Radio România Internațional

Tag: semiconductori

  • Comisia Europeană sprijină producția de semiconductori în Germania

    Comisia Europeană sprijină producția de semiconductori în Germania

    Comisia Europeană a aprobat recent un ajutor de stat în valoare de 5 miliarde de euro pentru construcția unei fabrici de cipuri a gigantului taiwanez TSMC în Dresda, Germania. Proiectul, estimat să coste în total 10 miliarde de euro, va asigura aprovizionarea industriei europene și a producătorilor auto cu cipuri esențiale, într-un efort de a întări reziliența Europei în fața unei eventuale crize similare celei din timpul pandemiei de COVID-19. Acesta este primul proiect din Europa al celui mai mare producător de cipuri din lume.

    Ajutorul de stat acordat acestui proiect este cel mai mare aprobat până în prezent în cadrul Actului European pentru Cipuri și reprezintă primul proiect de acest tip în Germania. Este o situație avantajoasă pentru toți, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la ceremonia de inaugurare de la Dresda, oraș considerat drept „Silicon Saxony,” centrul industriei de cipuri din Germania.

    „Sprijinim Europa ca să ajungă o putere globală în domeniul inovației. Cel mai mare producător de cipuri din lume vine pe continentul nostru și își unește forțele cu trei campioni europeni. Beneficiile se vor simți cu mult dincolo de Dresda și Saxonia.

    Lucrătorii europeni vor câștiga 11.000 noi locuri de muncă. Companiile europene producătoare de cipuri vor câștiga acces la tehnologii și capacități noi de producție. Industriile europene vor beneficia de lanțuri de aprovizionare mai consolidate și de produse noi, pe măsura nevoilor. Și, în vremuri de tensiuni geopolitice tot mai mari, producătorii de cipuri din Taiwan vor beneficia de o diversificare geografică mai mare în Europa, acces mai bun la industria noastră de top, cum ar fi cea auto și la piața noastră unică.

    Așadar, aceasta este o situație din care va avea de câștigat toată lumea. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit, dar vreau să mulțumesc și guvernului federal al Germaniei. Vă mulțumesc sincer tuturor pentru această realizare și fiindcă credeți în potențialul imens al Europei.”

    Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat importanța accesului la semiconductori pentru Germania, considerându-l de o importanță deosebită, în timp ce ministrul Economiei, Robert Habeck, a promis că guvernul german va face tot posibilul pentru ca proiectul să fie finalizat conform planului în 2027, în ciuda provocărilor bugetare.

    Gigantul taiwanez TSMC a format o societate mixtă denumită European Semiconductor Manufacturing Company pentru a construi această fabrică, în colaborare cu companiile europene Robert Bosch, Infineon și NXP. Deși fabrica va produce cipuri mai puțin avansate decât cele utilizate în inteligența artificială și smartphone-uri, acestea vor fi esențiale pentru aplicațiile industriale și pentru sectorul auto, care depind de aceste tehnologii. Această investiție vine în contextul în care compania taiwaneză TSMC dezvoltă proiecte similare în Statele Unite și Japonia.

  • Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Actul privind cipurile urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize în aprovizionarea cu cipuri, așa cum a fost și cea din timpul pandemiei de Covid 19. Programul își propune să mobilizeze investiții publice și private în valoare de peste 40 de miliarde de euro, obiectivul fiind acela de a reduce dependența externă și de a dubla cota de piață globală a Uniunii Europene în domeniul semiconductorilor, de la 10 % în prezent la cel puțin 20 % până în 2030. Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării. Consiliul Uniunii Europene a adoptat și o modificare a regulamentului privind acțiunile comune cuprinse în programul Orizont Europa, modificare ce va permite inițiative comune pentru cipuri, similare cu cele privind tehnologiile digitale esențiale.

    Contextul în care blocul comunitar a decis să reglementeze mai clar această industrie este acela că, în prezent, Europa depinde în prea mare măsură de cipurile produse în străinătate. Acest lucru afectează industria și alte sectoare strategice, precum sănătatea, apărarea sau energia. De aceea, Actul privind cipurile își propune să reducă vulnerabilitățile și dependențele UE de actorii străini, să consolideze baza industrială pentru semiconductori și să încurajeze afacerile în domeniu. Cipurile sunt dispozitive mici, compuse din semiconductori, materiale capabile să permită sau să blocheze fluxul de energie electrică, să stocheze cantități mari de informații sau să efectueze operații matematice și logice. Ele sunt esențiale pentru o gamă largă de produse, de la carduri bancare până la autoturisme sau telefoane inteligente.


  • UE, pregătită să devină mare producător de semiconductori

    UE, pregătită să devină mare producător de semiconductori

    Regulamentul care consolidează ecosistemul european al semiconductorilor, denumit Actul privind cipurile, a fost aprobat marți de către Consiliul UE. Noul regulament urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize viitoare în aprovizionarea cu cipuri. După cum se arată într-un comunicat al Consiliului.



    Pentru a atinge obiectivele Actului privind cipurile, Comisia Europeană a propus trei piloni esențiali: Inițiativa “Cipuri pentru Europa, pentru a sprijini consolidarea capacităților tehnologice la scară largă; un cadru pentru a asigura securitatea aprovizionării și reziliența prin atragerea de investiții; un sistem de monitorizare și de răspuns la crize, pentru a anticipa deficitul de aprovizionare și a oferi răspunsuri în caz de criză.



    Executivul comunitar estimează că Inițiativa “Cipuri pentru Europa va mobiliza 43 de miliarde de euro în investiții publice și private, iar 3,3 miliarde de euro din această sumă va proveni din bugetul Uniunii. Investițiile se vor realiza în cea mai mare parte prin intermediul unei întreprinderi comune (Chips), cea care asigură un parteneriat public-privat între Uniune, mediul privat și statele membre.

    infografic-piata-cipuri-2020.jpg



    “Odată cu Actul privind cipurile, Europa va fi un lider în cursa mondială a semiconductorilor. Vedem deja funcționarea în practică: noi instalații de producție, noi investiții, noi proiecte de cercetare. Iar pe termen lung, acest lucru va contribui, de asemenea, la renașterea industriei noastre și la reducerea dependențelor noastre externe, a declarat Héctor Gómez Hernández, ministrul industriei, comerțului și turismului din Spania, țară care deține președinția rotativă a Consililui UE.



    Uniunea Europeană are mult de recuperat în fața liderilor mondiali de pe piața de semiconductori (China, SUA, Coreea de Sud, Taiwan), fiind în mare măsură dependentă de cipurile produse în străinătate, în special în Asia, fapt ce a devenit și mai evident în timpul crizei COVID-19. De asemenea, producătorii de semiconductori din UE se lovesc și de accesul greu la metale rare precum galiu şi germaniu, esențiale în producția de cipuri.

    infografic-cota-piata-cipuri-ue-cons-ue.jpg



    Tot marți, Germania a făcut un pas important în această direcție. Cea mai mare economie din blocul comunitar a anunțat că va investi, în următorii ani, aproximativ 20 de miliarde de euro în industria de semiconductori, informează agenția Reuters, citată de Agerpres. Berlinul a reuşit să convingă mai mulți mari producători mondiali de cipuri să construiască uzine în Germania prin oferirea de subvenții, cu ajutorul noii strategii a UE privind semiconductorii.



    Grupul american Intel a anunţat încă din luna iunie că își propune o investiție de circa 30 de miliarde de euro pentru a construi două uzine de cipuri la Magdeburg, ceea ce reprezintă cea mai mare investiție străină făcută vreodată în Germania. Compania americană ar urma să primească aproximativ 10 miliarde de euro, din cele 20 de miliarde investite de partea germană. Cealaltă jumătate din suma anunțată de autoritățile germane va merge către alți producători renumiți pe piața de cipuri.

    infografic-previziuni-piata-cipuri-2030.jpg

    Surse infografice: Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene

  • Stimularea industriei europene a cipurilor

    Stimularea industriei europene a cipurilor

    Parlamentul
    European a adoptat recent o nouă lege pentru asigurarea aprovizionării UE cu
    cipuri, prin stimularea producției și inovării și prin stabilirea unor măsuri
    de urgență pentru combaterea deficitului, atunci când apare.


    Noua lege,
    deja convenită între Parlament și Consiliu, vizează crearea unui mediu
    favorabil pentru investiții în cipuri în Europa, prin accelerarea procedurilor
    de autorizare și recunoașterea importanței critice a cipurilor printr-un
    așa-numit statut cel mai înalt la nivel național. Întreprinderile mici și
    mijlocii vor beneficia, de asemenea, de un sprijin sporit, în special în
    domeniul proiectării cipurilor, pentru a stimula inovarea.


    Raportorul Dan
    Nica a declarat: De ce avem nevoie de o nouă lege a cipurilor? Pandemia a
    dovedit că există vulnerabilităţi în lanţul de producţie şi distribuţie a
    cipurilor şi a semiconductorilor. Dorim să avem mai multă influență și să
    devenim lideri, așa că am asigurat 3,3 miliarde EUR pentru cercetare și
    inovare. Ne propunem să sporim capacitatea tehnologică și punem în aplicare
    măsuri de combatere a eventualelor deficite. Europa este pregătită să facă față
    provocărilor viitoare din industria semiconductorilor, acordând prioritate
    autonomiei strategice, securității și unui mediu de afaceri favorabil.



    Potrivit noii
    legislații, va fi creată o rețea de centre de competență pentru a aborda
    deficitul de competențe în UE și pentru a atrage noi talente pentru cercetare,
    proiectare și producție.


    Totodată, va
    fi instituit un mecanism de răspuns la situații de criză, prin care Comisia va
    evalua riscurile la adresa aprovizionării UE cu semiconductori. Indicatorii de
    avertizare timpurie din statele membre vor fi utilizați pentru a declanșa o
    alertă de deficit la nivelul UE. Acest mecanism va permite Comisiei să pună în
    aplicare măsuri de urgență, cum ar fi prioritizarea aprovizionării cu produse
    afectate în mod special de o penurie sau efectuarea de achiziții comune pentru
    statele membre. Deputații europeni au adus îmbunătățiri mecanismului propus
    prin introducerea unui instrument de cartografiere care va contribui la
    identificarea posibilelor blocaje în aprovizionare. Aceste măsuri vor fi o
    soluție de ultimă instanță în cazul unei crize în sectorul semiconductorilor.


    Parlamentul a
    susținut, de asemenea, dispoziții privind consolidarea cooperării
    internaționale cu partenerii strategici și privind drepturile de proprietate
    intelectuală, pentru a garanta avantajele competitive și protecția sectorului
    UE.




  • Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE

    Comisia Europeană va prezenta o lege privind cipurile, în contextul unui
    deficit mondial de semiconductori, care paralizează mai multe sectoare de
    activitate. De altfel, nou strategie industrială a UE își propune ca Europa să
    devină lider în domeniul digital. Suntem
    dependenţi de cipuri de ultimă generaţie fabricate în Asia, a afirma președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recenta dezbatere privind starea
    Uniunii.

    Eurodeputat Dragoș Pîslaru
    explică cum această nouă strategie poate reduce dependențele ale Uniunii față
    de producția industrială din Asia, în frunte cu China:


    Încă de dinainte de pandemie, se discuta de faptul că Uniunea Europeană
    din perspectiva economică și tehnologică este oarecum în suferință, în
    comparație cu celelalte blocuri mari, la nivel global. Asta înseamnă că, pe
    partea legată de Asia, și, în special, China unde Uniunea Europeană a ajutat la
    tehnologizarea acesteia mutând producția, inițial pentru că munca e mai
    ieftină, acum s-a ajuns ca, prin asimilare tehnologică, China nu numai să
    reducă distanța tehnologică față de Europa, ba chiar să concureze Europa în mai
    multe domenii. Vine pandemia și arată aceste lucruri și mai clar. Astfel, s-a
    ajuns la acest un nou proiect, nouă Strategie de politică industrială care
    cuprinde noțiuni clare cu privire la o autonomie strategică deschisă pentru că
    nu discutăm de o abordare protecționistă, ci mai degrabă în alianță cu America
    și zona parteneriatului transatlantic, totul pentru a crea pe teritoriul
    Uniunii Europene lanțurile valorice cheie și pentru a asigura tehnologiile
    viitorului, fie că discutăm de semiconductori, de hidrogen, baterii, lucruri
    care țin de inteligența artificială, securitate energetică, cibernetică ș.a.m.d.



    Strategia industrială a Uniunii aduce noi oportunități, iar România ar
    putea să profite de această direcție pentru a avea un rol cât mai important
    între cele 27 de state membre, mai ales
    în ceea ce înseamnă producția industrială pentru tehnologii de vârf, este de
    părere Dragoș Pîslaru:


    Așa cum Ursula von der Leyen a arătat în discursul asupra stării Uniunii
    Europene, în acest moment, nu doar că discutăm de conceptul de autonomie
    strategică sau de reducerea dependenței, ci sunt indicate în mod vădit ramurile
    industriei. Bunăoară, una dintre discuțiile dintre importante este cea legată
    de cipurile microelectronice și de conductori, vom discuta de niște măsuri
    clare prin care Uniunea Europeană dorește să devină lider global în acest
    domeniu.

    România, în momentul care aude aceste lucruri, primul pas pe care ar
    trebui să îl facă este să se uite pe cine avem noi în lanțurile de
    microelectronică. Discutăm aici, pe deoparte, de zona conexă partea
    educațională, de cercetare, dar discutăm mai ales de companiile care au
    producție și care, unele dintre ele sunt conectate cu piața internă, dar marea
    majoritate a companiilor din domeniul microelectronicii sunt parte a unor
    lanțuri globale, este vorba de companii americane, din Uniunea Europeană și din
    zona Asie, companii aflate în România și acre sunt cumva legate de microelectronică.

    Și Guvernul
    României ar trebui să invite toate aceste companii și să vadă în ce măsură
    poate pune pe masă o posibilitate de colaborare și de întărire a acestui sistem
    în România, ca parte a unui lanț valoric european pe care tocmai acum îl
    definim și pentru care vor exista scheme de ajutor de stat, sprijin direct
    pentru zona de cercetare, dezvoltare și investiții.