Un studiu publicat recent de Eurostat arăta că doar 13% dintre cetățenii Uniunii Europene continuă să rămână activi în câmpul muncii după vârsta de pensionare. Pentru 36% dintre aceștia, dorința de a rămâne productivi și faptul că le place ceea ce fac reprezintă motivația principală, în vreme ce peste 28% sunt împinși de nevoi financiare. Alte motive menționate de respondenții studiului sunt dorința de a rămâne integrați social (11%) și atractivitatea financiară a muncii (9%).
Același studiu arată că statele baltice înregistrează cele mai mari proporții ale seniorilor care continuă să muncească după ieșirea la pensie: aproape 55% (Estonia), 44% (Letonia) și aproape 44% (Lituania). La polul opus se află Grecia și Spania (4,2%, respectiv 4,9%), iar pe ultimul loc, cu doar 1,7% dintre pensionari rămânând activi pe piața muncii, România.
Cu toate acestea, un sondaj realizat de BestJobs contrazice statistica. În 2021, opt din zece angajați români susțineau că iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie. Pentru a înțelege mai bine realitatea din România, am stat de vorbă cu Sorina Faier, specialist în resurse umane cu o carieră de peste 17 ani în domeniu:
„Cred că adevărul este undeva la mijloc. Nici Eurostat nu cred că are perfectă dreptate, pentru că nu are toate datele şi sturiul celălalt spune doar că intenționează să lucreze, dar nu și că lucrează. Pentru că, într-adevăr, multor pensionari nu le ajunge sub nicio formă pensia — știm cu toți ce pensii mici avem în România — și atunci muncesc. Dar mulți angajatori angajează la negru și e clar că ei nu apar pe ştatul de plată și atunci Eurostat nici nu ar avea cum să-i cum să ia în considerare.”
Întrebată care sunt motivele pentru care pensionarii români care aleg să rămână în câmpul muncii, Sorina Faier este de părere că nevoile financiare prevalează, dar și că dorința de a nu se izola este importantă:
„Fiind niște persoane sociabile, încă dinamice, sănătoase din punct de vedere fizic, cât și mental, își doresc foarte mult să își continue activitatea ca să-și mențină și acest tonus.”
Există, însă, diferențe semnificative între angajații din top management și middle management și muncitorii calificați și necalificați. În cazul celor dintâi, cei mai mulți vor să rămână în același domeniu. Pentru că mentalitatea angajatorilor s-a schimbat în ultimii zece ani, spune Sorina Faier, aceștia sunt mai deschiși la a păstra sau a angaja persoane trecute de vârsta de pensionare, conștienți de beneficiile aduse de expertiza unor profesioniști seniori în poziții de conducere:
„Observ eu din toate interviurile pe care le avem și din toate întâlnirile pe care le am cu top managementul că sunt mult mai deschiși în a angaja persoane mai în vârstă, atuul fiind senioritatea lor și partea de cunoștință pe care pe care o pot aduce ca beneficiu. Dar dacă vorbim de muncitori calificați și necalificați, cu siguranță majoritatea se duc spre alte domenii și domeniile principale ar fi cele de servicii de pază, că vedem peste tot paznici care sunt destul de în vârstă și clar sunt pensionari. De obicei, când ies la pensie, exact cum cum am spus, (aceștia) se îndreaptă către către servicii, eventual servicii de curățenie, servicii de pază, poate servicii de catering și taxi.”
Există și seniori care, după ieșirea la pensie, aleg să ia calea antreprenoriatului, de cele mai multe ori în domeniul în care au acumulat experiență, cu suficientă încredere că pot să deschidă o afacere de la zero:
„Bineînțeles că majoritatea fac o afacere destul de mică, cât să le asigure un confort și să le completeze pensia și, da, se axează pe domeniile pe care le știu ei și domeniul în care și-au format un network destul de puternic pentru a avea și succes acea afacere.”
Sorina Faier spune că mentalitatea s-a schimbat față de acum zece ani, când oamenii luau foarte rar în considerare să mai lucreze după vârsta de pensionare. Astăzi, românii înțeleg că există foarte multe beneficii în a rămâne activ, atât din punct de vedere al sănătății și al echilibrului mental, dar și din perspectivă financiară. O altă opțiune este freelancingul în proiecte în învățământ, în domeniul traducerilor, oferind meditații sau chiar în domeniul IT. Aceștia din urmă, deși nu ocupă un procent foarte mare, tind să fie oameni care s-au perfecționat constant și au rămas la curent cu ultimele tehnologii.
Date ale Institutului Național de Statistică arătau că 4,9 milioane de români sunt pensionari, dintre care un milion nu au împlinit încă vârsta standard de pensionare. Vârsta de încasare a primei pensii în România este una dintre cele mai scăzute dintre statele membre UE: 59,5 ani, doar Austria având o vârstă la fel de scăzută, de 59,6 ani. Pe de altă parte, Islanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia au cea mai înaintată vârstă de încasare a primei pensii: între 64 și 66,2 ani.
Experți români consideră că, fiind vorba de o medie, există diferențe foarte mari între cei care se retrag timpuriu din câmpul muncii și cei care continuă activitatea până la vârste înaintate. Printre meseriile care oferă ieşirea timpurie la pensie în România se numără poliția, jandarmeria, serviciile secrete, serviciul militar, magistratura și aviația.
