Radio România Internațional

Tag: separatisti

  • Evoluţiile din estul Ucrainei

    Evoluţiile din estul Ucrainei

    Sfidând autorităţile de la Kiev şi Occidentul, care le-au catalogat drept ilegitime, separatiştii proruşi din estul Ucrainei au organizat duminică alegeri prezidenţiale şi parlamentare în regiunile Doneţk şi Lugansk. Scrutinul, susţinut de Moscova, a avut loc la o săptămână după ce autoproclamatele republici au boicotat scrutinul legislativ desfăşurat în Ucraina şi care a consfinţit victoria forţelor proeuropene.



    Liderii separatişti din cele două fiefuri, Alexander Zaharcenko în Donţek şi Igor Plotniţki în Lugansk, au câştigat detaşat scrutinele prezidenţiale în care s-au confruntat, dupa cum remarcă şi agenţiile de presă internaţionale, cu contracandidaţi cvasi necunoscuţi. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a calificat drept o farsă sub ameninţarea tancurilor şi în bătaia puştii alegerile desfăşurate duminica în regiunile separatiste.



    El a declarat că demersul încalcă acordul de încetare a focului încheiat în septembrie, la Minsk, semnat şi de Rusia, privind reglementarea situaţiei din estul Ucrainei. Sefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a afirmat că votul este ilegal şi ilegitim, iar UE nu îl va recunoaşte. Bruxelles-ul consideră scrutinul drept un nou obstacol în cadrul fragilului proces de pace, după un conflict ce durează de peste şase luni intre trupele guvernamentale şi separatisti, conflict soldat cu 4 mii de morţi.



    Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier le-a reamintit luni autorităţilor ruse de promisiunea acestora de a respecta unitatea Ucrainei. În opinia analiştilor, votul de duminică ar putea consfinţi pierderea definitivă a controlului Kievului asupa regiunilor rebele din estul ţării. Scrutinul, câştigat de rebelii proruşi, va complica eforturile de pace în criza ucraineană, ce a dus la cea mai gravă degradare a relaţiilor Occidentului cu Rusia de la sfârşitul războiului rece.

  • Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Ministerul român de externe dădea, vineri, publicităţii un nou comunicat în contextul sângerosului conflict armat din estul Ucrainei: era emisă o atenţionare privitoare la blocarea unor artere de circulaţie de la intrarea în Cernăuţi, la graniţa cu România, ca urmare a unor manifestaţii de protest. Ulterior, informaţiile parvenite din zonă precizau — locuitori din această regiune aflată în vestul Ucrainei, în mare parte etnici români, au ales o astfel de formă de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a declanşa o nouă mobilizare militară parţială.



    Sute de tineri români au fost chemaţi la arme, iar părinţii lor se tem că vor fi trimişi să lupte în est, împotriva separatiştilor pro-ruşi. Bărbaţi din Cernăuţi şi-au pierdut, deja, viaţa în confruntări. Aşa că, indignaţi, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare în mijlocul străzii. Localnicii au blocat şosele şi au ameninţat că nu vor pleca până când autorităţile regionale nu vor anula ordinele de mobilizare emise după ce, în cursul săptămânii trecute, Parlamentul de la Kiev a aprobat mobilizarea parţială. Preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi,



    Vasile Bâcu, a făcut câteva precizări pentru Radio România: Mulţi bărbaţi au fost invitaţi la Comisariatul Militar pentru a forma, în fiecare raion administrativ, câte un detaşament de rezervişti, care să fie instruiţi din punct de vedere militar. Protestează mai ales părinţii şi rudele celor care sunt, deja, încadraţi în luptă, în est, de unde vin veşti neplăcute. Şi în Cernăuţi sunt persoane care au căzut în luptă. Deci, toţi se tem ca bărbaţii să nu fie trimişi pe front”.



    În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copiii la război să moară.” — spunea una dintre persoanele care au blocat drumul, citată de presa românească.



    O alta se întreba de ce tinerii români trebuie să moară în Donbas sau Doneţk, pe când bărbaţi tineri din est se odihnesc în ţinutul lor ca refugiaţi.



    Insumând circa jumătate de milion de persoane, comunitatea românească din statul vecin e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, conflictul ruso-ucrainean nu este şi al ei.



    La Bucureşti, ministerul de externe a recomandat, din nou, prudenţă în privinţa deplasărilor în Ucraina.



    Pentru informaţii actualizate cu privire la situaţia de securitate din zonă, cei interesaţi sunt invitaţi să consulte site-ul www.mae.ro.

  • Ucraina şi Europa

    Ucraina şi Europa

    Rusia trebuie să sprijine planul propus de preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, pentru soluţionarea crizei ucrainene şi să facă uz de influenţa sa asupra separatiştilor din sud-estul acestei ţări, se menţionează într-un comunicat, după şedinţa de luni a Consiliului UE la nivelul miniştrilor de externe. Documentul mai cuprinde un apel la adresa Moscovei de a continua retragerea trupelor sale de la graniţă.



    Statele Uniunii reafirmă, totodată, că sunt gata să introducă sancţiuni suplimentare şi cer Rusiei să-şi folosească influenţa pentru eliberarea observatorilor OSCE aflaţi, încă, în mâinile rebelilor. Amintim că, săptămâna trecută, Poroşenko a ordonat încetarea focului în regiunea Donbass, pana la 27 iunie. Ordinul este parte a unui plan de soluţionare a conflictului din sud-estul Ucrainei, care include negocieri, crearea unei zone-tampon de zece kilometri la frontiera ruso-ucraineană şi un culoar pentru mercenarii ruşi, care să le permită să treacă în Rusia, după depunerea armelor. Liderii separatiştilor au declarat că vor respecta acest armistiţiu temporar.



    Corespondentul Radio România la Moscova transmite că au avut loc, deja, consultari ruso-ucrainene sub egida OSCE, premergătoare negocierilor propriu zise. Ele sunt condiţionate de separatişti de retragerea formaţiunilor paramilitare ucrainene, a Gărzii Naţionale şi a trupelor regulate şi de compensaţii din partea Kievului pentru familiile celor ucişi sau răniţi în cursul operaţiunilor militare. Rebelii mai cer amnistierea tuturor participanţilor la mişcarea de insurgenţă şi convenirea între preşedintele ucrainean şi reprezentanţii celor două autoproclamate republici a unui proiect de act constituţional care să stabilească statutul acestora.



    În viziunea separatiştilor, documentul s-ar putea referi la un statut de federaţie, de confederaţie sau la un alt statut special al celor două regiuni în componenţa Ucrainei, condiţie pe care Kievul a respins-o, până acum, categoric. Pe de alta parte, preşedintele SUA, Barack Obama, l-a avertizat, luni, pe omologul său rus, Vladimir Putin, că va introduce noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, dacă Moscova nu va pune capăt agresiunii în Ucraina, în special pătrunderii de arme ruseşti şi sprijinirii teroriştilor.



    Anterior, ministrul britanic de externe, William Hague, a declarat că, în opinia sa, planul de pace al preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, este “puternic şi foarte bun” şi speră că “toată lumea, inclusiv Rusia, va lucra asupra lui”. Cu toate acestea, el a avertizat că, dacă până vineri, Moscova nu va lua măsuri reale pentru a sprijini planul de pace al lui Poroşenko, UE va fi gata să impună Kremlinului noi sancţiuni.