentru a securiza informațiile legate de toate alegerile din UE pentru a le studia în profunzime.

     

    Rezultatele alegerilor parlamentare

    Viitorul Parlament de la București, rezultat în urma alegerilor organizate pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, va fi format din șapte formațiuni politice. Cele mai multe voturi și implicit mandate a obținut PSD, aflat la guvernare, urmat de AUR, suveranist, care și-a dublat scorul față de cel de la scrutinul de acum patru ani. Pe locurile trei și patru se situează PNL, care a făcut tandem la guvernare cu PSD, respectiv USR (centru-dreapta). Pragul minim necesar de 5% a fost trecut și de S.O.S. România (extremist, suveranist) al controversatei eurodeputate Diana Șoșoacă, de nou înființatul Partid al Oamenilor Tineri (considerat extremist, suveranist) al unei parlamentare ieșită din rândurile AUR și de către UDMR.

    Odată anunțate rezultatele finale, au început discuțiile în vederea constituirii unei majorități. Iar miercuri seară, formațiunile pro-europene – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale altele decât cea maghiară au semnat o rezoluție comună în care se angajează să formeze o coaliție în viitorul legislativ. O coaliție pentru stabilitate și modernizarea țării, care să izoleze forțele considerate extremiste, au declarat liderii semnatari.

     

    A murit eroul de la Sevilla

    A murit în această săptămână, la 65 de ani, eroul de la Sevilla, Helmut Duckadam, câștigător, în 1986, cu Steaua București, al Cupei Campionilor Europeni – cel mai important trofeu fotbalistic continental intercluburi. În finala cu FC Barcelona din 7 mai în acel an, Helmut Duckadam apărat toate cele patru lovituri de departajare executate de jucătorii catalani, iar performanța sa a fost înscrisă în Cartea Recordurilor. Problemele de sănătate l-au obligat să renunțe definitiv la fotbalul de performanță la doar 27 de ani. Timp de un deceniu, Duckadam a ocupat funcția de președinte de imagine la clubul FCSB, iar Președinția României i-a conferit Ordinul “Meritul Sportiv”.

     

    Târgul de Carte Gaudeamus

    Regal de carte în Bucureşti, timp de cinci zile, la Târgul de Carte Gaudeamus, deschis pe 4 decembrie. Pentru a 31-a ediție a manifestării organizate de Radio România, cei circa 200 de participanţi au pregătit mii de titluri, oferte speciale şi peste 600 de evenimente editoriale. Președintele de onoare al acestei ediții a Târgului Gaudeamus este Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori români contemporani, deținătorul a numeroase premii naționale și internaționale.

     

  • Klaus Iohannis: Rusia este agresorul, nu victima

    Klaus Iohannis: Rusia este agresorul, nu victima

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, dupa Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) pe care l-a convocat joi.
    Din păcate, în această dimineaţă, Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran. Astăzi, la eforturile comunităţii internaţionale pentru menţinerea păcii şi dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc oraşele şi obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federaţia Rusă a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţilor cetăţenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, şi întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală şi neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi omeneşti.


    Iohannis a punctat că singura soluţie pentru depăşirea crizei este cea diplomatică, iar România nu va fi atras in conflictul militar din Ucraina. Președintele Iohannis a dat asigurari ca niciun roman nu trebuie sa se teama pentru siguranta sa si a familiei sale, avand in vedere statutul tarii de membru al NATO, care reprezinta o umbrela de securitate extrem de solida.

    Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană şi întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomaţia să prevaleze. România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat şi european şi a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situaţiei de la graniţele Ucrainei. Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea raţiunii să învingă. Singura soluţie de a depăşi cu bine această gravă criză este cea diplomatică,

    Naţiunile democratice nu vor face niciun pas înapoi pentru a proteja valorile., a mai spus șeful statului, subliniind că: Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizionişti ai istoriei trebuie să ştie că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult. Noi, naţiunile democratice, suntem aici şi nu facem niciun pas înapoi pentru a ne proteja valorile şi tot ce am construit până acum.

    Este nevoie de o consolidare consistentă a Flancului Estic, a mai spus Iohannis,care a subliniiat că În acest context tensionat, se impune fără doar şi poate consolidarea consistentă a Flancului Estic. Forţa noastră este în primul rând aceasta: suntem uniţi, suntem fără teamă şi rămânem neclintiţi, împreună, în faţa unui agresor care ameninţă, prin acţiunile sale, pacea întregii planete.

    In aceste momente tragice, gândurile noastre se îndreaptă către poporul ucrainean, către toate femeile, bărbaţii şi copiii ucraineni, obligaţi să trăiască în teroare, victime inocente şi colaterale ale unui război pe care nu îl înţeleg şi nu şi l-au dorit, a mai spus președintele României.

  • Jurnal românesc – 28.05.2020

    Jurnal românesc – 28.05.2020

    Consiliul Suprem
    de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare pentru
    perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
    apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană
    sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa cu un efectiv
    de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara ţării, cu 436
    mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu
    841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020. Preşedintele a
    anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul privind
    transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi
    în perspectivă.

    Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate
    internaţională şi strategică    , a spus Iohannis, care a precizat că
    politicile publice din domeniul securităţii naţionale sunt concepute şi
    implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru ca acesta să
    simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl
    apără şi îl protejează.




    Prim-ministrul
    Ludovic Orban şi cancelarul german Angela Merkel au avut o convorbire
    telefonică în care au abordat inclusiv situaţia lucrătorilor sezonieri români
    din Germania. Palatul Victoria transmite că şefa guvernului de la Berlin a
    exprimat preocuparea constantă a sa şi a executivului german pentru respectarea
    şi protejarea drepturilor românilor care muncesc în Germania. Ea a amintit că
    guvernul federal a iniţiat deja modificarea cadrului legislativ intern pentru a
    le oferi un grad sporit de protecţie şi a le garanta drepturile. Angela Merkel
    a exprimat totodată întreaga deschidere şi disponibilitate pentru menţinerea
    unui contact strâns, la toate nivelurile, între autorităţile din cele două
    state. Ludovic Orban a felicitat-o pe omologul german pentru modul de
    gestionare a crizei generate de pandemia de COVID-19 şi a salutat propunerile
    avansate de Comisia Europeană, la 27 mai, de creare a unui instrument european
    de relansare economică în valoare de 750 miliarde de euro. Premierul a exprimat
    sprijinul României întru avansarea agendei europene şi pentru găsirea de
    soluţii comune la provocările de ordin sanitar, economic şi social. Cei doi
    oficiali au agreat, de asemenea, să reia şi să consolideze dialogul politic
    bilateral la nivel înalt, de îndată ce condiţiile o vor permite.




    175 de români au
    fost repatriaţi miercuri din Italia cu două curse aeriene speciale operate de
    compania Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Cu zborul Roma -
    Bucureşti au ajuns acasă 101 oameni, în vreme ce cursa Milano – Bucureşti a
    transportat 74 de conaţionali. La bordul celor două aeronave s-au aflat
    persoane care s-au găsit în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe
    teritoriul italian, lucrători ale căror contracte de muncă au încetat sau au
    fost reziliate, cazuri medicale şi un caz social pentru care Ambasada României
    la Roma a eliberat titlu de călătorie în vederea revenirii în ţară. MAE
    precizează că repatrierile fac parte din demersurile întreprinse alături de
    ministerele Afacerilor Interne şi Transporturilor pentru facilitarea revenirii
    în ţară a românilor aflaţi în străinătate şi care au fost afectaţi de măsurile
    de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării
    pandemiei de COVID-19. Ministerul de Externe le reaminteşte românilor să
    verifice, cu atenţie şi anterior oricăror deplasări, informaţiile postate pe
    site-ul său www.mae.ro şi pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi
    ale oficiilor consulare ale României.




    Cea de 24-a
    ediție a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român,
    Reprezentanța Comisiei Europene și membrii EUNIC România, a fost amânată din
    cauza crizei sanitare. Cu toate acestea, manifestarea va avea o componentă
    online în perioada 29 mai – 1 iunie, cu două secțiuni de scurtmetraje românești
    și europene. Anul acesta, directorul artistic desemnat, Andrei Tănăsescu, a
    invitat o serie de regizori români să realizeze scurtmetraje în contextul
    autoizolării impuse de criza sanitară. 18 regizori au răspuns apelului, iar
    filmele realizate de aceștia alcătuiesc secțiunea CinemAcasa/HomeMadeMovies. În
    paralel cu această secțiune, publicul va putea urmări și o selecție de
    scurtmetraje din diverse țări europene, oferite de ambasadele si institututele
    culturale străine din București. Festivalul Filmului European este cel mai
    longeviv și de succes program cultural al Comisiei Europene în România. A fost
    inițiat de Delegația Executivului Comunitar în 1996, ca o modalitate creativă
    de sărbătorire a Zilei Europei. Evenimentul a luat amploare, de-a lungul
    timpului a tranzitat o serie de orașe din România şi Republica Moldova şi a
    devenit un reper cultural al lunii mai. După aderarea României la UE,
    Festivalul a fost preluat de Institutul Cultural Român, care anual invită un
    regizor român să participe la promovarea cinematogafiei europene.

  • Decizii ale CSAT

    Decizii ale CSAT

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit,
    miercuri, inprima sa şedinţă la care au participat membri ai noului
    Cabinet condus de liberalul Ludovic Orban. Membrii CSAT au avizat numirea
    generalului locotenent Daniel Petrescu în funcţia de şef al Statului Major al
    Apărării. Postul a devenit vacant după ce generalul Nicolae Ciucă a fost trecut
    în rezervă, în contextul în care a fost numit ministru al Apărării în noul
    Guvern.


    Este un militar cunoscut, respectat, eminent – a fost
    caracterizarea pe care preşedintele Klaus Iohannis i-a făcut-o noului şef al
    Statului Major. Preşedintele a subliniat că experienţa profesională a generalului locotenent
    Daniel Petrescu include funcţii deţinute
    la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în
    comandamente NATO. Acesta a participat la misiuni în teatrele de operaţii din Angola, Albania, Irak şi
    Afganistan.


    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a mai decis, miercuri, ca
    România să îşi sporească în 2020 participarea la misiuni în afara ţării.
    Numărul angajaţilor din Ministerul Apărării va creşte cu peste 200 de oameni,
    depăşind 2.100 de militari şi civili, din care peste 800 vor participa în
    continuare la misiunea NATO din Afganistan.     De la Ministerul de Interne a fost
    aprobat un total de peste 790 de militari şi poliţişti care vor lua parte la
    misiuni internaţionale.


    Klaus Iohannis: Se vede din acest număr impresionant, Armată plus Interne, că România
    îşi ia foarte în serios misiunea de a oferi securitate, de a exporta securitate
    în zone unde acest deziderat încă nu este atins. Suntem parte în multe misiuni,
    iar militarii noştri sunt foarte apreciaţi peste tot unde participă.


    Şeful
    statului a subliniat, totodată, că în cadrul şedinţei CSAT s-a discutat şi
    despre achiziţiile pentru armată.

    Klaus Iohannis: Este vorba de a achiziţiona încă cinci avioane F16. În CSAT a venit
    Guvernul cu un proiect de lege care a fost avizat favorabil, vă reamintesc,
    pentru achiziţii mai mari de 100 de milioane de euro este nevoie de acordul
    Parlamentului.


    Membrii Consiliului au analizat şi avizat
    favorabil proiectul cu propunerile de rectificare a bugetului de stat al
    instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale,
    pe anul 2019. Sumele stabilite asigură îndeplinirea integrală a obiectivelor
    asumate de aceste instituţii până la sfârşitul anului. Membrii CSAT au adoptat şi
    obiectivele României la reuniunea NATO, care va avea loc pe 3 şi 4 decembrie, la Londra,
    în cadrul căreia şeful statului, Klaus Iohannis, va insista asupra importanţei
    regiunii Mării Negre pe Flancul estic şi îi va asigura pe aliaţi de continuarea
    alocării şi în 2020 a două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare.
    Reuniunea de la Londra se desfăşoară într-un context aniversar, împlinirea a 70
    de ani de la înfiinţarea NATO, şi are ca miză principală reconfirmarea unităţii
    aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice.