Tag: seniori

  • Munca după pensionare în Europa și în România

    Munca după pensionare în Europa și în România

    Un studiu publicat recent de Eurostat arăta că doar 13% dintre cetățenii Uniunii Europene continuă să rămână activi în câmpul muncii după vârsta de pensionare. Pentru 36% dintre aceștia, dorința de a rămâne productivi și faptul că le place ceea ce fac reprezintă motivația principală, în vreme ce peste 28% sunt împinși de nevoi financiare. Alte motive menționate de respondenții studiului sunt dorința de a rămâne integrați social (11%) și atractivitatea financiară a muncii (9%).

     

    Același studiu arată că statele baltice înregistrează cele mai mari proporții ale seniorilor care continuă să muncească după ieșirea la pensie: aproape 55% (Estonia), 44% (Letonia) și aproape 44% (Lituania). La polul opus se află Grecia și Spania (4,2%, respectiv 4,9%), iar pe ultimul loc, cu doar 1,7% dintre pensionari rămânând activi pe piața muncii, România.

     

    Cu toate acestea, un sondaj realizat de BestJobs contrazice statistica. În 2021, opt din zece angajați români susțineau că iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie. Pentru a înțelege mai bine realitatea din România, am stat de vorbă cu Sorina Faier, specialist în resurse umane cu o carieră de peste 17 ani în domeniu:

     

    Cred că adevărul este undeva la mijloc. Nici Eurostat nu cred că are perfectă dreptate, pentru că nu are toate datele şi sturiul celălalt spune doar că intenționează să lucreze, dar nu și că lucrează. Pentru că, într-adevăr, multor pensionari nu le ajunge sub nicio formă pensia — știm cu toți ce pensii mici avem în România — și atunci muncesc. Dar mulți angajatori angajează la negru și e clar că ei nu apar pe ştatul de plată și atunci Eurostat nici nu ar avea cum să-i cum să ia în considerare.

     

    Întrebată care sunt motivele pentru care pensionarii români care aleg să rămână în câmpul muncii, Sorina Faier este de părere că nevoile financiare prevalează, dar și că dorința de a nu se izola este importantă:

     

    Fiind niște persoane sociabile, încă dinamice, sănătoase din punct de vedere fizic, cât și mental, își doresc foarte mult să își continue activitatea ca să-și mențină și acest tonus.

     

    Există, însă, diferențe semnificative între angajații din top management și middle management și muncitorii calificați și necalificați. În cazul celor dintâi, cei mai mulți vor să rămână în același domeniu. Pentru că mentalitatea angajatorilor s-a schimbat în ultimii zece ani, spune Sorina Faier, aceștia sunt mai deschiși la a păstra sau a angaja persoane trecute de vârsta de pensionare, conștienți de beneficiile aduse de expertiza unor profesioniști seniori în poziții de conducere:

     

    „Observ eu din toate interviurile pe care le avem și din toate întâlnirile pe care le am cu top managementul că sunt mult mai deschiși în a angaja persoane mai în vârstă, atuul fiind senioritatea lor și partea de cunoștință pe care pe care o pot aduce ca beneficiu. Dar dacă vorbim de muncitori calificați și necalificați, cu siguranță majoritatea se duc spre alte domenii și domeniile principale ar fi cele de servicii de pază, că vedem peste tot paznici care sunt destul de în vârstă și clar sunt pensionari. De obicei, când ies la pensie, exact cum cum am spus, (aceștia) se îndreaptă către către servicii, eventual servicii de curățenie, servicii de pază, poate servicii de catering și taxi.”

     

    Există și seniori care, după ieșirea la pensie, aleg să ia calea antreprenoriatului, de cele mai multe ori în domeniul în care au acumulat experiență, cu suficientă încredere că pot să deschidă o afacere de la zero:

     

    Bineînțeles că majoritatea fac o afacere destul de mică, cât să le asigure un confort și să le completeze pensia și, da, se axează pe domeniile pe care le știu ei și domeniul în care și-au format un network destul de puternic pentru a avea și succes acea afacere.” 

     

    Sorina Faier spune că mentalitatea s-a schimbat față de acum zece ani, când oamenii luau foarte rar în considerare să mai lucreze după vârsta de pensionare. Astăzi, românii înțeleg că există foarte multe beneficii în a rămâne activ, atât din punct de vedere al sănătății și al echilibrului mental, dar și din perspectivă financiară. O altă opțiune este freelancingul în proiecte în învățământ, în domeniul traducerilor, oferind meditații sau chiar în domeniul IT. Aceștia din urmă, deși nu ocupă un procent foarte mare, tind să fie oameni care s-au perfecționat constant și au rămas la curent cu ultimele tehnologii.

     

    Date ale Institutului Național de Statistică arătau că 4,9 milioane de români sunt pensionari, dintre care un milion nu au împlinit încă vârsta standard de pensionare. Vârsta de încasare a primei pensii în România este una dintre cele mai scăzute dintre statele membre UE: 59,5 ani, doar Austria având o vârstă la fel de scăzută, de 59,6 ani. Pe de altă parte, Islanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia au cea mai înaintată vârstă de încasare a primei pensii: între 64 și 66,2 ani.

     

    Experți români consideră că, fiind vorba de o medie, există diferențe foarte mari între cei care se retrag timpuriu din câmpul muncii și cei care continuă activitatea până la vârste înaintate. Printre meseriile care oferă ieşirea timpurie la pensie în România se numără poliția, jandarmeria, serviciile secrete, serviciul militar, magistratura și aviația.

     

     

  • Programe pentru o viaţă activă la Clubul Seniorilor din Craiova

    Programe pentru o viaţă activă la Clubul Seniorilor din Craiova

    170 de persoane vârstnice aflate în situații de dependență și/sau în risc de
    excluziune socială, din Municipiul Craiova beneficiază de serviciile oferite in
    cadrul unui Club al Seniorilor. Îmbătrânirea activă o şansă pentru o viaţă
    demnă
    este proiectul care îşi propune activarea vârstnicilor, ca resursă
    pentru comunitate, prin implicarea largă a tuturor actorilor sociali
    reprezentativi pentru promovarea
    tradițiilor și a atmosferei de respect față de generația vârstnicilor, care să
    ducă la facilitarea schimbului inter-generațional de resurse și idei pentru
    sporirea solidarității, înțelegerii și cooperării între generații. Mai mult, 20
    de persoane din categoria – personal al autorităților/agențiilor publice/private;
    personal al organizațiilor private sau ONG-urilor au fost formate și
    specializate pentru a oferi ajutor.


    Care sunt
    aserviciile și activitățile pe care le pot desfașura seniorii ne spune dl
    Adrian Morărașu, manager de proiect:




    Vor fi
    servicii sociale de consiliere individuală și în grup, adică psihologică,
    socială, juridică, ateliere tematice moderate de experți în domeniu, atelier de
    lucru manual, atelier de pictură, de ceramică, de confecționat elemente de
    décor, atelier de tricotat.


    Totodată
    vor beneficia de analize medicale gratuite, de activități recreative și jocuri
    de societate. Vor putea practica tenis de masă, juca sah, remmy, table sau
    cărți.


    Vor putea
    participa la activități tematice, fotografie, prim ajutor, pe teme culinare, de
    utilizare a calculatorului. Vor beneficia și de servicii de catering, li se va
    asigura o masă gratuită și sprijin acordat de voluntarii care activează în
    cadrul centrului.


    Vor mai fi
    furnizate servicii de terapie ocupațională și ergoterapie, kinetoterapie și
    masaj.




    Clubul
    Seniorilor s-a redeschis pe data de 1 septembrie, activitățile desfășurându-se
    în condițiile de siguranță în vigoare, toți participanții având acces în baza
    certificatului de vaccinare sau trecere prin boală sau în baza unui test covid
    negativ.


  • Workshop „Tehnologia cu și pentru seniori”

    Workshop „Tehnologia cu și pentru seniori”

    Centrul EUROPE DIRECT București, în parteneriat cu
    Centrul pentru Seniori al Municipiului București, Centrul European al
    Consumatorilor din România, Digital Citizens România și GEYC, a organizat la
    data de 23 iunie workshop-ul Tehnologia cu și pentru seniori, în sala de
    conferințe a Institutului European din România. Participanții au fost 20 de
    seniori pasionați de descifrarea tainelor tehnologiei actuale și a mijloacelor
    moderne de comunicare.


    În deschiderea evenimentului a luat cuvântul doamna
    Alexandra Dobre, director general, Centrul pentru Seniori al Municipiului
    București, care a subliniat necesitatea dezvoltării abilităților digitale în
    rândul vârstnicilor, mai ales în contextul pandemic actual, în care multe
    dintre activități s-au digitalizat. Doamna Oana-Mihaela Mocanu, director
    general al Institutului European din România a vorbit despre proiectul Europe
    Direct București, câștigat a treia oară de IER și a menționat o activitate
    similară de succes, pe care centrul nostru a organizat-o în urmă cu câțiva ani.


    Evenimentul a fost moderat de Loredana Licuța,
    coordonator, Centrul EUROPE DIRECT București, care a prezentat formatul
    atelierelor și facilitatorii acestora: Irina Chirițoiu, director, Centrul
    European al Consumatorilor România, Veronica Ștefan, președinte și cofondator,
    Digital Citizens România și Diana Ioniță, Coordonator Portofoliu Digital la
    GEYC.

    Articolul complet poate fi accesat pe site-ul Europe Direct București


    Loredana Licuța, coordonator Europe Direct București

  • Relaxare şi studiu la vârsta a treia

    Relaxare şi studiu la vârsta a treia

    Îmbătrânirea
    demografică, măsurată concomitent cu scăderea demografică, este astăzi o
    realitate vizibilă pentru toată lumea, nu doar pentru specialişti. Potrivit
    ONU, speranţa
    de viaţă va ajunge la 81 de ani până la sfârşitul secolului. Astăzi, aproape
    700 de milioane de oameni au depăşit vârsta de 60 de ani, iar până în 2050, se
    preconizează că numărul acestora va ajunge la peste 20% din populaţia lumii. În
    UE, ponderea relativă a populaţiei cu vârsta de
    minimum 65 de ani va creşte într-un ritm rapid, acest grup urmând să atingă
    aproximativ 150 de milioane de persoane în 2050. Iar, pânâ în
    2060, raportul dintre persoanele în vârstă şi cele tinere va fi de doi la unu.
    În aceste condiţii, nivelul dependenţei persoanelor în
    vârstă (persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste
    cuprinse între 15 şi 64 de ani) va fi de aproximativ 50% în 2050. Realitatea
    aceasta nu este, însă, obligatoriu să devină motiv de îngrijorare sau de teamă,
    ci, mai degrabă, ar trebui să stimuleze găsirea şi aplicarea cât mai grabnică a
    unor soluţii. Una dintre ele este menţinerea cât mai lungă pe piaţa muncii a vârstnicilor
    sau a seniorilor. De la Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru
    Dezvoltarea Societăţii Civile, aflăm că o altă instituţie a UE, Consiliul
    Economic şi Social European (CESE) vine deja cu proiecte pentru a preveni
    apariţia unei crizei sub aspect demografic.

    Ionuţ Sibian: Un studiu recent al OCDE ne arată că ţări precum Marea
    Britanie îşi pot mări PIB-ul cu 5%, în viitor, dacă în acest moment vor veni cu
    politici pentru a-i ţine pe piaţa muncii pe seniori. În cadrul CESE, noi emis
    recent o opinie referitoare la e-seniors, adică despre accesul la digitalizare
    al persoanelor de peste 50 de ani. Sunt peste 150 de milioane de cetăţeni ai UE
    care se vor afla în această categorie şi pentru care, accesul la piaţa oferită
    de internet este important astfel încât ei să rămână activi pe piaţa muncii.
    Până acum, statele-membre au abordat problema accesului la digitalizare din
    perspectiva accesului la serviciile sociale şi medicale. Trebuie să depăşim
    această zonă şi să oferim oportunităţi de formare persoanelor vârstnice şi
    pentru alte zone ale internetului pentru a se informa, dar şi pentru a obţine
    un venit în afara pensiei.


    Dar, pentru că ne
    aflăm în luna cadourilor şi începe perioada relaxantă a sărbătorilor de iarnă,
    ar fi bine să vorbim şi despre alte oferte pentru vârstnici, oferte prin care
    aceştia să se destindă, îmbogăţindu-şi în acelaşi timp cunoştinţele. Şi ce mod
    mai potrivit de a face asta decât frecventarea şcolii fără stresul examenelor
    sau al obţinerii unei diplome? Aceasta este oferta Universităţii Dunărea de
    Jos din Galaţi, începând cu anul academic 2016-2017. Proiectul se numeşte
    Universitatea Vârstei a Treia şi a fost conceput tocmai pentru a veni în
    întâmpinarea unora din problemele ridicate de îmbătrânirea demografică, aflăm
    de la prodecana Violeta Puşcaşu: Între oraşele mari ale ţării, oraşul
    Galaţi este cel mai îmbătrânit oraş din ţară. Acesta este efectul unor
    nefericite circumstanţe economice, politice şi demografice. Toate au făcut ca,
    în urbea noastră, vârstnicii de peste 60 de ani să se apropie de o treime din
    populaţia oraşului. Predau demografie de peste 20 de ani şi am avut ocazia să
    văd schimbările vizibile ale indicatorilor demografici în România şi în Europa.
    Fenomenul creşterii segmentului seniorilor este din ce în ce mai vizibil, iar
    societatea nu ar trebui să rămână indiferentă şi nici să răspundă exclusiv prin
    soluţiile clasice ale azilului pentru bătrâni sau prin simpla izolare a
    vârstnicului în casă, în faţa televizorului, doar cu un animal de companie.


    Universitatea
    Vârstei a Treia de la Galaţi nu-i taxează pe seniori pentru frecventarea
    cursurilor oferite lor, iar la finalul perioadei de studiu li se oferă un
    certificat care, deşi nu are valoare pe piaţa muncii, are precis o valoare
    sentimentală şi ştiinţifică: vârstnicii şi-au menţinut activ intelectul şi
    chiar şi l-au îmbogăţit, combătând astfel eventualele depresii cauzate de
    singurătate şi lipsa de ocupaţie. Dar ce anume pot studia seniorii la Galaţi? Prodecana Violeta Puşcaşu: 10 module alese
    dintr-o listă mult mai bogată, ca urmare a opţiunilor potenţialilor
    studenţi-seniori exprimate în timpul unor anchete făcute în timpul primăverii
    şi verii trecute. Din această listă foarte bogată de vreo 20 de variante au rămas
    acestea 10. Pe lângă dorinţele seniorilor, a contat şi disponibilitatea
    colegilor mei din universitate de a se implica pro bono într-o asemenea
    acţiune. Iată câteva exemple de cursuri pe care le pot urma studenţii-seniori:
    drept, economie şi relaţii internaţionale, kinetoterapie, medicină, artă,
    cultură şi civilizaţie, nutriţie, istorie, filosofie, teologie, turism, ştiinţă
    şi inginerie.


    Aceste cursuri sunt
    frecventate de către cei 160 de studenţi-seniori înscrişi deja la Universitatea
    Dunărea de Jos din Galaţi. Ele se adresează segmentului vârstă mai mare de 55
    de ani. Limita minimă de admitere a fost chiar de 55 de ani, cel mai vârstnic
    student-senior având 85 de ani. Odată dobândite noi cunoştinţe prin
    frecventarea acestor cursuri, poate apar şi şansele unor noi locuri de muncă pentru vârstnici. Ionuţ Sibian, membru în
    CESE, consideră angajarea seniorilor o
    prioritate: Odată cu
    trecerea crizei, UE trebuie să găsească o soluţie cu privire la
    demografie. O parte a soluţiei presupune
    ţinerea cât mai mult pe piaţa muncii a seniorilor şi oferirea de oportunităţi
    angajatorilor care angajează seniori. Economia socială poate să fie un bun
    angajator şi ofertant pentru acest grup al seniorilor.



    Până la găsirea unor soluţii serioase la
    probleme grave, seniorii din România, laolaltă cu tinerii, adulţii şi copiii,
    s-au bucurat şi se bucură de perioada de odihnă a iernii.