Tag: Sentinel

  • Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Datorită experților Agenției Spațiale Europene, primele imagini disponibile
    de la sateliții Sentinel-1 și 2 ai programului Copernicus al Uniunii
    Europene au fost deja procesate și urmează a fi analizate în detaliu. Agenția Spațială Română, în colaborare cu Agenția Spațială Europenă, oferă
    autorităților locale aceste informații cu scopul de a monitoriza navigația și a
    gestiona traficul pe Dunăre.



    Navigarea pe marele
    fluviu european este de multe ori limitată de existența bancurilor de nisip sau
    a bancurilor de gheață din timpul iernilor foarte reci, aceste fenomene legate
    de condițiile meteorologice având un impact important în ceea ce privește
    siguranța navigației, precum și în ceea ce privește continuitatea și eficiența
    operațiunilor de transport pentru mărfuri și pentru pasageri. În vara anului
    2015, în cea mai mare parte a Europei s-au înregistrat valori maxime absolute
    peste 40°C, la fel și în mai multe zone din sudul României. În combinație cu
    reducerea semnificativă a precipitațiilor, acest lucru a determinat scăderea
    nivelului Dunării. Din cauza nivelului scăzut al apei, traseul de navigație s-a
    îngustat și s-au format cozi de nave la traversarea zonei.


    Programul
    Copernicus al Agenției Spațiale Europene are în vedere, încă din faza de
    concepere a sateliților, supravegherea anumitor zone terestre, fluviale și
    maritime, pentru asigurarea unui trafic optim.

    Ne oferă detalii Ion Nedelcu,
    director pentru Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și
    membru al grupului Comisiei Europene care asigură managementul programului
    Copernicus:

    Sateliții Sentinel, dar și seria de sateliți
    de priorități tematice identificate de către experții acestui program, sunt
    instrumente care au fost dezvoltate pentru o primă fază a programului, iar cele
    mai noi astfel de instrumente caracterizează o nouă etapă de dezvoltare a
    Programului Copernicus, care are în vedere mai multe priorități care au fost
    identificate. Ne referim, cu aceasta, la realizarea unei monitorizări mai bune
    a mediului maritim și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în
    general, din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât
    la nivel european, cât și la nivel mondial.


    Datele de observare a Pământului s-au
    dovedit a fi foarte utile pentru monitorizarea continuă a traficului naval, în
    vederea evitării problemelor de navigație. Astfel de date pot îmbunătăți și mai
    mult funcționalitatea sistemelor de navigație deja existente, acuratețea și
    diseminarea informațiilor necesare navigației. Misiunea Copernicus Sentinel-1
    cuprinde o constelație de doi sateliți cu orbită polară, care funcționează pe
    timp de zi și de noapte și generează imagini radar, ceea ce permite înregistrarea
    de imagini indiferent de condițiile meteorologice. Prin urmare, această misiune
    este ideală pentru monitorizarea traficului naval.


  • Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Copernicus este
    unul dintre programele prioritare desfășurate de către Agenția Spațială
    Europeană. Misiunile sale contribuie la supravegherea și observarea Pământului
    prin intermediul sateliților deja lansați. Alături de programul de navigație
    prin satelit Galileo, Copernicus este unul dintre cele mai mari proiecte
    spațiale care au loc la nivel european. Scopul principal al programului
    Copernicus este acela de a sprijini activități de protecție a mediului
    terestru, dar și de securitate a froniterelor, a traficului maritim și fluvial
    sau de gestiune a crizelor umanitare.

    Explică Ion Nedelcu, director pentru
    Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului
    Comisiei Europene care asigură managementul programului Copernicus: Sateliții care sunt dezvoltați de către Agenția Spațială Europeană în
    cadrul acestui program sunt denumiți Sentinel și, în prezent, avem deja lansați
    astfel de sateliți, care asigură observațiile din spațiu necesare pentru
    îndeplinirea obiectivelor programului. Aceste obiective sunt legate de mediu și
    de securitate. Sentinel-5P este un satelit care a fost foarte popular, pentru
    că a furnizat o serie de date cu privire la modul în care lipsa activităților
    blocate de pandemie a influențat calitatea aerului în diverse zone urbane.


    În prezent, sunt
    definite șase misiuni Sentinel în curs de desfășurare. Pe durata pandemiei cu
    noul tip de coronavirus, aceste resurse spațiale s-au dovedit a fi
    indispensabile pentru buna gestionare a efectelor crizei sanitare inclusiv la
    nivelul securității froniterelor. Desigur, toate aceste beneficii ale programului
    spațial Copernicus nu se pot manifesta decât prin sprijinirea continuă a
    programelor Agenției Spațiale Europene.

    Cu detalii, Ion Nedelcu: O nouă etapă de dezvoltare, caracterizată de anumite priorități care au
    fost identificate. Aici, ne referim la necesitățile de monitorizare a
    dioxodului de carbon din atmosferă, realizarea unei monitorizări mai bune a
    mediului marin și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât la nivel
    european, cât și la nivel global. Agenția Spațială Europeană a organizat și
    derulat o serie de conferințe de presă în care a subliniat cât de important
    este ca acești sateliți să funcționeze și să livreze date care să fie utilizate
    de cei îndreptățiți și, astfel, să li se permită să ia măsurile cele mai bune
    într-o perioadă de criză.



    În urma
    angajamentului financiar din partea statelor care fac parte din Agenția Spațială
    Europeană de la Consiliul din noiembrie 2019, contracte în valoare totală de
    2,55 miliarde de euro au fost aprobate pentru a promova dezvoltarea a șase noi
    misiuni Copernicus. Pachetul global este cofinanțat de către statele membre ale
    Uniunii Europene și ale Agenției Spațiale Europene și se bazează pe finanțarea
    viitoare din Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.