Radio România Internațional

Tag: Senatlu

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Senat. Huzmikearlli a Senatlui ali Românie și reprezentanțãlli a lor sindicali cutugursescu planurli dimãndati ñiercuri di prezidentulu a Senatlui, Ilie Bolojan, ta s’ncllidã 180 di ipotisi di lucru ditu aproapea 800 și ta s’ñicureadzã parculu auto și cumata di naftã/ cota di combustibilu cu 20 tru sutã. Federația Națională a Sindicatiloru ditu Administrație cutugurseaşti turlia paranomu şi nitransparentu/ ascumti pritu cari suntu vulusiti şi dimãndati meatrili di restructurari. Sindicatili a lucrãtorloru publiţ parlllamentari, personalu contractualu și șoferañilli ditu Senat spun că riorganizarea a instituțillei easti „cu xiki di transparență și corectitudini”. Elli spun că aproaki iţi apofasi ţi aduţi hãirlãticu tru lucru, ama nu akicãsesccu ayuñiusearea cu cari Bolojan va ta şi spunã dininti, autoritatea/ dimi axia di prezidentu a senatlui. Liderlu a Partidlui Național Liberal zburã nu maş ti ñicurarea a lucrãtorloru ditu Senatu, ama și trã riorganizari, Camera Deputațlor și ñicurarea numirlui di sumsecretari. Hãbarea fu aprukeatã, ti dealihea/ confirmată di prezidentulu a Camerãllei a Deputaţlor, Ciprian Şerban, cari exighisi cã va s’hibã ncllisi cama di 200 di ipotisi di lucru şi că va s’ñicureadzã iluminatlu di nãuntru şi aţelu di nafoarã.

     

    Sondaju/ Cãftarea minduitãllei tu duñeauã. 90% ditu români nu aproaki idheea ta s’tragã mãnã ditu NATO, un livelu recordu di pricunuşteari şi aprukeari trã Organizația Tratatlui Atlanticului di Nordu, spuni un sondaj INSCOP dimãndatu ti publiclu marțã. Uidisitu cu sondajlu, pi thimellilu a datilor adunati tu işita anlui ţi tricu, andruparea românilor tră Occidentu tu ţi mutreaşti suţatili/alianțili politiţi și militari criscu cu 10% tru 3-lli añi ditu soni. Sondajlu nica spuni că apartenența ali Românie la Uniunea Europiană easti mutrită di aproapea trei cirecuri ditu aţelli ntribaţ ca un avantaju tru ţi mutreaşti efectili/ zñiili tru bana economicã și suţialã, ti bãnaticlu a fumellioru și aţelu personalu. Maş 55% ditu români minduea aestu lucru aoa şi 3 añi di dzãli.

     

    Mutarea capu/ Protestulu. Sindicaliștilli di la metroulu di București işirã pi geadei cu mutarea capu ñiercuri dinintea a scamnului/ a casãllei a Guvernului, dupu unã idyea ascumbuseari, ţi u feaţirã marțã, dinintea Ministerlui di Finanțe. Elli cãftarã crişteari trã tiñia di cathi mesu și unã finanțari ma uidisitã tră compania a lor. Lucrãtorlli/ Huzmikearlli di la metrou dimãndarã, tutunãoarã, cã va s’nkiseascã cu dãnãsearea a lucãrlui/ grevi di lucru la guvernari și grevi simboliţi tra s’mutã caplu di itia a meatriloru apufusiti di nãulu guvernu tru bitisita a anlui ţi tricu cu giueapea ta s’ñicureadzã hãrgili bugetari.

     

    Eleferisiri/ Eliberari. Un cetățeanu român cari făţea parti ditu echipajlu Galaxy Leader acãţatu di aribelli Houthi tru Yemen aoa şi cama di un anu di dzãli fu elefterisitu/ silighitu ñiercuri, hãbãrisi Ministerlu ti Lucri Xeani/ Min. trã Afaceri Externe. Echipajlu tutu, ali pamori, cari eara cu hlambura sumu pavilionu Bahamas fu silighitu, nica sã spuni tru comunicatlu a ministerlui, adăvgânda că cetăţeanlu român easti tora tu unu locu afiritu/ sigura. Ministerlu haristusi la tuţ partenerlli xeñi, maxus a autoritățlor ditu Oman și Vãrgãrie, ti agiutãrlu ţi-lu-deadirã ta s’ndreagã aestã taxirati, ti cari spunu cã easti, alidzemu: „complexu și multu greu/ multu zorlea ti ascãpari”.

     

    NE. Prezidentulu american Donald Trump spusi că nãi sancțiuni contra ali Rusie suntu „di cãbuli”/„posibile” ma s’hibã di Mosscova nu nkiseaşti pãzãrãpserli ta s’bitiseascã cu polimlu ditu Ucraina, dimãndã Aghenţia France Presse (AFP). El adăvgã că Statele Unite va s’acaţã tu isapi ta s’da ma largu agiutorlu militar tră Kiev, cari agiumsi la dzãţ di miliardi di dolari di cându Rusia u aputrusi Ucraina tru şcurtu 2022. Trump avea spusã ma ninti că Rusia va s’agiungã tu mari fãnica ma s’nu aproaki s’pãzãrãpseascã şi s’bagã vula ti dãnãsearea alumtiloru icã akicãsearea di irini cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti prezidentulu ucrainean, Trump s’așteaptă cã Zelensky s’hibã etimu/ hãzãri ti s’aproaki vulusearea a unlui acordu/ unã akicãseari.

     

    Cinema. Un filmu regizat di cineastulu românu Radu Jude fu aleptu tra s’hibã dizvãrtitu tru competiția a Festivalui Internațional di Filmu di Berlin. Aesta easti aţea ditu soni lucrari a lui, numãsitã Kontinental 25, unã producție cu buget ñicuratu, unã comedie lae ti criza imobiliară și sila a naționalismului. Radu Jude spuni că filmul fu filmatu cu un tilefunu mobilu. Selecția ufiţialã adunã 19 di titluri tră ediția di estanu, cari s’dizvãrteaşti anamisa di 13 și 23 di şcurtu.

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Senatlu ali Românie – 150 di an’i

    Festivităţ maxus ndreapti, nsimnarâ, aseara, marţâ, umplearea a 150 di an’i di la thimil’iusearea a Senatlui ali Românie. Di multu chiro nu s-avea adunatâ sum idyea aulă foşti prezidenţâ ali ripublicâ şi a Senatlui post-comunistu, lideri di partidi ţi suntu si ancuntraţ, reprezentanţâ a Casâl’ei Vâsilicheascâ. Tru idyiul chiro mondenă şi evocatoari, andamusea avu scupolu tra s-lu spunâ diznău rolu major a instituţiil’ei.



    Parlamentarismul românescu fu, dit ahurhitâ, bicameral, iara Senatlu ari unâ vicl’imi aproapea isa cu a statlui român modernu. Fu thimil’iusitu tru 1864, la maşi ţinti an’i după fâţearea Unâ a Prinţipatilor Români, Moldova şi Muntenia, sum cârlibana a domnitorlui Alexandru Ioan Cuza. Lucră fârâ, dânâseari, sum Monarhie, până aproapea di doilu polim mondial, cându regimlu autoritar a vâsil’elui Carol II-lu lu sparsi Parlamentul. După polim, marioneti a ocupanţâor sovietiţ comuniştil’i autohtoni adrarâ un surogat di organ legislativ monocameral, cu numa Marea Adunari Naţională.



    Tâş dupu Revoluţia anticomunistă dit 1989, Senatlu fu xanadişscl’isu şi al’i si deadi putesri cata cum a unei instituţii modernâ, cu scupolu ti legiferari tru unâ vâsilie ţi vrea s-agiungâ, tru proţl’i an’i 2000, membră tru NATO şi Uniunea Europena. Premierlu social-democrat Victor Ponta mărtirisea: “Nu ved unâ Românie democratică fără un parlamentu bicameral, tru cari Senatlu să-şi bagâ tru practico borgili ţi al’i si deadirâ aoa şi 150 di an’i. Rolu a Parlamentului, şi a Senatlui maxus, easti di thimel’iu tra s-u ţânâ aţea ziyâ tră cari, pân tru soni, Senatlu fu numâsitu cameră ponderatoari.”



    Ti prezidentul di tora a camerăl’ei superioarâ, liberalu Călin Popescu-Tăriceanu, Senatlu lipseaşti s-agiungâ tru simfunie cu unâ yinitoari Europâ a regiun’ilor: “Tru perspectiva a rolui tut ma importantu pi cari minduescu tra s-lu aibâ regiun’ile tru actuala aradâ a Uniunil’ei Europenâ, tru cari lipseaşti să s-ngrâpseascâ şi România, lugursescu di amprotusa aflarea diznău a aluştui prinţipiu şi unâ xanazugrâpseari diznău a Senatlui, cari să spunâ tru forlu legislativ suprem punctul di videalâ a regiunilor şi a comunităţlor locali şi s-licşureadzâ colaborarea anamisa di aestâ.”



    Nâdiili a clasâl’ei politicâ suntu, ama, tru flagrantu răsperu cu vrerli a electoratlui. Cazuri di senatori corupţâ agiumţâ tru hâpsani, absenteismul cabaia mari tru plen, cari amânâ legiferarea, yinearea unâ pisti alantâ, multu chiro, a borgilor a aţilor dauă cameri a unlui Parlamentu gonflat, după aţeali dit soni alidzeri, la aproapea 600 di membri, tuti aesti alâxirâ Senatlu tru unâ ditru nai ma impopulari instituţii. Tru 2009, un referendum nchisitu la câftarea a prezidentului Traian Băsescu avu efectul a unlui duş araţi: tru unâ proporţie babageanâ, român’il’i vor parlamentu unicameral cu maşi 300 di alepţâ. După aestâ nu mata s-feaţi ici ţiva, lucru ti feaţi tra s-u ahânduseascâ alienarea anamisa di alepţâ şi alegători.



    Armanipsearea: Taşcu Lala