Tag: semnificatie

  • Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Codurile de fenomene meteo şi hidro periculoase: semnificaţie şi consecinţe

    Informările, atenţionările şi avertizările care se emit în cazul unor fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la nivel naţional sau regional sunt semnalate cetăţenilor printr-un sistem de codificare specială.





    Folosirea codului de culori (verde, galben, portocaliu şi roşu) pentru fiecare tip de informare sau avertizare ajută la conştientizarea posibilul impact al fenomenelor asupra activităţilor de zi cu zi.



    Baza legală



    Procedura de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în România, în cazul producerii de fenomene periculoase la scară naţională sau regională, se regăseşte în Ordinul 823 din 15 august 2006.


    Ordinul cuprinde informaţii despre situaţiile care impun emiterea codurilor, perioada de timp, fluxul informaţional operativ (cine emite codurile şi cine le primeşte) sau conţinutul şi forma mesajului care urmează să fie transmis. De asemenea, mesajul trebuie să conţină şi detalii despre consecinţele posibile ale fenomenelor în cauză.



    Conform acestui Ordin, fenomenele meteorologice care intră sub incidenţa codurilor sunt:



    a) vânt puternic (cu intensificări);

    b) ploi importante cantitativ;

    c) ninsori abundente şi polei
    d) descărcări electrice frecvente;

    e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);

    f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).


    Procedură codului de culori se aplică în cazul fenomenelor prognozate pe durată scurtă şi medie şi a căror evoluţie potenţial periculoasă va începe în cel puţin 12 ore şi poate dura până la 3 – 4 zile, în medie.




    Semnificaţia culorilor



    Conform procedurii oficiale, semnificaţia codurilor de culoare are în vedere impactul pe care fenomenele periculoare le-ar putea avea în viaţa de zi cu zi a oamenilor.


    Codul verde nu indică nicio precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau lipsa unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi în următoarele zile.


    Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice şi este folosit pentru fenomenele meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare.


    Codul portocaliu este similar unei avertizări meteorologice şi se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.


    Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.



    Consecinţele posibile ale codurilor meteo



    În situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie este în măsură să emită atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata. De asemenea, mesajele de avertizare meteorologică trebuie să conţină şi informaţii despre consecinţele posibile, de la caz la caz.


    În caz de vânt puternic:


    Codul portocaliu:

    a) întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;

    b) acoperişurile şi coşurile caselor pot fi avariate;

    c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

    d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

    e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.





    Codul roşu:

    a) avertizare de furtună foarte puternică;

    b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

    c) se pot aştepta pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;

    d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

    e) circulaţia rutieră poate deveni foarte dificilă pe zone extinse;

    f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi serios perturbat;

    g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi complet perturbată.


    În cazul ploilor importante cantitativ:


    Codul portocaliu:

    a) se prevăd precipitaţii intense ce pot afecta activităţile socioeconomice;

    b) sunt posibile inundaţii importante în zone cu risc ridicat de inundaţie, în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce cantităţi importante de precipitaţii în timp scurt, ce pot local provoca viituri pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) risc de deversare a reţelelor de canalizare;

    e) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

    f) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.





    Codul roşu:

    a) se anticipează precipitaţii foarte intense ce pot afecta activităţile socioeconomice pe o durată de câteva zile;

    b) sunt posibile inundaţii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scăzut de inundaţii şi în bazinele hidrografice ale zonelor respective;

    c) se pot produce acumulări foarte importante de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot provoca local viituri rapide pe râurile mici şi scurgeri pe versanţi;

    d) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile;

    e) risc ridicat de deversare a reţelei de canalizare;

    f) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.


    În cazul fenomenelor de ninsori abundente şi polei:


    Codul portocaliu:

    a) sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă;

    b) circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate;

    c) riscurile de accidente sunt mari;

    d) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.





    Codul roşu:

    a) sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de polei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică;

    b) circulaţia riscă să devină rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă);

    c) distrugeri importante pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile;

    d) există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.


    În cazul caniculei:


    Codul portocaliu:

    a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.





    Codul roşu:

    a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;

    b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

    c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.


    În cazul descărcărilor electrice:


    Codul portocaliu:

    a) furtunile intense însoţite de descărcări electrice pot provoca local pagube importante;

    b) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante;

    c) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

    d) trăsnetele neînsoţite de precipitaţii pot provoca incendii de pădure.





    Codul roşu:

    a) fenomenele electrice numeroase şi foarte violente pot provoca local pagube importante;

    b) pericolul este maxim pentru locuinţe, parcuri, zone agricole şi plantaţii (pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.);

    c) zonele forestiere pot suferi local pagube foarte importante şi pot izbucni incendii spontane ca urmare a trăsnetelor frecvente;

    d) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot fi puse în real pericol şi pot fi uşor distruse;

    e) în situaţii de furtuni asociate cu descărcări electrice, subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid în zonele râurilor mici şi mijlocii.



    În cazul gerului:


    Codul portocaliu:

    a) gerul (frigul puternic) poate pune în pericol persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales persoanele în vârstă, cele cu handicap, cele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    b) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    c) în cazuri cu sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat un farmacist;

    d) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi este necesar să se consulte medicul;

    e) sportivii şi unele persoane care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente.


    Codul roşu:

    a) orice persoană este ameninţată, chiar şi persoanele cu o stare de sănătate bună;

    b) pericolul este mai mare şi poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales pentru cele în vârstă, cele cu handicap, cele ce suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud;

    c) este necesară o supraveghere specială a copiilor;

    d) în cazuri de sensibilitate ridicată la ger (zona buzelor şi a mâinilor), trebuie consultat de urgenţă un farmacist;

    e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicaţii de a fi luate în caz de frig puternic şi, în consecinţă, este necesar să se ceară sfatul medicului;

    f) sportivii şi persoanele care lucrează în aer liber trebuie să acorde atenţie sporită hipotermiei şi agravării simptomelor preexistente, astfel frisoanele şi amorţirea extremităţilor constituie semne de alarmă.




    Avertizări şi alerte hidrologice



    Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare pe Dunăre şi râuri interioare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.


    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite avertizare hidrologică sau alertă hidrologică, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata, cu indicarea probabilităţii de producere a fenomenelor periculoase.


    CODUL GALBEN corespunde situaţiei de atenţie — Risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei , neconducând la pagube semnificative, dar necesită o vigilenţă sporită în cazurile de activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii. Depăşire COTE DE ATENŢIE.



    Codul portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie – Risc de viituri generatoare de revărsări importante susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor. Depăşire COTE DE INUNDAŢIE.



    Codul roşu corespunde situaţiei de pericol — Risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor. Depăşire COTE DE PERICOL.



    Meteoalarm


    Din anul 2007, România face parte din grupul celor 29 de ţări care au a aderat la “meteoalarm”, cu cele mai relevante informaţii privind condiţiile meteorologice extreme din Europa.



    Aplicaţie de alertă pe mobil


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/FB-cover-APP-v2-0-011.png



    Departamentul pentru Situații de Urgență a lansat anul trecut aplicația DSU pentru telefoanele mobile, care are rolul de a pregăti populația să facă față situațiilor de urgență prin accesul la informații, alerte și educație. Aplicația poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.


    Autorităţile pregătesc un sistem integrat de alertare a populaţiei în situaţii de risc major, prin mesaj de urgenţă transmis pe telefonul mobil. Sistemul “Ro-Alert” va fi dezvoltat şi implementat de DSU, IGSU, STS şi ANCOM, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă şi producătorii de echipamente de rețea.

  • Trei culori româneşti

    Trei culori româneşti

    Este greu de
    identificat momentul în care cele
    trei culori – albastru, galben şi roşu – au fost asumate ca reprezentând
    naţiunea română. Chiar ideea de naţiune este o apariţie recentă în istoria
    umanităţii, elementele sale de identificare fiind invenţii din ultimele două
    secole. Culorile tricolorului românesc sunt culorile de bază ale spectrului
    cromatic, trei culori principale din care derivă cele secundare şi toate
    celelalte tonuri cromatice.

    Deşi este vorba de cele trei culori de bază, doar 3
    state, Andorra, Ciadul şi Republica Moldova, mai au drapele asemănătoare cu al
    României. Desigur, identitatea de culori naţionale pe cele două maluri ale
    Prutului este normală şi istoric explicabilă. Primele apariţii ale tricolorului
    românesc din prezent pe materiale ce definesc statalitatea sunt înregistrate pe
    vremea lui Mihai Viteazul. Nu întâmplător, el este voievodul primei uniri a
    celor 3 principate româneşti, în 1600. Desigur, secolul al XlX-lea este cel în
    care cele trei culori de bază definesc drapelul românilor. Odată cu Tudor
    Vladimirescu se impune şi semnificaţia acestor culori: albastrul este
    libertatea, galbenul vine de la holdele bogate, iar roşu este culoare frăţiei
    şi a sacrificiului.

    În 1834, domnitorul Alexandru Ghica al Munteniei adoptă
    drapelele şi pavilioanele navale de luptă în cele trei culori. În 1848
    tricolorul românesc apare în toate marile momente ale revoluţiei, în Muntenia,
    în Moldova, la Blaj, în Ardeal, şi chiar la Paris, purtat de studenţii români.
    Revoluţia dă şi reglementarea afişării drapelului, inspirată de drapelul
    francez: lângă lemn
    vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind. Iar culorile stabilite în
    1848 sunt albastru închis, galben deschis şi roşu carmin.Domnitorul Unirii Munteniei şi Moldovei,
    Alexandru Ioan Cuza, este cel care, la 1861, oficializează tricolorul ca drapel
    al ţării.Regalitatea,
    instaurată în 1866, aduce deplina confirmare a însemnelor naţionale,
    corespunzătoare unui stat modern.

    Desigur, la loc de frunte se află tricolorul
    recunoscut ca simbol naţional al românilor. Sub cele trei culori, românii luptă
    în primul război mondial şi tot sub acest tricolor se face unirea Transilvaniei
    cu România, în 1918. Tot atunci, tricolorul românesc este drapelul Republicii
    Democratice Moldoveneşti, creată în Basarabia ruptă de Imperiul ţarist, în
    1812, din principatul Moldova. Peste timp, în 1989, când Moldova de dincolo de
    Prut era încă o republică din Uniunea Sovietică, românii care trăiesc aici au decis că
    tricolorul românesc este drapelul statului, Republica Moldova de astăzi.
    Astfel, de mai bine de un secol şi jumătate, românii luptă şi trăiesc sub
    drapelul tricolor, simbol puternic al ataşamentului naţional.

    Ca şi în cazul
    altor ţări şi popoare, tricolorul drapelului naţional este, pentru români,
    simbolul cel mai puternic şi mai prezent. Tricolorul este acolo unde este
    România şi unde sunt românii. Flutură pe clădirile oficiale, pe ambasade şi în
    fruntea armatei române, pe avioane şi nave, în toate actele oficiale, pe
    echipamentul naţionalelor sportive. Tricolorul românesc a ajuns în vârful
    munţilor şi în alte zone unde exploratorii români au fost mândri să îl ridice.
    Tinerii îşi vopsesc tricolorul pe obraji, la manifestările sportive şi îl
    poartă peste tot unde vor să arate că sunt români.