Tag: Senatul Romaniei

  • Jurnal românesc – 24.10.2024

    Jurnal românesc – 24.10.2024

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul român de Externe, Ana Tinca, s-a întâlnit cu preşedintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică şi Libertatea de Conştiinţă, Viktor Yelenski, aflat în vizită la Bucureşti. Potrivit diplomației de la București, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind cooperarea în vederea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din cele două state, cu accent asupra dreptului la educaţie şi exercitării libertăţii religioase. Secretarul de stat Tinca a menţionat progresele înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale și ”a arătat că protejarea dreptului la educaţie, precum şi la exercitarea serviciului religios în limba maternă reprezintă un drept fundamental.

    Ea a solicitat continuarea implicării constructive a autorităţilor de resort din Ucraina pentru soluţionarea unor probleme specifice semnalate de comunitatea românească din Ucraina, cu luarea în considerare a intereselor acesteia, făcând referire, în context, şi la evoluţiile consemnate în cazul Capelei Metropolitane din Cernăuţi” – menționează MAE. Potrivit sursei, a fost convenită menţinerea unui dialog constant şi aplicat pe toate subiectele de interes, în vederea identificării de soluţii în beneficiul minorităţii române din Ucraina.

    Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS. Potrivit ultimului recensământ al populației, în România trăiesc circa 45 de mii de etnici ucraineni, de aproape zece ori mai puțini decât românii din Ucraina. Ca și celelalte minorități naționale recunoscute în România, ucrainenii au, din oficiu, un reprezentant în Camera Deputaților de la București.

     

    “Pe măsură ce ne pregătim pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 3 noiembrie, Statele Unite rămân îngrijorate că Rusia va încerca din nou să împiedice cetățenii moldoveni să-și exercite dreptul suveran de a-și alege conducătorii” – afirmă secretarul american de stat, Antony Blinken. El susține că Rusia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a perturba alegerile și referendumul privind integrarea europeană, cu scopul de a submina democrația din Republica Moldova, inclusiv prin finanțări ilicite, cumpărarea de voturi, dezinformare și activități cibernetice rău intenționate. Blinken a remarcat că, în fața eforturilor Rusiei de a nega dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și alege viitorul, majoritatea acestora au votat pentru modificarea constituției în direcția aderării la Uniunii Europene.

     

    Şedinţa Comisiei Juridice a Senatului de la București, în care ar fi urmat să fie dezbătută iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice”, a fost amânată din cauza lipsei de cvorum. Cel mai probabil luni va fi programată o nouă întâlnire. Documentul prevede completarea articolului 37 din Constituţie – Dreptul de a fi ales – cu un nou text, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Parlament şi în funcţia de preşedinte al României. Dezbaterile din Senat au întârziat ani în șir, după ce Camera Deputaţilor a adoptat, în 2020, această propunere legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, susținută și de numeroși români din diaspora.

     

    Centrul Naţional de Studii ‘Mihai Eminescu’ – Memorialul Ipoteşti, instituţie de cultură de importanţă naţională, va încheia un acord de parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române.
    Ministerul va sprijini, inclusiv prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, proiectele comune derulate în ţară sau în străinătate, cu participarea reprezentanţilor diplomaţiei române şi ai Memorialului Ipoteşti. De asemenea, vor fi promovate iniţiativele şi proiectele Memorialului care susțin relația cu diaspora română.

     

    România e prezentă cu un stand propriu şi un program special de evenimente, incluse în Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025, la cea de-a XXVIII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Cracovia, care are loc în perioada 24-27 octombrie – informează Institutul Cultural Român.
    ICR a pregătit un stand cu circa 60 de propuneri – traduceri din literatura română şi publicaţii poloneze cu tematică românească – dintr-o multitudine de genuri: poezie, proză scurtă şi roman, eseistică, filozofie, memorialistică, teatru, carte istorică, de călătorie, ghiduri turistice. Printre cele mai noi traduceri în limba polonă, apărute în 2024, se numără Virgil Tănase – ‘Camus’ sau Costică Brădăţan – ‘Elogiul eşecului. Patru pilde de umilitate. Matila Ghyka, Numărul de aur’.
    Publicul va fi invitat la lansarea ediţiei polone a cărţii ‘Misterul maşinuţelor chinezeşti’, de Florin Irimia, în traducerea Radoslawei Janowska-Lascar, în prezenţa autorului şi traducătoarei, și la o prezentare dedicată împlinirii a 85 de ani de la refugiul polonezilor în România, atunci când țara le-a fost invadată de trupele Germaniei naziste și ale Rusiei sovietice.

     

     

  • Românii de lângă noi 02.06.2021

    Românii de lângă noi 02.06.2021

    Situaţia românilor balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania și Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână. Participă: senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei:



  • În prim-plan România 30.05.2021

    În prim-plan România 30.05.2021

    30 mai – Ziua Românilor de Pretutindeni. Participă: Oana Ursache, Secretar de Stat în Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Sandra Pralong, Consilier de Stat în Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, lector dr. Anca Boeriu, coordonatorul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, membri ai Comisiilor pentru românii din afara graniţelor din Senat şi Camera Deputaţilor.




  • Preşedintele Senatului, achitat

    Preşedintele Senatului, achitat

    Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie l-a achitat, definitiv, luni, pe preşedintele Senatului român, Călin Popescu-Tăriceanu, în
    dosarul în care acesta era acuzat de mărturie mincinoasă, un dosar în care sunt
    judecate mai multe persoane, având tangenţă cu presa, mediul de afaceri şi zona
    politică. Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a respins
    apelul iniţiat de Direcţia Naţionlală Anticorupţie. Decizia a fost luată cu
    majoritatea de voturi a celor cinci membri ai completului. A existat şi o
    opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul admiterii apelului DNA şi
    trimiterii dosarului spre rejudecare.


    În acest dosar, liderul Senatului fusese
    achitat în primă instanţă, în mai 2018. Atunci judecătorii au schimbat
    încadrarea juridică din mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului în
    acuzația simplă de mărturie mincinoasă, pentru care l-au achitat. Procurorii
    anticorupție ceruseră o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare pentru
    Călin Popescu Tăriceanu.Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut apel, în
    noiembrie 2018, în dosarul în care Tăriceanu a fost achitat în primă instanţă, de
    atunci judecarea fiind amânată de mai multe ori.


    Preşedintele Senatului fusese
    acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul
    unei presupuse retrocedării ilegale a unor suprafeţe din Pădurea Snagov şi a
    fermei Băneasa – ambele în apropiere de Bucureşti – către prinţul Paul Philippe al României.
    Conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Tăriceanu a făcut sub jurământ,
    declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale
    cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu
    împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii
    la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.


    Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut
    cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe al României a unor suprafeţe
    de teren în Băneasa (fosta fermă
    regală) şi Snagov, nici despre implicarea inculpaţilor cetăţenii israelieni Tal
    Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de
    retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.


    Într-o
    primă reacţie după aflarea sentinţei, Călin Popescu-Tăriceanu a spus că bucuria
    sa este umbrită de faptul că ar fi foarte mulţi alţi oameni care au fost sau
    sunt în aceeaşi situaţie şi nu şi-au încheiat încă procesele. Preşedintele
    Senatului mai este acuzat de
    procurorii anticorupție într-un alt dosar pentru luare de mită în valoare de
    800.000 de euro, dar Senatul a amânat de mai multe ori ridicarea imunității
    sale parlamentare.

  • Lege privind rezerva de aur a României

    Lege privind rezerva de aur a României

    Senatul de la București a adoptat un proiect
    prin care Banca Naţională trebuie să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur
    ţinută în străinătate. Votul final va fi dat de
    Camera Deputaților, urmând ca mai apoi documentul să ajungă la președintele
    Klaus Iohannis, pentru promulgare. Proiectul a fost iniţiat de liderul social-democraților, Liviu Dragnea,
    împreună cu senatorul PSD Şerban Nicolae. În motivarea documentului, cei doi
    precizeză că pentru aurul depozitat în străinătate Banca Naţională nu
    realizează niciun fel de venituri, ci doar achită contravaloarea costurilor de
    depozitare.


    În favoarea proiectului s-au pronunţat reprezentanţii PSD, în timp
    ce parlamentarii PNL, PMP şi USR (opoziție) l-au criticat şi au votat
    împotrivă. Liderul de grup al PSD, Şerban Nicolae, a spus că, în prezent,
    rezerva de aur constituită de BNR, în valoare totală de 103,7 tone, se găseşte
    în proporţie de 65% în străinătate, în Banca Angliei şi în Elveţia, iar restul de 40 de tone se află în Tezaurul
    României, la BNR. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică
    păstrarea unei asemenea cantităţi de aur în străinătate, preciza Şerban
    Nicolae, care menţiona că propunerea legislativă nu reprezintă o sancţiune la
    adresa Băncii Centrale.


    Şerban Nicolae: Nu e vorba de niciun fel de
    sancţiune dată BNR. Nu e vorba de nicio critică dată modului în care BNR a
    administrat această rezervă. Nu se pune în niciun fel problema modificării
    modului în care Banca Centrală administrează rezerva internaţională, nu doar aurul.


    Opoziţia a votat împotriva acestui document, despre care spune ca reprezintă o
    măsură populistă cu caracter strict electoral şi cu consecinţe dezastruoase
    pentru economie. Vlad Alexandrescu, viceliderul grupului USR din Senat:
    Măsura
    este lipsită de orice raţionalitate economică şi financiară. Ea s-ar putea
    explica doar în cazul în care ori Guvernul Dăncilă a ajuns la fundul sacului şi
    nu mai are de unde plăti pensiile şi salariile bugetarilor, ori Executivul
    pregăteşte să adopte măsuri radicale în zona
    justiţiei, care pot duce la sancţionarea României şi izolarea ei pe plan
    internaţional.


    Contul
    din Banca Angliei a fost deschis în 1990, Londra fiind unul dintre cele mai
    mari centre financiare ale lumii. Aurul a fost transferat din 1999 până în 2002,
    iar pentru el România plătește anual un comision. Repatrierea lui ar costa însă mult mai mult decât depozitarea în Banca
    Angliei, atrag atenția specialiștii. În plus,
    atunci
    când o țară
    are rezerve de aur, împrumuturile sale externe au rating mai bun. Depozitarea
    aurului românesc în afara granițelor nu este o practică nouă. România a avut,
    în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aurul la FED în SUA (11,6 tone),
    la Banca Angliei (10,2 tone) şi la Banca Elveţiei (25,4 tone).

  • Graţierea, în dezbaterea Parlamentului

    Graţierea, în dezbaterea Parlamentului

    De la Guvern în Parlament, mai exact în comisia juridică a Senatului, apoi în plenul acestei camere şi din nou în comisia juridică, unde va mai sta o săptămână. Acesta a fost traseul de până acum al unui proiect de lege controversat, cel al graţierii, care a provocat proteste de stradă şi discordie în PSD, principalul partid al majorităţii guvernamentale. Partenerul social-democraţilor, ALDE, a intuit potenţialul exploziv al proiectului şi a propus retrimiterea lui în comisia juridică, acolo unde varianta pentru care optase executivul suferise modificări importante, ce nu au fost pe placul conducerii PSD.



    O comisie condusă, altminteri, tot de un social-democrat, Şerban Nicolae, deja intrat în colimatorul şefului său politic, liderul PSD, Liviu Dragnea. Într-un tandem, pe vremuri imposibil, cu fostul preşedinte al ţării, senatorul PMP Traian Băsescu, oficial în opoziţie, Nicolae a modificat proiectul guvernamental în sensul în care erau graţiate fapte de corupţie precum darea sau luarea de mită şi traficul de influenţă.



    După episodul cu celebra ordonanţă de urgenţă, abandonată ulterior, prin care executivul a încercat relaxarea legislaţiei penale, PSD numai de o nouă lege criticabilă nu avea nevoie. Liviu Dragnea a înţeles rapid acest lucru şi le-a cerut parlamentarilor majorităţii să nu mai intervină asupra proiectului. Şerban Nicolae s-a conformat doar parţial, iar modificări au mai existat. Între acestea graţierea în întregime a pedepselor de până la 3 ani inclusiv, scăderea a 3 ani din pedeapsa care nu depăşeşte 10 ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea în întregime a celor primite de persoanele care au împlinit 70 de ani, în anumite condiţii.



    Senatorul PSD Şerban Nicolae arăta că, potrivit datelor primite de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, puţin peste 1000 de persoane ar putea beneficia de măsurile prevăzute de lege. Raportul incluzând aceste amendamente a fost trimis plenului Senatului, dar a revenit, ulterior, la comisie, semn că lidershipul PSD nu îl agreează nici în actuala formă. Încolţit, Şerban Nicolae a pledat în favoarea unei discuţii raţionale la nivelul Parlamentului. Opoziţia formată din PNL şi USR contestă utilitatea unei astfel de legi.



    Liberalii susţin că legea graţierii nu rezolvă problema supraaglomerării penitenciarelor şi, în general, a condiţiilor precare din unele închisori româneşti. Statul român a fost reclamat repetat la CEDO, iar Curtea a dat, recent, un termen de 6 luni autorităţilor de la Bucureşti să adopte un plan de măsuri menite să remedieze situaţia. Graţierea nu reprezintă, însă, o soluţie pe termen lung, cred responsabilii din penitenciare. Şi — o dovedeşte reacţia promptă a străzii — nu soluţionează nici problemele de imagine ale PSD. Dimpotrivă, riscă să le agraveze.

  • Românii din La Rioja sunt un exemplu de integrare

    Românii din La Rioja sunt un exemplu de integrare

    Șeful guvernului regional al comunității autonome spaniole La Rioja, Pedro Sanz, afirmă că românii stabiliți în La Rioja sunt un exemplu de integrare, relatează Europa Press, după întâlnirea avută de demnitarul spaniol cu vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea.



    La 1 ianuarie 2014 în La Rioja locuiau 11.920 de români, formând cel mai numeros colectiv de străini (aproape 30% dintre aceștia). Cei doi demnitari au discutat despre situația românilor din regiune. “Cunoaștem astfel evoluția și prezentul țării din care provin cei mai mulți străini din regiunea noastră, precum și nevoile lor imediate”, a subliniat Sanz.



    Unul dintre aspectele cheie este accesul românilor în sistemul de învățământ din regiune: 1.652 de elevi români sunt înscriși în diferite clase, iar 4 profesori aleși de Ministerul Educației de la Bucureşti predau limba română în 22 de săli de clasă (în cadrul proiectului de predare a limbii, culturii și civilizației românești).