Radio România Internațional

Tag: sedinta solemna

  • Propunere pentru o ședință solemnă a Parlamentului

    Propunere pentru o ședință solemnă a Parlamentului

    Deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, a anunţat miercuri că a propus conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului organizarea, în 25 octombrie, a unei şedinţe solemne a Parlamentului, dedicată împlinirii unui secol de la naşterea Regelui Mihai.



    Am propus oficial preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, precum şi membrilor Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, demararea organizării unei sesiuni solemne dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I, ultimul monarh al ţării, care a domnit între 1927 şi 1930, precum şi între 1940 şi 1947. Am propus ca şedinţa solemnă să aibă loc luni, 25 octombrie, la exact 100 de ani de la naşterea ultimului Rege al românilor, cu invitarea Preşedintelui României, a membrilor Guvernului, a foştilor Şefi de stat, a reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, a Şefului Casei Regale a României, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române şi a liderilor celorlalte culte religioase, a reprezentanţilor Armatei Române şi ai Academiei Române, a transmis Muraru într-un comunicat de presă.



    Demnitarul mai susţine că forumul suprem al democraţiei trebuie să acorde atenţie constantă promovării politicilor memoriei şi a valorilor României autentice. Prin marcarea unui secol de la naşterea ultimului Rege al românilor, Parlamentul va putea astfel să contribuie la procesul esenţial de reconciliere cu propriul trecut, de reconfirmare a valorilor şi principiilor pe care s-a născut şi funcţionează democraţia românească, dar şi de rememorare a celor mai importante momente ale naţiunii din ultima sută de ani. Nu numai istoria contemporană este marcată de personalitatea Regelui Mihai I, ci şi evoluţia politică a ţării în prezent. Mihai I este un simbol al luptei pentru libertate şi democraţie, al României ca aliat al Occidentului, a subliniat Muraru.



    Sursa: Agerpres


  • Parlamentul celebrează Centenarul

    Parlamentul celebrează Centenarul

    Şedinţa solemnă dedicată celebrării a 100 de ani de la crearea
    statului unitar român i-a reunit, miercuri, în aula Parlamentului de la
    Bucureşti, pe şefii principalelor centre de putere politică ale ţării, care,
    prin mesajele lor, au încercat să creeze o punte între dorinţele celor care, la
    1 Decembrie 1918, au înfăptuit Marea Unire, şi aşteptările românilor la un
    secol distanţă.


    De la apelul preşedintelui Klaus Iohannis ca guvernanţii să se
    recupleze la interesele naţionale, până la mesajul de pace politică al
    premierului Viorica Dăncilă, recursul la lecţiile istoriei s-a aflat în centrul
    discursurilor. Din ele nu au lipsit, însă, săgeţile pe care şi le-au aruncat, într-un
    moment în care românii aşteaptă parcă mai mult ca oricând unitate, puterea
    PSD-ALDE, opoziţia de dreapta şi preşedintele Iohannis.


    Respectul legii şi libertatea individului au
    reprezentat valorile care i-au însufleţit pe români în urmă cu 100 de ani şi îi
    mobilizează pe cetăţeni şi astăzi    , a subliniat Klaus Iohannis. El a amintit că,
    la ora actuală, România este o societate liberă, are instituţii stabile, este
    membră a Uniunii Europene şi este legată de un parteneriat strategic cu cea mai
    puternică ţară lumii, Statele Unite. Politicienii şi guvernanţii au fost
    invitaţi să asculte vocea românilor, să se ridice la demnitatea Centenarului şi
    să nu îl dezonoreze.


    Preşedintele Iohannis: La fel ca acum un
    secol, oamenii au mari speranţe pentru viitorul ţării noastre şi aşteptări
    îndreptăţite de la cei care o conduc. Cu atât mai mult de Centenar, românii
    aşteaptă o guvernare la înălţimea moştenirii care ne-a fost încredinţată, vor
    lideri politici responsabili, cinstiţi şi care să îşi propună obiective
    politice ambiţioase pentru România, nu pentru interesele lor vrelemnice.


    De
    cealaltă parte a baricadei în
    confruntarea politică de la Bucureşti, premierul
    Viorica Dăncilă, dar şi şeful său de
    partid, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au transmis un apel la unitate. În plus, dna Dăncilă a apreciat că
    este momentul pentru consens şi linişte inclusiv pentru apărarea intereselor
    României în Europa: Adresez un mesaj de pace politică şi către
    preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Am convingerea că, indiferent de
    mizele politice sau electorale pe care le avem în faţă, în calităţile oficiale
    pe care le avem, ca prim-ministru sau ca preşedinte, avem datoria de a coopera,
    de a colabora între noi. Este o datorie dincolo de orice miză personală. Este o
    datorie faţă de români şi faţă de România.


    Deputatul PNL, în opoziţie, Gigel Ştirbu,
    a apreciat că Centenarul trebuie să fie un moment de reflecţie asupra
    realizărilor din ultimii 100 de ani: România de astăzi este România pe care
    şi-au închipuit-o înaintaşii noştri care au zămislit şi au făurit marele act
    istoric de la 1918? Ce Românie lăsăm moştenire urmaşilor noştri?


    Liderul
    USR, Dan Barna, a făcut, la rândul său, o comparaţie între ce s-a reuşit în
    urmă cu 100 de ani şi ce se întâmplă în prezent: Cu o generaţie
    înainte de Marea Unire, Anghel Saligny realiza sistemul de poduri de la
    Cernavodă. Cel mai spectaculos proiect ingineresc din Europa la vremea
    respectivă era în România. Politicienii care au guvernat România după Revoluţie
    nu au fost în stare să termine o autostradă, una singură, care să lege regiunile
    istorice, în 30 de ani de guvernare.


    La şedinţa solemnă din Parlamentul
    României pentru celebrarea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire au fost
    prezenţi şi foştii
    preşedinţi ai ţării Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta,
    custodele Coroanei Române, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Daniel, reprezentanţi
    ai Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică şi şefii misiunilor
    diplomatice de la Bucureşti.

  • Viitorul relaţiilor Bucureşti – Chişinău

    Viitorul relaţiilor Bucureşti – Chişinău

    Cu ocazia împlinirii,
    marţi, a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, festivismul a fost la
    el acasă. Legislativul bicameral de la Bucureşti a organizat o şedinţă solemnă:
    au fost rostite discursuri şi a fost adoptată o Declaraţie. Parlamentul – se spune în document – consideră drept deplin legitimă
    dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea cu România ca o continuare
    firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. România şi
    cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea
    oricărei astfel de manifestări din partea moldovenilor, ca o expresie a voinţei
    lor suverane.

    Provincie cu populaţie majoritar românească aflată timp de 106
    ani sub ocupaţie ţaristă, Basarabia s-a unit cu Patria Mamă – România – în 1918.
    Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte
    a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Strivit şi
    negat în perioada URSS-ului, românismul a fost pervertit prin inventarea unei
    limbi şi a unei identităţi moldoveneşti, separate de cele româneşti. Apoi,
    pentru a-şi marca teritoriul, în 1992, Moscova a susţinut, cu trupe,
    veleităţile separatiste pro-ruse din regiunea Transnistria. Iar, la fiecare
    scrutin electoral, o luptă acerbă se dă între politicienii care mizează pe
    cartea integrării europene şi cei care vor să readucă Republica pe orbita rusească.

    Că, prin
    urmare, lucrurile nu sunt simple şi reunificarea cu România e o chestiune de
    timp o spune şi directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii
    Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu: Dacă, vreodată,
    cetăţenii Republicii Moldova vor dori să se reunească cu România, asta se va
    face strict în concordanţă cu legislaţia internaţională, cu acordurile finale
    de la Helsinki, care vorbesc şi despre inviolabilitatea frontierelor, dar şi despre
    legitimitatea unui act care se petrece prin dorinţa ambilor subiecţi. Sigur că
    mâna a rămas întinsă. Alta este atmosfera la Chişinău din punctul acesta de
    vedere, unde – s-a văzut şi în Parlamentul României – viziunile la nivel
    oficial sunt n-aş spune radical diferite, dar diferite. Mesajul cu care
    oficialii de la Chişinău au venit explicit a fost că unu: ne interesează în
    primul rând reintegrarea Republicii Moldova, adică regiunea transnistreană,
    pentru că vrem să evităm 1992, şi doi: dacă vreodată se va pune în discuţie
    relaţia cu România, trebuie pusă pe baza unui referendum. Altminteri spus, va
    trebui un referendum în Republica Moldova, prin care cetăţenii Republicii Moldova
    să decidă.

    Până la momentul aparent îndepărtat al unei eventuale reunificări,
    oamenii politici de la Bucureşti sunt de acord că importantă rămâne aprofundarea
    legăturilor speciale dintre România şi Republica Moldova şi susţinerea
    parcursului european şi nord-atlantic al micului stat de la Est, cel mai sărac din Europa. Cum
    societatea moldovenească este divizată, iar propaganda rusă, prezentă masiv,
    este foarte agresivă, sprijinul României este esenţial.