Tag: seminar

  • Acces egal și calitativ la educație în județele Giurgiu și Teleorman

    Acces egal și calitativ la educație în județele Giurgiu și Teleorman

    Proiectul EDUGREAT este cofinanțat
    din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, și
    se desfășoară la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman, în calitate
    de solicitant, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu, Asociația
    de Prietenie Româno-Franceză – ROMFRA, Asociația Tinerii Manageri
    Slatina și Primăria Municipiului Alexandria.


    Obiectivul general îl reprezintă reducerea abandonului școlar, în județele Teleorman
    și Giurgiu, prin acces egal la educaţie de calitate și scopul este să se creeze
    toate premisele pentru un exemplu de buna practică ce va fi diseminat și către
    restul comunităților din aceleași regiuni sau chiar de la nivel național, ne
    spune domnul Sorin Sferle – Directorul Asociației de prietenie româno-franceză,
    în calitate de principal partener al proiectului:



    În cadrul proiectului au fost
    selectate 12 școli care prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce privește
    abandonul școlar și în interiorul cărora au fost identificate o serie de nevoi
    esențiale care pot genera un cadru educațional de viitor pentru toți elevii.


    Pe
    parcursul primilor 2 ani, s-au implementat acțiuni educaționale directe pentru copiii ante-preșcolari, preșcolari,
    școlari și pentru tinerii și adulții care au părăsit sistemul educațional, iar
    ultimul an a necesitat măsuri impuse de pandemie și de aceea am adaptat
    activitățile din cadrul proiectului pentru mediul online.


    Efectul generat de proiect se dorește
    a fi unul sustenabil atât pentru sutele de copii implicați, cât și pentru cei 280
    de profesori care participă la cursurile de îmbunătățire a competențelor și vor
    continua să aplice noțiunile dobândite pe parcursul acestui proiect și pentru generații
    următoare de elevi.


    Aș aminti câteva din rezultatele realizate
    până în prezent, în cadrul proiectului.




    În primul rând, au fost modernizate
    și dotate spațiile din școlile vizate, cu mobilier, echipamente didactice și
    informatice – tablete, videoproiectoare, table interactive, echipamente
    sportive; s-au desfășurat activități educaționale, ședințe de consiliere și
    orientare cu elevii, programe de tip A doua șansă pentru tineri și adulți;
    au fost organizate cursuri, seminarii, ateliere de lucru pentru îmbunătățirea
    competențelor cadrelor didactice și a personalului de sprijin din școlile țintă,
    fiind elaborată și o metodologie a sprijinului acordat.


    În
    prezent, sunt în pregătire mai multe sesiuni de focus grup, 3 ghiduri de bune practici
    și un forum, care vor fi
    diseminate online.




    Ne dorim ca, de la an la an, rata
    abandonului să se diminueze constant și ne propunem crearea unei sinergii locale
    centrată pe dezvoltare educațională, la care sa participe toți membrii
    comunității.


  • Jurnal românesc – 10.11.2017

    Jurnal românesc – 10.11.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a
    întâlnit, la Bruxelles, cu membrii comunităţii româneşti din regiune,
    reprezentanţi ai mediului asociativ, precum şi ai mass-media de limba română.
    Potrivit unui comunicat, agenda discuţiilor a cuprins oportunităţile de
    finanţare oferite de către ministerul de resort pentru proiecte şi activităţi,
    precum şi modificările legislative propuse pe legile care vizează sprijinirea
    românilor din afara graniţelor. Ministrul a prezentat şi măsurile adoptate în
    vederea facilitării întoarcerii în ţară, între care şi programul aflat deja în
    derulare Diaspora Start-up, prin care românii pot primi până la 40.000 de
    euro finanţare nerambursabilă. În contextul aproprierii Centenarului, oficialul
    român a prezentat pe larg proiectul MRP dedicat celebrării a 100 de ani de la
    Marea Unire intitulat ‘Centenar prin Înfrăţiri’. Acesta îşi propune dezvoltarea
    de reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
    asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală între unităţi
    administrativ-teritoriale din România şi din comunităţile istorice şi emergente.
    Totodată, în marja deplasării, Andreea Păstîrnac a luat parte la dezbaterea Diaspora românească în Uniunea Europeană, organizată marţi la Parlamentul
    European.


    La Helsinki a avut loc un seminar româno-finlandez privind
    drepturile copilului, sesiunea de consultări bilaterale înscriindu-se în
    demersurile autorităţilor române în cooperare cu cele finlandeze în vederea
    soluţionării cazului minorilor Maria şi Mihai, copiii Cameliei Smicală. În
    cadrul discuţiilor cu experţii finlandezi, partea română a subliniat că
    asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor români din străinătate
    reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti. Sesiunea de
    consultări bilaterale se înscrie în demersurile autorităţilor române în
    cooperare cu cele finlandeze, în vederea soluţionării unuia dintre cele mai
    complexe cazuri de preluare a unor minori de către serviciile sociale.
    Delegaţia română, formată din experţi ai MRP, împreună cu specialişti ai
    Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi ai Avocatului
    Poporului, a avut o întrevedere de lucru cu reprezentanţi ai statului
    finlandez. Copiii Cameliei Smicală au fost preluaţi de către autorităţile
    finlandeze în urmă cu doi ani. Mama acestora a cerut în mai multe rânduri
    susţinerea autorităţilor române, pentru ca fiul şi fiica ei să revină în
    custodia sa. Ea a fost acuzată de fostul soţ finlandez că a urmărit să fugă cu
    cei doi minori având dublă cetăţenie în România. Finlanda a dat asigurări că este
    preocupată de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii,
    indiferent de proveniența etnică a acestora.


    Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a anunţat că Episcopul
    Macarie Drăgoi va vizita, pe 18 noiembrie, copiii Cameliei Smicală. La cererea
    Preasfinţitului Macarie, Protecţia Copilului a acceptat ca ierarhul român să-i
    viziteze, în calitate de părinte duhovnicesc, pentru a-i spovedi, împărtăşi şi
    alina sufleteşte. Reamintim că acesta a mai făcut un demers similar pe 23 mai, dar
    a fost refuzat. Episcopul s-a implicat intens şi în alte cazuri de familii de
    români care s-au confruntat cu situaţii similare, cele mai cunoscute fiind
    cazurile familiilor Nan şi Bodnariu din Norvegia.


    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, Constantin Codreanu (PMP), a anunţat vineri că s-a decis
    înfiinţarea, la Chişinău, a Centrului pentru cetăţenie română, care va
    funcţiona în incinta biroului său parlamentar. Potrivit unui comunicat, centrul
    va funcţiona în incinta clădirii Uniunii Scriitorilor din Moldova şi va avea
    program marţea, miercurea şi joia. Cetăţenia română este un drept fundamental
    al românilor basarabeni. Dorim ca prin acest Centru pentru cetăţenie română să
    le acordăm asistenţă calificată tuturor celor care au nevoie de ea la
    întocmirea dosarului de redobândire a cetăţeniei române
    – a declarat
    Constantin Codreanu.

  • Jurnal românesc – 08.03.2017

    Jurnal românesc – 08.03.2017

    40 de
    tour-operatori din România participă, până duminică, la Târgul de Turism de la
    Berlin, cel mai mare de profil din lume. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de resort de la Bucureşti, sunt prezentate destinaţii turistice
    din întreaga ţară. Totodată, la standul românesc au loc demonstraţii de
    încondeiat ouă, realizare şi design de port popular şi bijuterii tradiţionale.
    Vizitatorii pot cunoaşte muzica, dansurile populare şi gastronomia tradiţională
    în cadrul unei seri româneşti. România
    participă la Târgul de Turism de la Berlin din 1970.




    În sistemul
    de sănătate din România sunt, în prezent, 231.000 de salariaţi, din care 14.000
    de medici în sistemul public -
    a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un
    interviu acordat AGERPRES. Potrivit acestuia, în perioada 2009-2015, peste
    14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România, mulţi
    dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii. Totuşi, spune Viorel Huşanu,
    în ultimii doi ani, exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce aceştia
    au început să fie mulţumiţi de ceea ce li se oferă acasă. În opinia preşedintele
    SANITAS Bucureşti, principalele probleme ale sistemului sanitar din România
    rămân politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la
    şefi de secţie sau asistenţii şefi, precum şi subfinanţarea.




    Majoritatea
    oamenilor de afaceri din România susţin lupta anticorupţie – a declarat, marţi,
    la Bucureşti, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihai Daraban, la un
    seminar pe tema bunelor practici anticorupţie. Potrivit unui sondaj de opinie,
    65% din oamenii de afaceri apreciază activitatea DNA. Prezent la seminar,
    ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apreciat că fenomenul corupţiei
    creşte costurile şi angajaţii câştigă, din acest motiv, mai puţin. În România
    sunt peste 7000 de societăţi cu capital american care au făcut investiţii
    directe de 1,6 miliarde de euro şi schimburi comerciale cu ţara noastră de 1,7
    miliarde de euro.




    Antreprenorii
    români care vor să-şi deschidă mici afaceri vor putea primi sediu temporar,
    îndrumare în business, servicii de contabilitate şi financiare în incubatoare
    de afaceri finanţate cu fonduri europene. Incubatoarele vor putea fi amenajate
    inclusiv în clădiri dezafectate, pentru care se vor putea primi finanţări
    europene între 200.000 şi 7 milioane de euro, în cadrul Programului Operational
    Regional. Primăriile, universităţile şi firmele private de toate dimensiunile,
    inclusiv microîntreprinderile, îşi vor putea face sau extinde incubatoare de
    afaceri cu bani europeni, în care să ajute antreprenorii să-şi deschidă, la rândul
    lor, mici firme.




    România are a
    şasea cea mai mare suprafaţă agricolă disponibilă din Uniunea Europeană, cu
    13,9 milioane de hectare, însă valoarea adăugată generată de agricultură,
    raportată la această suprafaţă, este foarte mică. Potrivit unui studiu realizat
    de o companie de consultanţă, aproape 60% din terenul disponibil (8,2 milioane
    ha) este alocat cultivării plantelor, restul fiind alocat creşterii animalelor
    şi cultivării fâneţelor. Din întreg terenul agricol cultivat, cea mai mare
    parte, aproape 66%, este cu cereale, în principal grâu şi porumb.

  • Organizarea de evenimente

    Organizarea de evenimente

    Piaţa românească abundă de conferinţe, seminarii,
    mese rotunde, lansări de firme, de mărci sau de servicii. Echipele specializate
    în organizarea unor astfel de evenimente pot asista clienţii în activităţi
    pornind de la realizarea conceptului general al evenimentului şi până la
    detalii cum ar fi editarea alocuţiunilor, grafica invitaţiilor, realizarea
    scenografiei, a obiectelor promoţionale şi primirea invitaţilor.


    În Bucureşti,
    conferinţele, seminariile şi alte asemenea manifestări sunt găzduite mai ales de
    către marile hoteluri, între care se numără Marriott, Athenee Palace Hilton,
    Howard Johnson, Crowne Plaza, Intercontinental, Radisson, Novotel, Phoenicia,
    Rin Grand Hotel. Ar fi de remarcat şi că sălile de evenimente din hotelurile de
    cinci stele din Bucureşti sunt modernizate de curând şi reprezintă instrumente
    de vânzare a celorlalte servicii oferite, respectiv cazare, restaurant,
    servicii personale. O parte dintre cei care organizează evenimente în sălile
    din hoteluri cumpără, aşadar, şi serviciul de cazare, în condiţiile în care 80%
    din clienţii hotelurilor de cinci stele vin în interes de afaceri. De altfel,
    între 35% şi 45% din veniturile hotelurilor provin din organizarea de
    evenimente şi din restaurantele pe care le deţin. Evenimente se organizează şi
    la World Trade Center-Bucureşti şi la Centrul Internaţional de Conferinţe de la
    Palatul Parlamentului, a doua clădire din lume, ca suprafaţă, după Pentagon. În
    acest centru, care oferă 7 săli ce au capacităţi de până la 2 mii de persoane,
    tarifele de închiriere variază între 1.500 şi 7.000 de euro pe zi.

    Pe de altă parte, potrivit organizatorilor de conferinţe,
    costul pentru un invitat, la un seminar de afaceri care are loc în Bucureşti,
    poate ajunge la 100 de euro pe zi. De exemplu, bugetul estimativ pentru
    serviciile necesare organizării unei conferinţe de afaceri, pe durata unei
    zile, pentru 20 de persoane, este de aproximativ 1.600 de euro. Între aceste
    servicii, închirierea unei săli de 20 de persoane costă cca. 450 de euro pe zi,
    iar echipamentul video – 200 de euro. Editarea şi distribuirea invitaţiilor
    costă 200 de euro, iar închirierea echipamentului pentru traduceri simultane -
    cca. 150 de euro pentru o zi, pentru o conferinţă de afaceri ce reuneşte 20 de
    persoane.