Radio România Internațional

Tag: SEE

  • Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia a lansat două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice.

    În acelaşi timp, forul comunitar a lansat şi cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European, cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.

    Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

    Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR, sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

    Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

    Noul parteneriat iniţiat de Comisie cu Banca Europeană va sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani.

     

  • Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Norvegia a spus ultima dată „nu” aderării la Uniunea Europeană la referendumul din noiembrie 1994, după ce votase împotrivă şi la consultarea similară, organizată în 1972. În schimb, din anul 1994, ţara scandinavă este parte a Spaţiului Economic European. Această organizaţie permite libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Norvegia este un membru puternic integrat în cele mai multe sectoare ale pieței interne a Uniunii. Unele domenii, precum agricultura, petrolul și pescuitul, nu sunt în întregime acoperite de Tratatul Spaţiului Economic European. Norvegia a aderat și la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen, precum și la o serie de acorduri interguvernamentale între statele membre ale blocului comunitar.

    Conform unui sondaj publicat în ajunul împlinirii a 30 de ani de la ultimul referendum organizat pe tema aderării la Uniunea Europeană a regatului scandinav, aproape 47% dintre respondenţi au spus că ţara nu ar trebui să intre, 35 de procente au fost de opinie contrară, iar circa 18% s-au declarat indecişi. Opoziţia faţă de aderare s-a redus de la peste 70 de procente în 2016 şi se situează acum la cel mai scăzut nivel de după 2009, în timp ce sprijinul a urcat, în ultimul deceniu, de la aproximativ 20% – notează cotidianul „Nationen”.

    Vremurile de criză tind să-i împingă pe norvegieni să fie mai favorabili Uniunii Europene, însă în general ei sunt mulţumiţi să rămână în afara blocului comunitar, şi doar un şoc ar putea să schimbe opiniile – consideră publicistul Kjetil Alstadheim, autorul unei cărţi apărute în acest an şi intitulate „Everyone Got it Wrong: On Norway as an EU Nation” / „Toată lumea a înțeles greșit: despre Norvegia ca națiune a Uniunii Europene”.

    Jurnalistul subliniază că opiniile norvegienilor s-ar putea schimba doar dacă ar apărea încă ceva pe lângă „un război comercial şi o pandemie de gripă aviară”. Per ansamblu, există puţină dezbatere politică vizând aderarea, dat fiind că atât principalele două partide – laburiştii şi conservatorii –, precum şi cel mai mare sindicat şi principala organizaţie patronală se opun deschiderii unei noi dezbateri.

    În plus, „teama lor este că, dacă ar începe o nouă dezbatere despre aderarea la Uniune, ar pune în pericol cooperarea pe care Norvegia o are prin acordul Spaţiului Economic European” – a mai spus autorul.

  • Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Obiectivul ambițios al UE este de a permite tuturor cetățenilor UE să beneficieze de cea mai bună educație și formare. Deși fiecare stat membru este responsabil pentru propriul său sistem de educație și formare, UE joacă un important rol de sprijin. Aceasta încurajează cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre, venind în completarea eforturilor și a reformelor naționale.

    Educația este un element esențial în ceea ce privește apropierea cetățenilor UE, dar și pentru viitorul persoanelor și al UE în ansamblu. Toți europenii ar trebui să poată beneficia de diversitatea patrimoniului cultural și educațional comun. Pilonul european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.

    Tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare care trebuie să fie accesibile tuturor. Îmbunătățirea învățării și a predării în era digitală, precum și actualizarea competențelor și recalificarea persoanelor care învață și a educatorilor prin furnizarea de programe de formare privind competențele digitale, sunt de o importanță reală.

    Pe de altă parte, cunoașterea a două limbi în plus față de limba maternă este foarte importantă. Competențele în materie de multilingvism ar trebui considerate ca fiind un element structural important al unui spațiu european al educației. Acestea favorizează înțelegerea și diversitatea și contribuie la promovarea valorilor europene. UE ar dori să adopte și să îmbunătățească măsurile care vizează promovarea multilingvismului și îmbunătățirea calității și a eficienței învățării și predării limbilor.

    Gina Nimigean, lector de limba română la Universitatea Macedonia din Salonic (Grecia) a oferit mai multe amănunte:

    “Visul lui Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) era să facă o bibliotecă. De aceea a și făcut Biblioteca din Alexandria. Visul era să aibă această bibliotecă universală, în care să cuprindă toată cunoașterea umană. La un moment dat, acum câțiva ani, mi-am dat seama că în această epocă, avem biblioteca din Alexandria care cuprinde toată cunoașterea umană  în internet. Acești copii s-au născut cu acces la universalitate. Am întâlnit studenți care vorbesc normal două-trei limbi, materna și ceea ce au învățat la școală, și apoi, prin internet, au mai prins diverse alte limbi dinspre zonele care i-au atras din diferite puncte de vedere. Multilingvismul este deja o normă, nu este nevoie să fie neapărat instituționalizată, în sens de obligativitate prin lege, dar este foarte important să fie susținută instituțional, la nivel particular de școli, instituții de educație, ministere, de Consiliul Europei, când vorbim despre Europa. Deci este un fenomen global.”

    Educația și formarea sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele au un rol extrem de important în stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Sistemele europene de educație și formare trebuie să le ofere cetățenilor cunoștințele, aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în viitor ca să poată inova și prospera. Educația ar trebui să-i ajute pe tineri să dobândească puterea de a se exprima și de a interacționa, de a participa și de a modela viitorul unei Europe caracterizate de democrație, solidaritate și incluziune.

     

     

     

  • Jurnal românesc – 26.04.2022

    Jurnal românesc – 26.04.2022

    Trei proiecte ale unor artiști români sunt prezente la cea de-a 59-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă de la Veneția, care a fost deschisă la 23 aprilie. Expoziția Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului, semnată de artista și regizoarea Adina Pintilie, a avut vernisajul la 21 aprilie, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Evenimentul a fost urmat de deschiderea instalației de realitate virtuală găzduită de Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Desemnată să reprezinte România la Bienală, expoziția Adinei Pintilie poate fi vizitată până la 27 noiembrie. Al doilea proiect este Encyclopedia of Relations, al artistei Alexandra Pirici, care participă, alături de peste 200 de artiști din toată lumea, la expoziția principală a Bienalei, numită The Milk of Dreams. Proiectul este reprezentat de o acțiune performativă continuă bazată pe întrupări ale relațiilor colective în biologie și botanică, susținută de șase dansatori. Coregrafia are loc în Pavilionul Central pe întreaga durată a Bienalei. Al treilea eveniment este expoziţia de pictură și instalații Răpirea din Serai, semnată de artistul Eugen Raportoru, ce are loc la iniţiativa Institutului European de Artă şi Cultură Romă şi este deschisă la sediul Institutului de Ştiinţe, Litere şi Arte din Veneţia. Participarea românească la Bienala Internațională de Artă de la Veneția este susţinută de Institutul Cultural Român.

    Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat, în a doua zi de Paşte, la o slujbă religioasă la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, situat în raionul Adâncata, din regiunea ucraineană. La ceremonie au prezenţi reprezentanți ai comunității românești din satele de pe Valea Siretului și din Lunca Prutului, profesori, medici, jurnalişti, studenți şi elevi din Nordul Bucoivinei. Agenţia BucPress transmite că slujba, în memoria arcașilor și răzeșilor din oastea lui Ştefan cel Mare, a fost oficiată de un sobor de preoţi români din regiunea Cernăuți şi că, din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, numărul celor prezenţi a fost mai mic anul acesta decât în cei precedenţi. Consulul general al României i-a felicitat pe membrii comunității românești din regiunea Cernăuți pentru că de trei decenii menţin vie această tradiţie de Paşte. Aproape 200.000 de etnici români trăiesc în această zonă şi reprezintă cel mai mare grup al minorității române din Ucraina.

    Expoziţia A Map of the World as Seen by Him, semnată de Vlad Nancă, este deschisă în perioada 26 aprilie – 31 mai la Institutul de Artă Contemporană din Sofia în Bulgaria. Potrivit artistului, expoziţia este o meditaţie despre cine va deţine viitorul. El a început acest experiment în 2015 după descoperirea Kepler-452b, o exoplanetă cunoscută drept Pământul 2.0. Nancă s-a inspirat din arhitectura modernistă, din peisajul urban din Sofia în perioada socialistă, din astronautica sovietică şi din obsesia pentru progresul ştiinţific care şi-a lăsat amprenta în forma unor picturi murale şi mozaicuri pe teritoriul Europei de Est. În pregătirea expoziţiei, Nancă le-a redescoperit pe sculptoriţa bulgară Velichka Believa şi pe arhitectul Henrieta Delavrancea, o forţă conducătoare în modernismul românesc şi proiectant al mai multor clădiri din oraşul bulgăresc Balcic. Vlad Nancă s-a născut în 1979 la Bucureşti. A absolvit secţia de Fotografie şi Imagine a Universităţii Naţionale de Arte din capitală. S-a afirmat ca artist la începutul anilor 2000, iar lucrările sale au fost expuse la Bucureşti, Sibiu, Stuttgart, Viena, Bergamo, Trento şi Berlin.

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 715 locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele mai multe se găsesc în Germania – 283, unde sunt căutaţi muncitori în construcţii, lucrători în industria alimentară şi educatori. 155 locuri de muncă sunt disponibile în Belgia pentru muncitori necalificaţi în agricultură. Finlanda are nevoie de 107 mecanici, lucrători în agricultură, lucrători în metal şi muncitori în producţia de elemente din beton, iar Norvegia, 79 de operatori maşini industriale, muncitori piscicoli şi mecanici auto şi biciclete. Oferta completă şi detalii se găsesc pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact le găsesc, de asemenea, pe site-ul anofm.ro.


  • Jurnal Românesc – 16.12.2021

    Jurnal Românesc – 16.12.2021

    Toate persoanele
    care, începând din 16 decembrie, vor să intre în Italia şi s-au aflat sau au
    tranzitat teritoriul României în ultimele 14 zile trebuie să prezinte mai multe
    documente transportatorului la momentul îmbarcării sau oricărei persoane
    desemnate să efectueze verificări, transmite Ministerul român de Externe. Este
    vorba despre formularul de localizare a pasagerilor, în format digital sau
    tipărit, certificatul verde COVID-19, care să ateste efectuarea schemei
    complete de vaccinare cu cel puţin 2 săptămâni anterior intrării în Italia sau
    trecerea prin boală, într-un interval de maximum 6 luni anterior intrării şi
    dovada efectuării unui test PCR cu rezultat negativ, nu mai vechi de 48 de ore,
    sau a unui test antigen cu rezultat negativ, efectuat cu maximum 24 de ore înainte.

    Persoanele care nu prezintă certificatul verde COVID-19 intră în
    izolare 5 zile la adresa indicată în formularul de localizare şi trebuie să
    efectueze un test molecular sau antigen la finalul acestei perioade. Copiii cu
    vârsta de până la 6 ani nu trebuie să prezinte astfel de documente, dar sunt
    supuşi măsurii izolării, cu excepţia celor care sunt însoţiţi de părinţi care
    deţin un certificat COVID. Bucureştiul le recomandă românilor să se informeze
    temeinic anterior deplasării în Italia, iar celor care se află deja în
    peninsulă şi au nevoie de asistenţă consulară să o solicite la reprezentanţele
    diplomatice ale ţării noastre la Roma, Milano, Torino, Trieste, Bologna, Bari
    şi Catania, ale căror date de contact se găsesc online.




    Senatorul Radu
    Mihail propune un set de modificări legislative prin care este încurajată
    participarea românilor din străinătate la viaţa politică a României.
    Propunerile, sintetizate în documentul intitulat Putere politică pentru
    Diaspora, vizează drepturi de reprezentare printr-un număr echitabil de
    parlamentari, votul în diaspora la alegerile parlamentare din ţară, dreptul de
    a candida indiferent de domiciliu, acces facil la vot prin metode alternative (precum
    votul anticipat, prin corespondenţă extins, electronic la distanţă şi în
    secţie, votul prin procură), implicare în viaţa politică şi administrativă prin
    participarea aleşilor locali din străinătate la Adunările Generale ale
    Asociaţiilor Comunelor, Oraşelor şi Municipiilor din ţară şi susţinerea
    partidelor politice de către foşti cetăţeni români care au renunţat la
    cetăţenie. Membru al Uniunii Salvaţi România, parlamentarul a declarat că a
    propus astfel de modificări încă din 2016, dar că iniţiativele au fost blocate
    în comisiile raportoare din Camera Deputaţilor. Radu Mihail a precizat că, în
    2022, una din prioriotăţile formaţiunii politice din care face parte este
    deblocarea acestor proiecte legislative.




    Organizaţia
    Ateliere Fără Frontiere s-a clasat pe podium în competiţia
    Premiul Societăţii Civile organizată de Comitetul Economic şi
    Social European. Întreprinderea din România a ocupat locul al 3-lea în topul
    asociaţiilor din Uniunea Europeană pentru implicarea în acţiuni climatice şi a
    fost premiată pentru activitatea atelierului educlick, unde echipamentele IT
    uzate sunt colectate, recondiţionate şi donate către şcoli din medii
    vulnerabile. Iniţiativele climatice ale Ateliere Fără Frontiere se
    încadrează în noul Plan de acţiune pentru economia socială lansat de Comisia
    Europeană. Competiţia Premiul Societăţii Civile se află la a 12-a
    ediţie şi recompensează persoane şi organizaţii non-profit pentru excelenţă în
    iniţiative sociale.




    Angajatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 378 de
    locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele mai multe se găsesc în
    Germania – 276, unde sunt căutaţi muncitori în construcţii, lucrători în
    producţia şi prelucrarea sticlei, operatori maşini şi sisteme în industria de
    prelucrare a metalelor şi a materialelor plastice, specialişti în restaurarea
    textilelor şi lucrători în industria alimentară. 78 locuri de muncă sunt
    disponibile în Norvegia pentru croitori, şoferi, electricieni, mecanici auto,
    vopsitori şi tinichigii. Slovenia caută 10 manipulanţi de mărfuri, Olanda, 7
    tâmplari şi lucrători în serele de flori, iar Polonia, 3 măcelari. Câte 2 de
    locuri de muncă sunt disponibile în Franţa şi Malta pentru farmacişti, tehnicieni
    şi supraveghetori. Detalii, precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul
    Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea
    EURES. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea
    forţei de muncă din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de
    contact le găsesc, de asemenea, pe site-ul anofm.ro.


  • Jurnal românesc – 23.09.2021

    Jurnal românesc – 23.09.2021

    Trei parlamentari ai USR-PLUS au depus în Legislativul dde la
    Bucureşti o propunere de modificare a articolului 25 din Codul civil în sensul
    eliminării certificatului medical prenupţial cerut la căsătorie. Iniţiatorii arată
    că România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care mai cere asemenea
    documente la căsătorie şi că, astfel, se va degreva activitatea consulatelor şi
    se va debirocratiza procedura de căsătorie. Liderul grupului USR PLUS din
    Senat, Radu Mihail, a declarat că pentru românii din diaspora obţinerea acestui
    certificat este un chin şi că acest proiect le-a fost cerut chiar de românii
    din comunităţile din străinătate. Un alt iniţiator, deputatul Simina Tulbure, a
    spus că certificatul medical prenupţial include un test pentru sifilis,
    introdus în SUA în anii ’30, în contextul izbucnirii unei epidemii, dar că în
    prezent, deşi medicina a evoluat şi numărul cazurilor a scăzut vertiginos,
    legislaţia naţională nu a fost modificată. La rândul său, deputatul Iulian
    Lorincz a menţionat că eliminarea acestui certificat este o măsură dorită de
    românii din străinătate. Eliminarea acestui certificat înseamnă uşurarea
    semnificativă a procesului căsătoriei, în special pentru cei din diaspora care
    pe lângă obţinere, mai trebuie să îl şi traducă şi să îl legalizeze, a
    spus acesta. Iniţiatorii actului legislativ şi-au exprimat speranţa ca textul
    modificării să fie trimis la comisiile competente cât mai rapid şi pentru a
    putea fi adoptat până la sărbătorile din luna decembrie.




    Mai multe organizaţii sindicale ale transportatorilor aerieni din
    Italia au anunţat organizarea unei greve naţionale pe 24 septembrie, anunţă
    Ministerul român al Afacerilor Externe. Astfel, vor fi perturbate zborurile
    efectuate pe rutele naţionale şi internaţionale, care au ca origine sau
    destinaţie aeroporturile de pe teritoriul italian. În acest context,
    administraţia italiană recomandă consultarea paginilor de internet ale
    Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor şi Autorităţii Aeronautice
    Civile Italiene, precum şi site-urile oficiale ale aeroporturilor şi ale
    companiilor aeriene. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale ambasadei ţării noastre la Roma ale cărei date de
    contact se găsesc pe site-ul roma.mae.ro şi pe pagina de Facebook a
    reprezentanţei diplomatice. Bucureştiul recomandă şi fololsirea aplicaţiei
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul
    reţelei EURES România, 634 locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele
    mai multe se găsesc în Germania – 396, unde sunt căutaţi educatori, lucrători
    în industria cărnii, vopsitori industriali, sudori, muncitori în construcţii,
    şoferi şi lucrători în depozit. Spania caută 69 de cercetători ştiinţifici, iar
    Italia 45 de lucrători în construcţii. Câte 41 de locuri de muncă sunt
    disponibile în Norvegia şi Finlanda pentru medici, mecanici auto şi moto,
    instalatori, zidari, lucrători în industria lemnului şi a cărnii şi operatori
    utilaje. În Irlanda se caută 20 de dulgheri şi şoferi vehicule grele de
    transport marfă, iar în Austria 11 ingineri maşini unelte şi lucrători în
    producţie. Detalii precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul Agenţiei
    Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES. Cei
    interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă
    din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact le găsesc, de
    asemenea, pe site-ul anofm.ro.





    Directorul general al Teatrului Național Radu
    Stanca din Sibiu și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de
    la Sibiu, Constantin Chiriac, a primit titlul de doctor honoris causa al
    Academiei de Științe Economice din Republica Moldova. Distincţia i-a fost
    acordată pentru contribuția constantă la dezvoltarea și promovarea culturii, a
    artelor, a educației și a cercetării românești la nivel național și
    internațional. Potrivit Senatul Academiei, acordarea titlului de doctor honoris
    causa profesorului Constantin Chiriac nu este deloc întâmplătoare deoarece
    acesta a fost un ambasador fidel al culturii românești şi a contribuit direct
    la dezvoltarea publicului prin artă, dar și indirect la promovarea afacerilor
    și atracțiilor turistice românești. Întâlnirea cu frații artiști de aici,
    cu gânditorii, cu cei care sunt implicați în tot ceea ce înseamnă cercetarea și
    educația din Basarabia m-a onorat și sunt convins că proiectele pe care le
    gândim împreună vor prinde nu numai roade, dar vor da viață viitorului
    Chișinăului și al României, al relațiilor culturale și economice între cele
    două maluri de Prut, în dialog cu Europa, a declarat Constantin Chiriac.
    Acesta a mai fost distins, în 2008, cu titlul de doctor honoris causa al
    Universităţii Metropolitane din Leeds, în 2018 – cu doctor honoris causa al
    Universității de Vest, Timișoara, și în 2020, cu titlurile de doctor honoris
    causa al Universităţii Naționale de Arte George Enescu din Iași și
    al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.


  • Jurnal Românesc – 03.06.2021

    Jurnal Românesc – 03.06.2021

    Primul centru de vaccinare pentru diaspora a fost deschis la punctul de trecere a frontierei Nădlac II din judeţul Arad, anunţă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Centrul de la frontiera cu Ungaria este amplasat într-o parcare aflată la aproximativ 50 de metri de punctul de control, chiar lângă autostradă, şi funcţionează zilnic între orele 08.00 şi 20.00. Serul administrat este cel produs de Johnson & Johnson şi necesită o singură doză. Primii vaccinaţi au fost românii care se întorceau acasă din Germania şi Austria. DRP precizează că aici pot fi inoculaţi şi însoțitorii românilor care nu sunt cetățeni români. Şefa Departamentului, Oana Ursache, a declarat că România este una dintre puţinele ţări care dovedesc o generozitate extraordinară în vaccinarea nu doar a cetăţenilor proprii, ci şi a cetăţenilor străini. Prezent la inaugurare, prefectul judeţului Arad, Toth Csaba, a spus că îşi doreşte ca centrul să funcţioneze non-stop de îndată ce va fi găsit sufucient personal medical şi a anunţat că un punct de vaccinare similar va fi deschis şi la vama Nădlac I în câteva zile.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 mai a fost de 18.911.098, cu 5.366 mai mic decât la 31 aprilie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 754.837 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 235.514, în Germania – 106.960, Italia – 69.925, Statele Unite ale Americii – 61.296, Spania – 46.805, Canada – 44.268, Israel – 41.353 şi Ungaria – 27.111. Potrivit estimărilor care au la bază date oficiale recente publicate de institutele de statistică din ţări europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din Europa numără peste 4 milioane de oameni.

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 109 locuri de muncă, anunţă Agenţia Naţională de profil. Cele mai multe job-uri, 53, sunt în Norvegia pentru bucătari, cercetători, ingineri, mecanici, zidari, vopsitori şi tinichigii. De asemenea, în Olanda sunt disponibile 20 locuri de muncă pentru culegători de fructe, în Germania – 17 locuri de muncă pentru grădinari, lăcătuşi, electricieni, şoferi şi tehnicieni service, în Polonia – 7 locuri de muncă pentru lucrători în izolarea clădirilor, sudori, strungari şi şlefuitori, iar în Spania – 5 locuri de muncă pentru şoferi de automarfare. Nu în ultimul rând, 4 locuri de muncă sunt disponibile în Finlanda pentru şoferi profesionişti, 2 în Slovenia pentru măcelari şi un loc de muncă în Italia pentru asistent senior infrastructura IT. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe site-ul eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

    Regizorul Cristian Mungiu va prezida juriul secţiunii Săptămâna Criticii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care va avea loc în perioada 6 – 17 iulie. Din juriul condus de realizatorul român mai fac parte producătoarea de filme Didar Domehri, cineaştii argentinieni Santiago Mitre şi Pablo Trapero, actriţa franco-algeriană Camélia Jordana, producătorul de filme Michel Merkt şi directorul artistic al Festivalului de la Karlovy Vary, Karel Och. Cristian Mungiu are o istorie prestigioasă la Cannes: a obţinut Palme d’Or pentru lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, a primit premiul pentru scenariul filmului După dealuri în 2012, iar în 2016, a câştigat premiul pentru cel mai bun regizor cu filmul Bacalaureat. Scenarist, producător şi reprezentant al noului val de regizori români, Mungiu a fost în 2017 preşedinte al juriului Cinéfondation la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului de la Cannes. Secţiunea Săptămâna Criticii a înfiinţată în urmă cu 60 de ani cu intenţia de a crea oportunităţi cinematografiilor alternative la competiţia oficială şi se va desfăşura în perioada 7 – 15 iulie.


  • Lista țărilor membre UE și ale SEE pentru care nu se aplică izolarea la sosirea în România

    Lista țărilor membre UE și ale SEE pentru care nu se aplică izolarea la sosirea în România

    Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a condus astăzi ședința
    Comitetului Național pentru Situații de Urgență în cadrul căreia a fost
    adoptată Hotărârea nr. 34 privind stabilirea listei țărilor membre U.E și ale
    Spațiului Economic European și a listei țărilor terțe pentru care nu se aplică
    recomandarea de instituire a măsurii de izolare/carantină asupra persoanelor
    care sosesc din acestea în România.




    Statele care sunt exceptate de la recomandarea măsurii de
    izolare/carantină sunt stabilite în funcție de rata cumulată de incidență a
    cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de
    locuitori.

    Zborurile suspendate către și dinspre statele aflate pe listele anexate Hotărârii nr. 34 se reiau începând cu data de 7.07.2020.

    UPDATE:

    România se află în acest
    moment în primele patru state din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a
    infectărilor de COVID-19 la 100.000 de locuitori. Acesta este motivul pentru care mai multe state
    europene au impus restricții românilor. Cel puțin 10 state europene impunînd astfel restricții de călătorie cetățenilor români după creșterea alarmantă a numărului
    de infectări din România, în condițiile în care doar Suedia, Portugalia și
    Luxemburg ne depășesc la numărul de noi cazuri de Covid-19. Doar trei state din
    Europa au o rată de infectare mai mare decât România. Este vorba despre Suedia,
    Portugalia și Luxemburg.

    Pe de altă parte, dintre statele care stau cel mai
    bine în gestionarea pandemiei se numără Liechtenstein, care nu a mai raportat
    niciun caz nou, respectiv Letonia și Ungaria care au o rată foarte mică de
    infectare. Țările care nu permit deloc accesul românilor pe teritoriul lor sunt
    Malta, Norvegia, Finlanda și Cipru (aici românii sunt primiți doar dacă
    au rezultat negativ la testarea pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore
    înainte de intrarea în ţară).

    R O M Â N I A

    GUVERNUL ROMÂNIEI COMITETUL NAŢIONAL PENTRU
    SITUAȚII DE URGENȚĂ

    HOTĂRÂRE nr. 34 din 06.07.2020

    privind stabilirea listei
    țărilor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European

    și a listei
    țărilor terțe pentru care nu se aplică recomandarea de instituire

    a măsurilor
    de izolare/carantină asupra persoanelor care sosesc din acestea în România


    Având în vedere recomandarea Consiliului Uniunii Europene cu numărul 2020/0134

    (NLE) privind restricția temporară asupra călătoriilor neesențiale către UE și
    posibila

    eliminare a acestei restricții,

    luând în considerare analiza efectuată
    de Institutul Național de Sănătate Publică

    privind evoluția situației
    infecțiilor SARS-CoV-2 în statele UE, Spațiului Economic European

    și în statele
    terțe întocmită prin raportare la rata cumulată de incidență a cazurilor noi de

    îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori,


    în
    contextul necesității de creare a condițiilor socio – economice necesare
    relansării

    graduale a economiei naționale, concomitent cu menținerea unui nivel
    de alertă adecvat la

    nivelul componentelor Sistemului Național de Management al
    Situațiilor de Urgență,


    în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c)
    și d) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004

    privind Sistemul Național de Management
    al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările

    și completările ulterioare,


    în
    temeiul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 32 alin. 2, art. 37, art. 41, art. 42
    alin. 1, art.

    43 alin. 1, art. 44 alin.2 și 3, art. 45 alin.1 și art. 71 din
    Legea nr. 55/2020 privind     unele

    măsuri pentru prevenirea şi combaterea
    efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l)

    din Ordonanța de urgenţă
    a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de

    Management al Situaţiilor
    de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

    15/2005, cu
    modificările şi completările ulterioare,

    Comitetul Național pentru Situaţii de
    Urgenţă     adoptă prezenta

    HOTĂRÂRE:

    Art.1 (1) Se aprobă lista țărilor membre ale
    Uniunii Europene și Spațiului Economic

    European pentru care nu se recomandă
    intrarea în izolare/carantină a persoanelor care

    sosesc în România din acestea,
    prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre. (

    2) Se aprobă lista țărilor
    terțe pentru care nu se recomandă intrarea în

    izolare/carantină a persoanelor
    care sosesc în România din acestea, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta
    hotărâre.

    Art.2 În aplicarea prevederilor hotărârii nr. 33 din 02.07.2020 a
    Comitetului Național pentru Situații de Urgență, zborurile suspendate către și
    din țările prevăzute la art. 1, se reiau începând cu data de 07.07.2020. Art.3

    Prezenta hotărâre se comunică, pentru punere în aplicare, tuturor componentelor
    Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.


    PREŞEDINTELE
    COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

    PRIM-MINISTRU

    LUDOVIC ORBAN



    ANEXA nr.1


    Lista țărilor membre ale Uniunii Europene și Spațiului
    Economic European


    pentru care nu se recomandă intrarea în izolare/carantină
    a persoanelor care sosesc în România din acestea


    1. BULGARIA


    2. MONACO


    3. CROAȚIA


    4. REGATUL
    UNIT AL MARII BRITANII ȘI AL IRLANDEI DE NORD


    5. CEHIA


    6. POLONIA


    7. AUSTRIA


    8. ISLANDA


    9. ELVEȚIA


    10. SPANIA


    11. FRANȚA


    12. BELGIA


    13. GERMANIA


    14. SLOVENIA


    15. DANEMARCA


    16. ȚĂRILE
    DE JOS


    17. ITALIA


    18. NORVEGIA


    19. SLOVACIA


    20. IRLANDA


    21. LIECHTENSTEIN


    22. GRECIA


    23. CIPRU


    24. FINLANDA


    25. MALTA


    26. LITUANIA


    27. UNGARIA


    28. ESTONIA


    29. LETONIA


    30. ANDORRA


    31. INSULELE
    FEROE


    32. VATICAN

    ANEXA nr.2


    Lista țărilor terțe pentru care nu se recomandă intrarea
    în izolare/carantină a persoanelor care sosesc în România din acestea


    1. CANADA


    2. MAROC


    3. ALGERIA


    4. AUSTRALIA


    5. RWANDA


    6. URUGUAY


    7. JAPONIA


    8. COREEA DE SUD


    9. GEORGIA


    10. NOUA ZEELANDĂ


    11. TUNISIA


    12. THAILANDA

  • Jurnal românesc – 02.03.2020

    Jurnal românesc – 02.03.2020

    Ambasadorul
    Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat că sistemul de imigraţie
    pe bază de puncte ce va fi aplicat în Regatul Unit nu îi afectează pe românii
    şi pe restul cetăţenilor UE care s-au înregistrat pentru statutele de rezident
    sau pre-rezident, ci doar pe cei care doresc să se stabilească în Regat, anul
    viitor, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit. Majoritatea
    lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem.
    Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest
    sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care
    vor fi umplute goluri din economia noastră dar şi nevoile românilor care vor să
    trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute,     a afirmat
    diplomatul. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, ambasadorul a indicat faptul că
    aceştia trebuie să aibă o ofertă din partea unei instituţii de învăţământ, să
    demonstreze că stăpânesc limba engleză şi că se pot întreţine în UK şi s-a
    declatrat încrezător că, în viitor, studenţii români nu vor întâmpina
    greutăţi. Potrivit unui document cadru elaborat de guvernul de la Londra,
    cetăţenii UE se vor putea stabili în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021,
    dacă vor cumula minimum 70 de puncte, acordate pentru criterii precum
    calificarea în muncă, educaţie, un venit minim garantat şi existenţa unei
    oferte de muncă în UK. Până în prezent, aproape 500.000 de români au depus,
    cereri pentru a obţine noile statute de rezident în Marea Britanie.




    Cineastul Cristi
    Puiu a fost distins cu premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii
    competiţionale Encounters a celei de-a 70-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin. Românul a fost recompensat pentru pelicula
    Malmkrog, o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia, Bosnia și
    Macedonia de Nord, care a concurat alături de alte 14 producţii
    cinematografice. Este pentru a doua oară când juriul de la Berlin îi acordă
    regizorului român recunoaşterea internaţională după Ursul de Aur cucerit în
    2004 pentru scurtmetrajul Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. România a
    mai fost reprezentată la Berlinale 2020 de regizorul Radu Jude cu producţiile
    Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară,
    ambele în secţiunea Forum, şi cu proiectul de lungmetraj
    Somnambulii, prezent la Berlinale Co-Production Market, una dintre
    cele mai importante pieţe de proiecte cinematografice din lume. Cinematografia
    românească a mai fost recompesată cu două statuete Ursul de Aur: în 2018,
    pentru lungmetrajul Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie şi în 2013,
    pentru filmul Poziția copilului, în regia lui Călin Peter Netzer. Ursul
    de Argint a fost câştigat, anul trecut, de pelicula Blue Boy,
    regizată de argentinianul Manuel Abramovich, cu românii Cătălin Cristuţiu -
    editor de film şi Bogdan Georgescu – producător creativ, şi în 2015 de filmul
    Aferim!, în regia Radu Jude.




    Deputatul Ovidiu
    Raeţchi a anunţat că a depus un proiect de lege pentru înfiinţarea
    Avocatului Diasporei în cadrul Avocatului Poporului. Parlamentarul
    a precizat că ideea i-a fost transmisă de românii din străinătate, care au
    posibilităţi reduse de a interacţiona cu administraţia din România. Peste
    6 milioane de români trăiesc în diaspora la ora actuală şi, în ciuda faptului
    că sunt cel mai mare contributor la bugetul României, din raţiuni birocratice
    şi administrative solicitările acestora sunt tergiversate sau ignorate, a
    declarat Raeţchi. Printre atribuţiile pe care Avocatul Diasporei ar
    urma să le aibă se numără verificarea celerităţii şi corectitudii procedurilor
    administrative dezvoltate de instituţiile publice române şi reprezentanţele
    statului român din străinătate, raportarea abuzurilor comise de instituţiile
    publice administrative şi diplomatice sau luarea de măsuri necesare pentru a
    corecta ineficienţa şi întârzierile din instituţiile administrative şi
    consulare. Ovidiu Raeţchi a indicat că, în prezent, eventualele abuzuri ale
    reprezentanţelor diplomatice româneşti sunt verificate tot de Ministerul de
    Externe.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 685 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania – 550, unde sunt căutaţi muncitori în agricultură. Norvegia pune la
    dispoziţie 43 de posturi de bucătar, farmacist, instalator, mecanic, tinichigiu
    şi vopsitor auto, iar Germania, 39 locuri de muncă pengru asistenţi
    stomatologie, cameriste şi mecanici de
    locomotivă. Anunţul mai cuprinde 31 de posturi în Olanda pentru muncitori
    necalificaţi în grădinărit şi horticultură, 18 în Finlanda pentru croitori şi
    constructori şi 8 în Suedia pentru mecanici şi vopsitori auto. Cei interesaţi
    pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
    prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona
    de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 30.09.2019

    Jurnal românesc – 30.09.2019

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi-a încheiat vizita de lucru în Marea Britanie, care a inclus întâlniri cu
    reprezentanţii comunităţilor româneşti din Manchester, Birmingham, Coventry și
    Londra. În Birmingham trăiesc aproximativ 15.000 de români, iar cei mai mulți
    lucrează în construcții. Intotero a punctat aici importanţa colaborării
    instituțiilor din România cu cele din Regatul Unit pentru ca cei mici să aibă
    parte de educație și în limba maternă. În Coventry, unde locuiesc aproape
    10.000 de români, ministrul le-a propus autorităţilor locale organizarea unei
    zone de carte românească în biblioteca din oraş şi a Zilei Culturii în
    Coventry, pe 15 ianuarie, la care să participe români, englezi și membri ai
    comunităților etnice din localitate. Capitala Marii Britanii a fost ultima
    oprire a delegaţiei româneşti. Peste 190.000 de conaţionali trăiesc în Londra,
    iar ministrul Intotero a discutat cu reprezentanţii acestora despre votul la
    prezidenţialele din noiembrie, despre fondurile nerambursabile oferite de MRP
    şi despre dificultăţile cu care se confruntă aceştia. Demnitarul a punctat
    totodată faptul că românii din Marea Britanie reprezintă un exemplu pentru toţi
    conaţionalii din străinătate pentru că sunt cea mai numeroasă comunitate care
    s-a înscris pe platforma vostrainatate.ro. La rândul lor, aceştia au propus
    organizarea de evenimente culturale și au cerut sprijin pentru studenții români
    din Marea Britanie. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti estimează că în Regatul Unit locuiesc aproximativ
    500.000 de români.




    România prezintă peste 250 de evenimente la a 27-a
    ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Europalia, a cărui deschidere
    oficială va avea loc pe 1 octombrie la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui
    Klaus Iohannis şi a regelui Philippe al Belgiei. În calitate de ţară învitată
    de onoare a manifestării, România va pune în scenă, în perioada 2 octombrie
    2019 – 2 februarie 2020, spectacole de teatru, concerte, expoziţii, proiecţii
    de film şi lansări de carte. Capul de afiş al festivalului este expoziţia
    Brâncuşi. Sublimarea formei, cea mai amplă retrospectivă a operei
    lui Constantin Brâncuşi în Belgia, curatoriată de istoricul de artă Doina
    Lemny. EUROPALIA România este cel mai important proiect de
    promovare culturală realizat de Institutul Cultural Român. Festivalul
    Internaţional de Artă împlineşte, în 2019, 50 de ani de la înfiinţare şi se
    desfăşoară în Belgia, Franţa, Olanda, Germania, Luxemburg şi Marea Britanie.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 382 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Germania – 145, unde sunt căutaţi electricieni, cameriste, mecanici de tren,
    operatori maşini industriale, recepţionari sau sudori. Austria pune la dispoziţie 54 de posturi de
    electrician, faianțar, instalator sau tâmplar, iar Olanda, 50 locuri de muncă
    pentru culegători de fructe şi instalatori. Anunţul mai cuprinde 42 de posturi
    în Norvegia şi 17 în Franţa în domeniul industriei auto, 35 de operator maşini
    industriale în Polonia, 12 de sticlar în Slovacia şi 8 de mecanic auto în
    Suedia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.




    Institutul Român de Cultură şi Cercetare
    Umanistică de la Veneţia organizează, pe 1 octombrie, vernisajul expoziţiei de
    grafică Blue Thoughts, semnată de artistul vizual Remus Rotaru. Evenimentul,
    care se va desfăşura în Mica Galerie a Institutului, va reuni 25 de lucrări
    executate de artist în tehnica cyanotypului, creaţii originale concepute
    special pentru a fi expuse cu acest prilej. Născut la Timişoara, absolvent în
    2002 al Facultăţii de Arte Plastice şi Design a Universităţii de Vest din oraş,
    Remus Rotaru deţine şi un doctorat la aceiaşi instituţie de învăţământ în
    cadrul căreia activează în prezent ca Lector universitar. Din 2003 este membru
    al Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Timişoara şi a participat la numeroase
    evenimente expoziţionale atât în ţară cât şi în Austria, Serbia, Spania, Turcia
    şi Ungaria. Expoziţia Blue Thoughts va putea fi vizitată în
    perioada 1-15 octombrie.






    Actorul Tudor
    Petruţ, cunoscut publicului din seria de filme Liceenii, unde a
    jucat alături de Oana Sârbu sau Ștefan Bănică Jr., a primit un rol principal în
    serialul Sunnyside difuzat de postul american de televiziune NBC.
    Românul joacă rolul lui Drazen, un imigrant din Republica Moldova care face
    parte dintr-un grup de tineri ce-și doresc foarte mult să devină cetățeni
    americani. Tudor Petruţ a emigrat în Statele Unite ale Americii acum aproape 30
    de ani şi este şi profesor de matematică la un liceu din Los Angeles. A devenit
    cunoscut publicului de peste ocean în urma aparițiilor într-o serie de clipuri
    publicitare amuzante, unde juca rolul Peggy, reclame care au fost
    difuzate inclusiv în timpul Super Bowl, cel mai urmărit eveniment sportiv pe
    posturile americane de televiziune. Jurnaliştii publicaţiei Libertatea scriu că
    Sunnyside se află abia la primele episoade difuzate, astfel că
    momentan nu se cunoaşte ratingul pe care îl înregistrează în SUA.

  • Jurnal românesc – 09.09.2019

    Jurnal românesc – 09.09.2019

    Românii din
    diaspora mai au timp până pe 11 septembrie pentru a se înregistra pe site-ul
    votstrainatate.ro pentru a putea vota prin corespondenţă la alegerile
    prezidenţiale din noiembrie. Aproximativ 52.000 de conaţionali s-au înscris
    deja pe portal. Dintre aceştia, peste 25.400 au ales votul clasic, la urne, iar
    aproape 26.500 au optat pentru cel prin corespondenţă. Autoritatea Electorală
    Permanentă le recomandă românilor care locuiesc peste hotare cu documente
    legale de şedere să se înscrie pentru votul prin corespondenţă, o procedură
    simplă şi sigură, ce permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare şi
    anularea costurilor deplasării la urne. Pentru a putea vota prin corespondenţă,
    românii trebuie să completeze un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia
    să-i ataşeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi copia
    documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile
    statului gazdă. La finele săptămânii trecute, premierul Viorica Dăncilă a cerut
    AEP să prelungească termenul de înscriere pe portalul votstrainatate.ro, pentru
    a creşte numărul celor care pot vota prin corespondenţă.




    Artista de
    origine română Augusta de Schucani deschide Săptămâna Culturilor
    Străine de la Paris cu expoziţia Pinacoteca cu celebrități.
    Vernisajul va avea loc pe 20 septembrie la Galeria Macadam a Institutului
    Cultural Român din capitala Franţei. Pentru Pinacoteca cu
    celebrităţi artista s-a inspirat dintr-un eveniment care a avut loc la
    Centrul Pompidou denumit American Icons. Din dorinţa de a vorbi
    despre România, artista a aşternut pe pânză personalităţi de origine română
    care au marcat cultura franceză. Augusta de Schucani este originară din Turda
    şi trăieşte şi lucrează în Paris din 1994. A urmat cursurile Școlii de Pictură
    Bizantină din București şi este absolventă a Facultăţii de Arhitectură din Cluj.
    S-a afirmat atât în ţară, unde a lucrat la restaurarea unor monumente istorice
    şi s-a specializat în icoane şi mozaicuri, cât şi peste hotare la New York şi
    Paris. Pinacoteca cu celebrități poate fi vizitată între 12
    septembrie şi 20 octombrie, iar intrarea este liberă.




    Directorul
    general interimar al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Cornel
    Feruţă, s-a deplasat la Teheran după ce Iranul a anunţat că va folosi
    centrifuge mai sofisticate pentru obţinerea uraniului îmbogăţit. Diplomatul
    român are programate întâlniri cu preşedintele Organizaţiei iraniene pentru
    energie atomică şi cu ministrul de externe Mohammad Javad Zarif. Reprezentanţii
    Republicii Islamice au afirmat că, deşi au anunţat trei faze de reducere a
    angajamentelor luate în baza acordului nuclear din 2015, din care SUA s-au
    retras unilateral anul trecut, vor continua să autorizeze accesul inspectorilor
    agenţiei ONU în centrele sale nucleare. Agenţia France Presse apreciază că prin
    aceste măsuri Iranul ar încerca să forţeze UE să îi ofere posibilitatea de a
    exporta petrol pe pieţele internaţionale, în condiţiile în care SUA au înăsprit
    sancţiunile economice la adresa Teheranului. Diplomatul Cornel Feruţă a fost
    desemnat în iulie interimar la conducerea Agenţiei Internaţionale pentru
    Energie Atomică, după ce fostul şef al acesteia, japonezul Yukiya Amano, a
    încetat din viaţă.




    Jurnalistul, scriitorul
    și activistul pentru drepturile omului Valeriu Nicolae va reprezenta România la
    a 18-a ediție a festivalului literar I DIALOGHI DI TRANI, care are
    loc, în perioada 17-22 septembrie, în Puglia, la Trani și în localitățile
    limitrofe și cuprinde dialoguri, prelegeri și prezentări de carte. Valeriu Nicolae va prezenta publicului
    italian cartea sa cu elemente autobiografice La mia esagerata famiglia
    rom / Exagerata mea familie de romi, tradus de Mihaela Topală și Andrea
    Pipino. Volumul a fost prezentat şi în cadrul programului literar românesc la
    Salonul Internațional de Carte de la Torino, care a avut loc în mai 2019.
    Evenimentul românesc de la Trani va avea loc pe 18 septembrie şi este susținut
    de Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania in Roma, care a iniţiat
    cu acest prilej o colaborare cu organizatorii festivalului, inclusiv pentru
    participarea la viitoarele ediții.










    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă,
    prin intermediul reţelei Eures România, 295 de locuri de muncă. Cele mai multe
    job-uri pentru români sunt disponibile în Germania – 136, unde sunt căutaţi
    bucătari, cameriste, consultanţi IT, electricieni, mecanici sau zidari. Austria
    pune la dispoziţie 54 de posturi de electrician, faianțar, instalator sau
    tâmplar, iar Olanda, 45 locuri de muncă pentru culegători de fructe. Anunţul
    mai cuprinde 22 de posturi în Norvegia şi 17 în Franţa în domeniul industriei
    auto, 12 de sticlar în Slovacia, 7 de inginer construcții civile în Irlanda şi
    2 de programator în Slovenia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe
    pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei
    judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi
    îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 09.08.2019

    Jurnal românesc – 09.08.2019

    Românii din
    afara graniţelor, care se întorc acasă pe 9 şi 10 august, sunt întâmpinaţi la
    frontieră de peste 100 de voluntari ai comunităţii Declic, care îi
    vor informa despre votul prin corespondenţă. Aceştia vor împărţi peste 50.000
    de pliante şi le vor oferi detalii despre cum pot vota la alegerile
    prezidenţiale din noiembrie, fără să mai stea la cozi, a anunţat reprezentantul
    Declic, Cătălina Hopârteanu. Campania se derulează în aeroporturile Iaşi, Cluj
    şi Bucureşti, la vămile Borş şi Nădlac, precum şi în Bucureşti. Pe 10 august,
    echipele Declic vor fi în Centrul Vechi al Capitalei şi în Piaţa
    Victoriei. Echipa campaniei va amplasa în fața muzeului Antipa un plic
    gonflabil uriaș, de unde vor fi împărțite pliante și vor fi oferite informații
    utile despre votul prin corespondenţă şi explicaţii în 7 paşi simpli despre
    procedurile de înregistrare pe site-ul www.votstrainatate.ro. Declic a lansat
    totodată site-ul vot.declic.ro, unde sunt prezentaţi paşii pe care trebuie să
    îi urmeze românii din diaspora pentru a vota fără să mai stea la coadă.




    14 copii români
    din Ucraina şi Republica Moldova participă, în perioada 7-11 august, la o
    tabără de cultură şi civilizaţie în judeţul Satu Mare, organizată de Centrul
    Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare,
    Asociaţia Culturală Sătmărenii şi Asociaţia Pro
    Basarabia. Mulţi dintre copii nu au fost niciodată în România, a declarat
    Felician Pop, reprezentantul unuia dintre organizatori, citat de Agenţia BucPress.
    Tabăra este făcută ca o impulsionare şi o întărire a relaţiilor cu
    românii de acolo. Îi aducem să vadă ce e România (…) Totodată, facem
    schimburi de experienţă, strângem legăturile, le ţinem cursuri de cultură şi
    civilizaţie, le arătăm obiectivele din judeţ. Mulţi dintre ei sunt artişti
    (…) le arătăm tradiţiile şi obiceiurile, a precizat acesta. Copiii
    participanţi la tabară vor vizita zona Oaşului, Muzeul Ţării Oaşului şi
    municipiul Satu Mare. Costurile sunt acoperite integral de organizatori.






    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 462 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Olanda – 163, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori necalificaţi în
    agricultură şi grădinărit. Germania pune la dispoziţie 124 de posturi de bucătar,
    cameristă, consultant IT, dezvoltator software, manager, electrician sau zidar,
    Austria 84 locuri de muncă pentru electricieni, faianțari, instalatori sau
    tâmplari, iar Norvegia are nevoie de 48 lucrători în sectorul auto, ospătari şi
    de antrenori de gimnastică ritmică. Anunţul mai cuprinde 17 posturi de
    tehnician mecanic și electric în Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 8 de
    horticultor şi inginer agronom în Danemarca şi 5 de lucrător în agricultură în
    Belgia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 26.07.2019

    Jurnal românesc – 26.07.2019

    Noul ministru al
    Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a făcut apel la românii din străinătate să
    se înscrie pe listele de vot, pentru ca statul român să poată închiria spaţii
    suplimentare pentru secţiile de votare în zonele în care au existat aglomerări
    la precedentele scrutine. Şefa diplomaţiei române a spus că în noua legislaţie
    au fost prevăzute toate condiţiile pentru ca românii din afara graniţelor să
    poată vota. Cetăţenii români din afara ţării au aceleaşi drepturi
    constituţionale ca cetăţenii români rezidenţi în România (…) eu am nişte
    aşteptări foarte mari ca românii să se înscrie pe listele electorale, să se
    înregistreze ca votanţi (…) pentru că sunt convinsă că-şi doresc să voteze,
    a afirmat Mănescu. Ea a subliniat că va exista şi o campanie de informare cu
    privire la votul românilor din diaspora şi a amintit de posibilitatea de a vota
    prin corespondenţă. Totodată, Ramona Mănescu a afirmat că aderarea României la
    spaţiul Schengen rămâne o prioritate a sa şi a diplomaţiei române.
    Cetăţenii români au tot dreptul să îşi primească această binemeritată
    poziţie de stat membru Schengen, a afirmat Mănescu. Ea a dat asigurări că
    toate discuţiile bilaterale şi în format extins vor conţine componenta de
    aderare a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie. Nu ne
    vom opri să le spunem colegilor din UE că cetăţenii români au aceleaşi
    drepturi, a mai spus ministrul de externe.




    Comisia
    Europeană i-a trimis Austriei un aviz motivat din cauza incompatibilităţii
    legislaţiei sale cu privire la indexarea alocaţiilor familiale, pe care o
    consideră discriminatorie, deoarece reduce sumele plătite
    lucrătorilor străini ai căror copii locuiesc într-un alt stat al UE. Decizia
    autorităţilor austriece, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, îi
    afectează şi pe cetăţenii români, care muncesc şi plătesc contribuţii sociale
    în acest stat şi ai căror copii locuiesc în România. Potrivit statisticilor,
    aproximativ 14.000 de copii sunt afectaţi. Noua formulă de calcul ţine cont de
    nivelul de trai din ţara de rezidenţă a copilului. De exemplu, pentru minorul
    rămas în ţară al unui român care trăieşte şi munceşte în Austria, anul trecut
    alocaţia era de 172 de euro pe lună, dar după intrarea în vigoare a noilor
    reglementări aceasta a ajuns la 85 de euro. Acţiunea Bruxelles-ului vine după
    ce, la 24 ianuarie 2019, executivul comunitar a declanşat şi o procedură de
    infringement în această speţă. Comisia a avertizat Austria că ar putea chiar să
    sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi că la finalul procedurii Viena
    ar putea fi obligată să achite sancţiuni financiare.




    40 de copii și
    însoțitori din regiunea Cernăuți, din Ucraina, participă, în perioada 26-28 iulie,
    la o excursie tematică la Brașov, Sinaia, Bușteni și Bran, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.
    Acţiunea se desfășoară cu sprijinul Centrului Bucovinean Independent de
    Cercetări Actuale din Ucraina. Participanţii vor avea ocazia să viziteze
    Castelele Peleș şi Bran, Biserica Neagră, Piața Sfatului, Strada Sforii,
    Muntele Tâmpa, Cetatea Brașovului, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastioanele
    Țesătorilor și Graft. Proiectul se desfășoară cu aprobarea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 426 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Olanda
    – 186, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori în agricultură, grădinărit şi
    horticultură. Austria pune la dispoziţie 84 de posturi de electrician,
    faianțar, instalator sau tâmplar, Germania, 74 de posturi de bucătar, cameristă,
    dezvoltator software sau îngrijitor persoane vârstnice în azil, iar Norvegia
    are nevoie de 18 lucrători în secotul auto sau de antrenori de gimnastică
    ritmică. Anunţul mai cuprinde 17 posturi de tehnician mecanic și electric în
    Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 10 de montator structuri metalice şi sudor
    în Ungaria şi 10 de instalator de schele în Finlanda. Cei interesaţi pot
    viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
    prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de
    reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 18.07.2019

    Jurnal românesc – 18.07.2019

    Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, l-a numit pe Mircea
    Geoană secretar general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice    , mandat pe care îl
    va începe în luna octombrie, potrivit unui anunț oficial publicat miercuri pe
    site-ul NATO. Geoană o va înlocui pe Rose Gottemoeller din SUA care a ocupat
    această funcţie din 2016. Potrivit lui
    Stoltenberg, Mircea Geoană, primul român care va deține acest post la nivel,
    este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență
    îndelungată în calitate de om de stat și diplomat. Mircea Geoană este
    fondatorul și președintele Institutului Aspen România, a fost anterior
    președinte al Senatului României, ministru de externe și ambasador al României
    în SUA. Geoană s-a declarat profund onorat să fie desemnat pentru această
    poziţie-cheie ce reprezintă o recunoaştere a importantei contribuţii a României
    în cadrul NATO. Este, deopotrivă, o uriaşă provocare şi o oportunitate de a
    reprezenta interesele Alianţei, care asigură securitatea a peste 1 miliard de
    cetăţeni, a spus acesta.


    Trei sferturi din declinul populaţiei României între anii 2000 şi
    2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, arată
    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport
    publicat la Paris. Potrivit documentului, intitulat ”Talent Abroad: A Review
    of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor
    români), în perioada 2015 – 2016, 3,6 milioane de persoane născute în România
    trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Italia, cu aproape o treime
    din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider,
    urmată de Germania (680 000) şi Spania (573 000).

    În ultimii ani, aproximativ
    25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se
    stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea    . Emigranţii români
    lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu
    studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se mai spune în raport. Distribuţia
    migranţilor români este orientată spre sectoare de activitate slab calificate,
    cum ar fi construcţiile pentru bărbaţi şi activităţile casnice pentru femei. Cu
    toate acestea, emigrarea cadrelor medicale din România reprezintă o diasporă
    mare şi bine stabilită în zona OCDE. Nivelul educaţional al diasporei române în
    ţările OCDE este în medie relativ ridicat, un sfert din emigranţi având studii
    superioare. Italia găzduieşte majoritatea emigranţilor români şi pe cei cu cea
    mai scăzută educaţie dintre toate ţările OCDE, în timp ce Germania este
    destinaţia principală pentru emigranţii români cu studii superioare. Potrivit
    raportului OCDE, diaspora românească se caracterizează printr-o integrare
    destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi
    normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii
    români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate
    împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă.


    Angajatorii din Spaţiul Economic European (SEE) oferă lucrătorilor
    români, prin intermediul reţelei Eures România, 283 de locuri de muncă,
    majoritatea în Olanda    . Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în Olanda sunt disponibile 125 de
    posturi, în timp ce în Germania sunt disponibile 54 de locuri de muncă. De
    asemenea, în Austria sunt 32 de posturi vacante pentru lucrătorii români, iar
    în Norvegia 18 locuri de muncă. Pe lista ţărilor în care operatorii economici
    pun la dispoziţie locuri de muncă se mai află: Spania, Slovacia, Ungaria şi
    Finlanda, Belgia şi Franţa.