Radio România Internațional

Tag: Seism 2018

  • Nachrichten 28.10.2018

    Nachrichten 28.10.2018

    Ein starkes Erdbeben hat in der Nacht zum Sonntag, den 28. Oktober, um 3.38 Uhr weite Teile von Rumänien und angrenzender Länder erschüttert. Das Epizentrum lag in der Region Vrancea, im Osten des Landes. Nach Angaben des nationalen Erdbebendienstes erreichte das Erdbeben die Stärke 5.8. Es war das stärkste Erdbeben in der Vrancea-Region seit 14 Jahren. Auch verbreitet in Moldawien und Bulgarien sowie in Teilen der Ukraine (Region Odessa) und Serbien war das Beben deutlich zu spüren. Besonders in Bukarest aber auch in vielen anderen Städten des Landes waren die Erschütterungen deutlich bis stark spürbar. Viele Menschen haben aus Angst kurzzeitig ihre Häuser verlassen. Aufgrund der Panik mussten jedoch etwa 15 Menschen ärztlich behandelt werden. Der wissenschaftliche Leuiter des Nationalen Institus für die Physik der Erde, Mircea Radulian, erklärte für den öffentlich-rechtlichen Rundfunk, es sei ein normales Erdbeben für die Vrancea-Region. Das letzte starke Erdbeben, von 5,7 auf der Richterskala, hat Rumänien am 22. November 2014 erschüttert. Die schlimmsten Erdbebenkatastrophen in Rumänien waren in den Jahren 1940 und 1977, mit jeweils mehr als 2.500 Toten und 15.000 Verletzten. Vor zwei Wochen, vom 14. bis zum 18. Oktober, lief in Rumänien die größte Katastrophenübung in der EU. Bei der Übung “SEISM 2018 (“ERDBEBEN 2018) haben die rumänischen Behörden ihre Reaktionsgeschwindigkeit und ihre Fähigkeit, bei einem starken Erdbeben von 7,1 zu intervenieren und zu kooperieren auf die Probe gestellt.



    Ein Theaterstück inspiriert von der Tragödie im Bukarester Klub Colectiv vor drei Jahren wird am Sonntag im Nationalen Tanzzentrum Bukarest aufgeführt. Das Theaterstück mit dem Titel 153 Sekunden basiert auf der Geschichte einer Überlebenden. Der verheerende Brand im Bukarester Klub Colectiv, bei dem am 30. Oktober 2015 65 Menschen gestorben sind und mehr als 100 schwer verletzt wurden, hat 153 Sekunden gedauert. Die Regisseurin und Projektkoordinatorin Ioana Paun hat Geschichten von Überlebenden der Brandkatastrophe und Meinungen von Soziologen und Psychologen gesammelt und sie zu einer Theateraufführung über Resignation und Hoffnung auf Änderung verarbeitet. Am Dienstag, den 30. Oktober, werden drei Jahre seit dem verheerenden Brand im Klub Colectiv vergangen sein. Nach der Tragödie gab es große Proteste gegen die Korruption in ganz Rumänien, die zum Rücktritt des Regierungskabinetts Victor Ponta führten. Drei Jahre danach hat die rumänische Justiz im Colectiv-Strafverfahren noch keine Schuldige zu Verantwortung gezogen.



    In der Nacht von Samstag, 27. Oktober, auf Sonntag, 28. Oktober 2018, wurden in Rumänien die Uhren auf die Winterzeit umgestellt. Und zwar um eine Stunde zurück. Somit wurde die Lokalzeit von 4.00 Uhr auf 3.00 Uhr (GMT+2) zurückgestellt. Eigentlich ist die Winterzeit die Normalzeit. Die Sommerzeit wurde zum ersten Mal im Ersten Weltkrieg eingeführt, um die Arbeitskraft besser ausnutzen zu können. Nach Jahrzehnten Pause gab es dann 1980 vor dem Hintergrund der Ölkrise die nächste Einführung der Zeitumstellung, die 1996 in Europa vereinheitlicht wurde – und bis heute anhält. Viele Menschen klagen aber über gesundheitliche Probleme bei der Umstellung. Als Beispiele werden Antriebslosigkeit und Schlafprobleme angeführt. Im Februar dieses Jahres hatte das EU-Parlament die EU-Kommission beauftragt, sich über die Zukunft der Zeitumstellung Gedanken zu machen. Daraufhin startete Brüssel eine nicht repräsentative Onlinebefragung. Rund 84 Prozent der 4,6 Millionen Teilnehmer hatten sich gegen die Zeitumstellung ausgesprochen.


    Daraufhin hatte Jean-Claude Juncker vorgeschlagen, den Vorschlag bereits im kommenden Jahr umzusetzen. Laut den aktuellen Plänen würden am 31. März 2019 das letzte Mal die Uhren in den EU-Staaten verpflichtend auf Sommerzeit umgestellt. Beim nächsten Termin, dem 27. Oktober 2019, wäre die Zeitumstellung für die Mitgliedstaaten freiwillig. Dann würde es jedem einzelnen EU-Land überlassen bleiben, ob bei ihm dauerhaft Sommer- oder Winterzeit gilt. Einen Flickenteppich will Brüssel allerdings unbedingt vermeiden. Für diesen Fall fürchtet die EU-Kommission sonst negative Folgen für den Waren- und Dienstleistungsverkehr im EU-Binnenmarkt. In jedem Fall müssen die Regierungen der Mitgliedstaaten und das Europaparlament zustimmen.


  • Retrospectiva săptămânii 14.10 – 20.10.2018

    Retrospectiva săptămânii 14.10 – 20.10.2018

    Preşedintele României în Italia şi la
    Bruxelles


    Agenda încărcată
    pentru preşedintele României în această săptămână, care a inclus o vizită de
    stat de 4 zile în Italia, o deplasare la Bruxelles la Consiliul European de
    toamnă şi la al 12-lea summit Asia-Europa. În prima parte a săptămânii, Klaus
    Iohannis a fost în Italia, în prima
    vizită de stat a unui preşedinte român din ultimii 45 de ani în această ţară. Cu o valoare estimată a schimburilor comerciale de peste 15,5 miliarde de
    euro în 2018, Italia este al doilea partener comercial al României şi ocupă
    primul loc în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de
    companii prezente pe piaţa românească. Organizată în contextul sărbătoririi de către Bucureşti a Centenarului
    Marii Uniri şi al aniversării a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale
    dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat, vizita a
    avut în prim-plan şi importanta comunitate românească, de circa 1,2 milioane de
    persoane – cea mai numeroasă din afara graniţelor şi cea mai mare comunitate
    străină din peninsulă.

    În cadrul întâlnirilor oficiale cu preşedintele şi
    premierul Italiei, Iohannis a transmis mulţumiri pentru felul în care românii sunt trataţi şi
    integraţi în Peninsulă. De la Roma, preşedintele român a plecat la Bruxelles
    unde a participat la Consiliu European de toamnă şi la al 12-lea summit
    Asia-Europa. Prima
    zi a Summitului UE s-a încheiat fără vreun progres semnificativ în
    privinţa Brexitului.Preşedintele Iohannis a afirmat
    că, în ciuda negocierilor intense, acordul de retragere a Marii Britanii nu a
    fost finalizat până în acest moment. El şi-a exprimat speranţa să se ajungă
    măcar la un acord de ieşire ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă
    alţi paşi    . În cea de a doua zi, liderii europeni au discutat probleme
    legate de migraţie, securitate internă şi întărirea uniunii monetare. Discuţiile pe
    tema migraţiei s-au concentrat pe evoluţiile viitoare, în direcţia întăririi
    cooperării cu statele terţe de origine şi de tranzit. În ceea ce priveşte
    securitatea internă, preşedintele Iohannis a subliniat că prevenirea şi
    contracararea terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare
    ale statelor membre ale UE.






    Turneul premierului român in Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit


    Premierul român Viorica Dăncilă a făcut în această
    săptămînă un turneu în Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit. Prima
    etapa a fost Turcia, unde prim-ministrul
    a fost primit, la Ankara, de şeful statului, Recep Tayp Erdogan. Cei doi
    oficiali au convenit ca România va continua să susţină parcursul european al
    Turciei. Cele două ţări sunt hotărâte să colaboreze, în continuare, pentru
    dezvoltarea relaţiilor economice, asigurarea securităţii şi lupta împotriva
    terorismului. Cei doi demnitari au semnat şi două documente de cooperare
    bilaterală în domeniul medical şi al educaţiei.

    Turneul a continuat in
    Emiratele Arabe Unite. În Dubai, la întâlnirea cu conducătorul Emiratului,
    şeicul Mohammed bin Rashid Al-Maktoum, şefa Guvernului de la Bucureşti a prezentat cele mai recente
    oportunităţi investiţionale din România şi a încurajat companiile din Emirate
    să participe fie la licitaţiile organizate pentru proiectele finanţate prin
    programele operaţionale existente, fie la proiectele în parteneriat
    public-privat. Ea a declarat şi
    că România va continua să acorde o importanţă deosebită vecinătăţii sudice a
    UE, mai ales că, anul viitor, va deţine, timp de şase luni, preşedinţia
    semestrială a Uniunii. La Abu Dhabi,

    Viorica Dăncilă a discutat despre atragerea investițiilor emirateze și
    intensificarea schimburilor comerciale bilaterale. Miercuri, şefii
    Executivelor de la Bucureşti şi de la Abu Dhabi au adoptat ‘Declaraţia comună
    privind stabilirea unui parteneriat economic strategic între Guvernul României
    şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite’Comerţul, investiţiile, agricultura, turismul, cercetarea,
    inovarea sunt doar câteva dintre domeniile prioritare în care vor colabora
    mediile de afaceri din cele două state. Ultima etapa a turneului a fost Kuweitul.




    Exerciţiul Seism 2018


    Populaţia
    trebuie să fie pregătită cât mai bine, pentru a şti cum să reacţioneze în urma
    unui eventual dezastru, a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de
    Urgenţă, Raed Arafat, la ceremonia care a marcat închiderea exerciţiului de
    simulare a unui cutremur major în România, Seism 2018. Raed Arafat
    a spus că a fost cel mai amplu şi mai complex exerciţiu la nivel european din
    ultimii ani, care a dat prilejul
    autorităţilor române să-şi testeze viteza de reacţie şi capacitatea de a
    interveni şi de a coopera în cazul unui cutremur puternic. România e
    considerată una dintre ţările membre ale Uniunii cele mai vulnerabile la
    seisme.

    În ultimele două secole, aici au avut loc şapte cutremure de peste 7 pe
    scara Richter. În simulări au fost antrenate, timp de cinci zile, toate
    structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de magnitudine
    7,5, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul
    rând, Bucureştiul. Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii
    de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Preşedintele Klaus Iohannis
    a decretat instituirea stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat
    spitale militare mobile, iar pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit
    au fost amenajate tabere de sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost
    aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie
    intensivă, iar din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe.



    Selecţionata de fotbal Under 21 a României,
    la un turneu final de Campionat European după 20 de ani



    Selecţionata de tineret a României s-a calificat
    la Campionatul European de fotbal Under-21 de anul viitor, după ce a învins
    Liechtensteinul cu 4-0, marţi, pe teren propriu, la Ploieşti, în ultimul său
    meci din Grupa a 8-a a preliminariilor. Cu şapte victorii şi trei remize din
    zece partide, românii au terminat preliminariile neînvinşi, au acumulat 24 de
    puncte şi au câştigat o grupă din care au mai făcut parte Portugalia, Bosnia, Ţara Galilor şi Elveţia. România a
    reuşit, astfel, a doua sa calificare la un Campionat European de tineret, după
    cea din 1998, cand turneul final a fost organizat la Bucuresti. Europenele se
    vor disputa în perioada 16-30 iunie 2019, în Italia şi San Marino, cu
    participarea a 12 echipe

  • Exerciţiul naţional „Seism 2018”, la final

    Exerciţiul naţional „Seism 2018”, la final

    SEISM
    2018    , exerciţiul de protecţie civilă cu cea mai mare amploare din ultimii
    ani de pe plan european, a dat prilejul autorităţilor române să-şi testeze
    viteza de reacţie şi capacitatea de a interveni şi de a coopera în cazul unui
    cutremur puternic. Alegerea n-a fost întâmplatoare: alături de Spania, Italia
    sau Grecia, România e considerată una dintre ţările membre ale Uniunii cele mai
    vulnerabile la seisme. În ultimele două secole, aici au
    avut loc şapte cutremure de peste 7 pe scara Richter.

    În simulări au fost antrenate, timp de cinci zile, toate
    structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de magnitudine 7,5, urmat de replici, ce
    ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul rând, Bucureştiul.
    Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii de decese, răniţi
    şi persoane rămase fără adăpost.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a decretat instituirea stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat spitale militare mobile, iar pe
    stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit au fost amenajate tabere de
    sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost aduse spitale mobile de
    ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie intensivă, iar din
    Austria şi Ungaria au venit ambulanţe.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul
    ministerului de Interne, Raed Arafat, apreciază că exerciţiul a fost o
    investiţie în pregătirea pentru situaţii reale de criză    . În cursul simulării, au
    fost identificate şi disfuncţii care trebuie corectate: Partea
    de proceduri birocratice care trebuie simplificată, partea de comunicaţii, pe
    partea de comunicare, pe partea de organizare a punctului de comandă şi o să
    fie un raport întreg, după care rolul nostru la nivelul Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, împreună cu Inspectoratul, este să facem un plan de
    implementare, după ce obţinem bineînţeles un acord din partea ministerului, din
    partea Guvernului.

    În cursul exerciţiului, s-a aflat la Bucureşti şi comisarul european pentru ajutor umanitar şi managementul
    crizelor, cipriotul Christos Stylianides, care s-a declarat impresionat de
    participanţii şi resursele mobilizate. La rândul său, reprezentantul modulului european de
    protecţie civilă EU Modex, Bastian Harms, a evaluat pozitiv atât pregătirea echipelor
    române de salvatori, cât şi disponibilitatea partenerilor comunitari de a ajuta
    România în cazul unui seism major: Nu
    am putea să fim niciodată suficient de pregătiţi în astfel de situaţii, ceea ce
    înseamnă că trebuie să exersăm mai departe la nivel european, pentru a deveni
    mai buni, iar un exemplu este ceea ce s-a derulat acum la Bucureşti, în aceste
    zile. Nu e greu doar să dai asistenţă altcuiva, este greu şi să primeşti
    asistenţă, pentru că trebuie să fii pregătit pentru asta.

    Rapoarte
    privind rezultatele exerciţiului vor fi făcute publice şi de către experţii din
    structurile de specialitate ale Uniunii Europene şi NATO.

  • Nachrichten 13.10.2018

    Nachrichten 13.10.2018

    Am Samstag hat in Rumänien die größte EU-weite Simulation einer Intervention im Falle eines starken Erdbebens angefangen. Laut der Übung SEISM 2018“ intervenieren die Behörden nach einem Erdbeben mit einer Stärke von 7,5 auf der Richterskala, gefolgt von mehreren Nachbeben. Die Übung dauert bis zum 18. Oktober. Fünf Tage lang werden verschiedene Situationen simuliert, sowohl am Tage als auch in der Nacht, bei denen auch internationale Strukturen intervenieren. Es verden verschüttete Verletzte von den Trümmern verborgen, Einsatzwagen werden mit Blaulicht und Folgetonhorn fahren, Rettungsflugzeuge aus dem Ausland werden beim Transport von Verletzten helfen. An der Übung SEISM 2018“ beteiligen sich Beobachter von der Europäischen Kommission, von der Koordinationsstelle der Vereinigten Staaten für Katastrophenhilfe, von der Weltgesundheitsorganisation und der NATO, sowie zahlreiche ausländische Journalisten. Laut dem Nationalen Institut für Physik der Erde gibt es in Rumänien sechs wichtige erdbebengefährdete Zonen; die Region mit den meisten Erdbeben ist Vrancea, im Karpatenbogen. In den letzten 200 Jahren gab es in Rumänien sieben Erdbeben mit einer Stärke von über 7 Grad auf der Richterskala, zuletzt im Jahr 1986. Die schlimmsten Erdbebenkatastrophen in Rumänien waren in den Jahren 1940 und 1977, mit jeweils mehr als 2.500 Toten und 15.000 Verletzten. Bei dem Erdbeben von 1977 wurden in Rumänien etwa 35.000 Gebäuden zerstört. Im Falle eines starken Erdbebens könnten in Bukarest fast 4.000 Häuser abstürzen.



    Rumänien riskiert, die nächsten Generationen zu Armut zu verurteilen, weil es nicht in Gesundheit und Erziehung investiert, warnt die Weltbank. Laut einer Studie mit dem Titel Index des Humankapitals“ liegt das Rating Rumäniens bei 0,6, so die Weltbank. Die Neugeborenen von heute werden als Erwachsene lediglich eine Produktivität von 60% haben, von dem was sie erreichen könnten, wenn sie bessere Dienstleistungen im Gesundheits- und Erziehungsbereich bekommen würden. Ferner zeigt die Studie, dass von den heutigen 15-jährigen Jugendlichen in Rumänien nur 87% ein Alter von 60 Jahren erreichen werden, im Vergleich mit 91% in Kroatien und 95% in Schweden. Im Index des Humankapitals“ der Weltbak liegt Rumänien hinter anderen Staaten, die viel kleineren Einkommen pro Einwohner haben, zum Beispiel die Ukraine, Albanien und Georgien.



    An diesem Wochenende findet in der rumänischen Hauptstadt der Internationale Marathonlauf von Bukarest statt. Der Bukarester Marathon wird seit 11 Jahren veranstaltet, um in der rumänischen Hauptstadt einen aktiven, gesunden Lebensstil zu fördern. Am Samstag gab es Laufwettbewerbe für Kinder und Jugendliche und am Sonntag finden der klassishe Marathon von 42 Km, der Halbmarathon und der Staffellauf statt. An der diesjährigen Auflage des Marathonlaufes in Bukarest beteiligen sich etwa 19.000 Teilnehmer aus über 70 Ländern.



    SPORT: Der rumänische Schwimmer Daniel Martin hat bei den Olympischen Jugendspielen in Buenos Aires die Silbermedaille im 200-Meter-Rückenschwimmen gewonnen. Nach der Silbermedaille im 100-Meter-Rücken ist das die zweite Medaille des rumänischen Schwimmers. Bei der Jugend-Olympia in Buenos Aires belegte Rumänien am Freitag abend den 9. Platz, mit 8 Medaillen: 2 Gold-, 3 Silber- und 3 Bronzemedaillen. Die Mannschaft Rumäniens besteht aus 34 Sportlern, 21 Mädchen und 13 Jungs, die in 14 Sportdisziplinen um Medaillen kämpfen.