Economia zonei euro a crescut cu 0,4% în
trimestrul al doilea al acestui an, faţă de cele trei luni precedente -
potrivit datelor revizuite publicate, marţi, de biroul european de statistică
Eurostat. Deşi doar uşor, cifra depăşeşte,
totuşi, estimarea iniţială de
0,3% datorită exporturilor şi cheltuielilor de consum.
Banca Centrală Europeană anticipase, deja, săptămâna trecută că
redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent din cauza
efectului încetinirii activităţilor economice în China. Aceeaşi bancă
prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată
de un avans de 1,8% în 2016.
În plus, preşedintele BCE, Mario Draghi, a dat
asigurări că instituţia pe care o conduce este pregătită să suplimenteze
măsurile de stimulare, dacă economia zonei euro va avea nevoie. La nivelul
întregii Uniuni Europene, PIB-ul a crescut în trimestrul al doilea din 2015,
faţă de primele trei luni ale acestui an, în toate statele pentru care sunt
disponibile date, cu excepţia Franţei, unde economia a stagnat. Cele mai mari
creşteri faţă de primul trimestru au fost înregistrate în Letonia (+1,2%),
Malta (+1,1%), Cehia, Spania şi Suedia (+1%), urmate de Grecia şi Polonia
(+0,9%), Slovacia (+0,8%), Estonia, Croaţia, Lituania, Slovenia şi Marea
Britanie (+0,7%).
La polul opus, cele mai reduse rate de creştere au fost
înregistrate în Olanda, Austria şi România (+0,1%). Dar! Alături de Malta şi
Cehia, România este ţara europeană cu cea mai mare
creştere economică anuală. Mai precis, în trimestul al doilea al acestui an,
comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a avut o creştere
economică de 3,7%, în timp ce Malta se poate lăuda cu 4,8 procente, iar Cehia -
cu 4,4.Or, creşterea economică bună, inflaţia
redusă, cursul stabil al monedei naţionale, leul, în raport cu euro şi datoria
publică redusă fac din economia românească o posibilă destinaţie pentru
investitorii care consideră prea riscante situaţiile din China şi Grecia pentru
a se lansa în afaceri în aceste ţări.
De altfel, investiţiile străine directe dau semne
de revenire şi sunt, deja, în creştere, în primul semestru din 2015 acestea înregistrând
o valoare cu peste 450 de milioane de euro mai mare decât în perioada similară
a anului trecut.
Nu în ultimul rând, recenta
adoptare de către Parlamentul de la Bucureşti a unui nou Cod Fiscal întăreşte
convingerea puterii politice că majoritatea prevederilor pe care
le cuprinde vor duce la o modernizare extraordinară a sistemului fiscal
naţional.