Radio România Internațional

Tag: sentinta

  • Sentinţe în dosarul “Colectiv“

    Sentinţe în dosarul “Colectiv“

    La 4 ani distanță
    de la incendiul din clubul Colectiv din capitală, în urma căruia şi-au pierdut
    viaţa 64 de persoane, Tribunalul București a condamnat la închisoare cu
    executare mai multe persoane. Printre ele se numără și fostul primar al
    sectorului în care s-a produs tragedia, Cristian Popescu, care a primit 8 ani şi 6 luni, și cei
    trei foşti patroni ai clubului – 11 ani şi opt luni de detenţie fiecare. Patronii
    firmei de artificii au fost condamnati la 12 ani şi 8 luni de închisoare,
    respectiv 3 ani şi 6 luni de închisoare, în timp ce specialiștii care au montat
    artificiile în club au fost condamnaţi la 8, 9, respectiv 10 ani de închisoare.
    Cei doi pompieri de la ISU care au autorizat funcţionarea clubului au primit
    câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

    Persoanele condamnate în acest dosar trebuie
    să plătească, în solidar cu Primăria şi ISU, daune morale şi materiale de peste
    50 de milioane de euro supravieţuitorilor şi familiilor care şi-au pierdut
    rudele. Decizia tribunalului nu este definitivă. Timp de doi ani, procesul a fost blocat
    din raţiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de caz a
    ieşit la pensie, fiind înlocuit, în octombrie 2018, de un altul. Acesta a
    promis că va grăbi soluţionarea dosarului și s-a ținut de cuvânt, în fiecare
    săptămână audiind zeci de martori şi victime. Clubul care a ars era improvizat într-o fostă fabrică, iar tragedia
    a fost generată de efectele pirotehnice ce ar fi trebuit să însoţească
    prestaţia grupului rock invitat să concerteze. Focul de artificii a aprins
    buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii sălii supraaglomerate a
    clubului, care nu avea decât o singură uşă de evacuare. Unii spectatori au
    murit pe loc, fiind surprinşi de bucăţile incandescente căzute din tavan sau călcaţi
    în picioare în aglomeraţia creată, alţii în următoarele luni, în urma rănilor
    şi infecţiilor.

  • Sentinţe în dosarul „Gala Bute”

    Sentinţe în dosarul „Gala Bute”

    Pentru
    Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul de dreapta de la
    Bucureşti din perioada 2008 – 2012, problemele judiciare s-au acutizat odată cu
    sentinţa pe care a primit-o, în prima instanţă, în dosarul cunoscut sub numele Gala
    Bute. Ea fost condamnată de Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti la şase ani de închisoare cu
    executare şi la plata a circa trei milioane de euro, ca despăgubiri. Udrea,
    trimisă în judecată în aprilie 2015, a fost găsită vinovată pentru luare de
    mită şi abuz în serviciu. In schimb, ea a fost achitată pentru acuzaţiile de folosire de documente
    ori declaraţii false, inexacte sau incomplete şi pentru obţinere pe nedrept de
    fonduri europene.

    În
    dosar au mai fost anchetaţi, între alţii, un fost preşedinte al Federaţiei
    Române de Box, Rudel Obreja, condamnat la cinci ani cu executare, şi un
    ex-ministru al Economiei, Ion Ariton, achitat. Procurorii i-au acuzat că au
    folosit ilegal fonduri publice pentru finanţarea unei gale de box la care a
    participat fostul campion mondial Lucian Bute. Ceilalţi inculpaţi din dosar care şi-au recunoscut faptele au primit
    pedepse cu suspendare.

    Elena Udrea a declarat că sentinţa în Dosarul Bute nu este o
    nedreptate, ci un abuz şi o mascaradă. Acest dosar confirmă faptul că Direcţia
    Naţională Anticorupţie (DNA), mângâiată constant pe creştet de Comisia
    Europeană în rapoartele privind parcursul justiţiei româneşti, continuă să-şi
    împlinească, imperturbabil, menirea.

    Condamnarea Elenei Udrea, un apropiat aliat politic al fostului preşedinte Traian
    Băsescu, este cea mai recentă dintr-o serie de
    condamnări ale unor persoane publice din România, considerată una dintre cele
    mai corupte ţări din UE. Relaţia specială cu Traian Băsescu a fost trambulina care a
    ajutat-o pe Udrea să ajungă până la înălţimea funcţiei de ministru. Ba mai
    mult. Analiştii politici, la unison, apreciau că aceasta, datorită trecerii pe
    care o avea la fostul preşedinte, era chiar numărul unu în guvern, înaintea
    docilului premier Emil Boc, într-o perioadă în care România a dat piept cu
    criza economico-financiară. În perioada aceea, 2008 – 2012, presa de la
    Bucureşti scria constant şi despre influenţa uriaşă pe care Udrea o avea prin
    funcţia deţinută în guvern, fiindcă portofoliul Dezvoltării gestiona foarte
    multe fonduri.

    Tot presa vremii nota că în pixul ei stăteau o mulţime de
    proiecte, de mai mică sau mai mare anvergură, şi că deciziile sale erau
    favorabile, în genere, aleşilor locali care-i erau şi colegi în PDL, între timp
    dispărut. Cum dispărută este din politică, în anii din urmă, şi Elena Udrea,
    preocupată, pare-se, cu ponoasele judiciare ale propriei prestaţii
    ministeriale.