Despre septembrie
Tag: septembrie
-
Ce se întâmplă cu alegerile locale?
Subiecte de dispută pe scena politică românească,
prelungirea duratei mandatelor aleşilor locali și stabilirea datei scrutinului
local au adus, din nou, PNL, aflat la guvernare, și PSD, principalul partid de
opoziție, în fața Curții Constituționale, sesizată cu privire la actele
normative recent adoptate de Executiv şi Legislativ. Judecătorii Curții au declarat,
miercuri, cu majoritate de voturi, neconstituțională Ordonanța de Urgență a
Guvernului referitoare la prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei
publice locale. De asemenea, ei au respins și proiectul de lege adoptat de
Parlament privind mandatul administrației publice locale și stabilirea datei
alegerilor, pentru paralelism legislativ.Curtea
Constituțională a stabilit că prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate
fi adoptată prin ordonanță de către guvern, ci doar prin lege. Legislativul adoptase un proiect de lege prin
care se prelungeau mandatele aleșilor locali până la finalul anului, din cauza
epidemiei de coronavirus, și prin care se acorda Parlamentului dreptul de a
stabili data alegerilor, prin lege organică. Judecătorii CCR au afirmat că
prelungirea mandatelor trebuie făcută prin Parlament, iar data alegerilor
locale va trebui să fie stabilită în interiorul perioadei cu care vor fi
prelungite mandatele aleșilor locali. Așadar, Legislativul va trebui să discute
cu Executivul în acest sens, pentru colaborare instituțională.Decizia CCR a provocat, după cum era de așteptat, reacții în
rândul politicienilor. Preşedintele
interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a făcut un apel către toate forţele politice
să redacteze împreună o lege cu privire la prelungirea mandatelor aleşilor
locali şi la data alegerilor. El a adăugat că pe 21 iunie expiră mandatele
tuturor aleşilor locali, iar acest lucru îi obligă pe reprezentanţii partidelor
parlamentare ca de săptămâna viitoare să înceapă să promoveze această lege în
Parlament, pentru a evita un dezastru în administraţia locală. Marcel Ciolacu a
mai spus că, după ce va fi adoptată o lege pentru prelungirea mandatelor, va
urma o nouă consultare cu privire la data alegerilor.La rândul său, PNL, prin
vocea liderului deputaţilor liberali, Florin Roman, a catalogat decizia Curţii
ca fiind fără precedent, pentru că judecătorii s-au autosesizat pe ordonanţa
guvernului ce nu a fost atacată de nimeni la CCR. Florin Roman a admis, însă, că dacă va exista consens între partide pe acest
subiect, un proiect de lege va trece rapid prin Parlament. Potrivit liderului
deputaților liberali, prin decizia CCR, lucrurile sunt clare și se dă
posiblitatea Guvenului să stabilească, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de
ani, data alegerilor şi calendarul, iar Parlamentului să stabilească, prin
lege, mandatul aleşilor locali. Liberalii au propus şi o perioadă pentru
organizarea alegerilor locale, final de septembrie sau început de octombrie. -
Jurnal românesc – 25.08.2015
Atât PSD, cât şi PNL susţin că votul prin corespondenţă trebuie adoptat cât mai rapid. Comisia de Cod electoral a amânat însă, luni, pentru săptămâna viitoare, şedinţa cu grupurile parlamentare pe acest subiect. Liviu Dragnea, preşedintele PSD a anunţat că partidul pe care-l conduce l-a mandatat pe şeful Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să elaboreze un set de principii privind votul prin corespondenţ,ă care să fie înaintat Autorităţii Electorale Permanente (AEP), instituţia urmând să transmită un proiect pe care trebuie un consens din partea partidelor. Liderii partidelor parlamentare se vor întâlni şi vor lua o decizie politică pe forma finală a acestei legi concepute de AEP. Atât opoziţia, cât şi puterea sunt încrezătoare că, în condiţiile în care consensul politic este atins, această lege va fi aprobată până la 15 noiembrie, termenul limită pentru adoptarea ei.
Un titlu internaţional decernat femeilor poliţist cu merite deosebite în cadrul unor acţiuni desfăşurate pe timp de pace a fost acordat, în premieră, unei romance. Este vorba despre comisarul şef Raluca Domuţa, care a primit distincţia “International Female Police Peacekeeper 2015”, pentru rolul avut în timpul misiunii ONU de căutare şi salvare din Haiti, după cutremurul din 2010, precum şi pentru modul în care a asigurat securitatea medicilor care acţionau în zonă pentru combaterea holerei. Titlul i-a fost oferit româncei în cadrul unei festivităţi organizate la Cardiff, în Marea Britanie. Raluca Domuţa a absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” şi este specialist în ştiinte penale, psihologie judiciară şi apărarea drepturilor omului. În prezent este şef poliţie regiune în cadrul misiunii internaţionale din Haiti.
Sindicaliştii de la ROMATSA — Administraţia Romana de Trafic Aerian — au anunţat că pe 1 septembrie vor declanşa greva generală pe timp nelimitat, deoarece conducerea companiei nu a respectat niciuna dintre înţelegerile stabilite anterior. În timpul grevei va fi asigurată doar o treime din zborurile programate zilnic. Nemultumiti de noul contract colectiv de munca, pe 15 iulie, controlorii de trafic au intrat în grevă de avertisment timp de două ore – o situaţie fără precedent pentru sistemul aerian românesc. Conducerea consideră că protestele sindicaliştilor şi ameninţările privind declanşarea grevei generale nu sunt întemeiate, în condiţiile în care 12 dintre cele 14 revendicări ar fi fost soluţionate. Potrivit ROMATSA, care are în prezent, în jur de 1.500 de angajaţi, teritoriul României este tranzitat zilnic de 2.500-3.000 de aeronave.
Militari din Italia, Spania şi SUA se vor paraşuta, miercuri, într-un poligon din judeţul Galaţi (est), în cadrul exerciţiului Swift Response 15, informează ambasada americana de la Bucuresti. Potrivit sursei citate, exerciţiul se desfăşoară pînă pe 13 septembrie în Bulgaria, Germania, Italia şi România. La el participă peste 4.800 de militari din Romania, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi Statele Unite. Swift Response 15 include mai multe asalturi aeropurtate, care vor avea loc aproape simultan în poligoane din România, Germania şi Bulgaria, unde se vor desfăşura şi antrenamente ulterioare. Acesta este cel mai mare exerciţiu NATO aeropurtat desfăşurat pe continentul european de la încheierea Războiului Rece.
Circa trei sferturi dintre români folosesc internetul în perioada în care sunt în concediu, în timp ce aproape jumătate dintre ei consideră că online-ul le oferă un ajutor important atunci când îşi planifică vacanţele, potrivit unui studiu recent. 70% dintre turiştii români intră pe internet pentru a căuta oferte de vacanţă şi caută informaţii detaliate referitoare la destinaţiile unde călătoresc. Călătoriile durează de obicei două săptămâni (peste 36% dintre respondenţi petrec în medie 14 zile de concediu pe an), iar sumele cheltuite nu sunt foarte mari (jumătate alocă până la 500 de euro pentru o vacanţă). Cea mai atractivă vacanţă pentru aproape o treime dintre români este cea de relaxare, urmată de vacanţele cu beneficii pentru sănătate (17%) şi concediile însorite (12%).
-
Lumea după 11 septembrie
Ziua de 11 septembrie a căpătat un aspect de cod numeric, 9/11, şi a ajuns să desemneze o tragedie de dimensiuni apocaliptice. Aceasta se referă, desigur, la ziua de 11 septembrie a anului 2001, undeva la începutul Mileniului, când celebrele Turnuri Gemene din New York s-au prăbuşit, lovite de avioane deturnate. În aceeaşi zi, un alt avion de pasageri a fost condus de terorişti în zidurile Pentagonului, inima militară a Americii. Un al patrulea, deturnat şi el, s-a prăbuşit în câmp când pasagerii s-au revoltat împotriva teroriştilor care preluaseră controlul şi vroiau să îl arunce împotriva unui alt obiectiv strategic.
Au trecut 13 ani din acele clipe care au şocat omenirea. În atenţia publică a apărut imaginea unei organizaţii transnaţionale malefice, reţeaua Al Qaida, formată din extremişti islamişti porniţi la luptă împotriva Occidentului. Deşi se poate crede că atunci au început problemele în lumea islamică, de fapt momentul 11 septembrie 2001 reprezintă o manifestare explozivă a acestei tendinţe extremiste care a dominat relaţiile internaţionale din ultimele două decenii, cam de după războiul rece.
Prima reacţie a Statelor Unite, după identificarea autorului atacurilor din septembrie 2001, a fost alungarea teroriştilor Al Qaida din adăpostul lor afgan.
Şi în prezent, Afganistanul este o problemă extrem de complicată, cu multe regiuni ieşite de sub controlul autorităţilor centrale. Mai e şi Irakul, la rândul său o ecuaţie de securitate aproape imposibilă. Siria s-a alăturat, dur şi sângeros, acestor ţări nesigure şi imprevizibile, unde se evoluează extrem de greu pe calea unei normalizări a situaţiei. Mai mult, recent a apărut intempestiv în ecuaţia militar-strategică a regiunii o structură foarte bine organizată, foarte puternică şi de o incredibilă violenţă. În scurt timp, această organizaţie care duce extremismul dincolo de suportabil a ieşit în evidenţă în peisajul grupurilor care se confruntă în Siria.
Mai mult, această organizaţie vine cu o planuri transfrontaliere şi propune un califat concret, ca stat levantin în Irak şi Siria. Ofensiva spre Irak a acestei grupări militar-religioase părea de nestăvilit, îndreptându-se spre un Bagdad ce părea că o va aştepta, pe fondul unei cu o ciudate crize politice. Şirul succeselor incredibile şi rapide a fost stopat cu concursul aviaţiei americane, ceea ce readuce în discuţie participarea Washingtonului şi a partenerilor săi europeni la ecuaţia strategică şi de securitate din Orientul Mijlociu.
Pe fondul dominării clare a dezbaterii internaţionale de problema extremismului islamic, au apărut brusc în atenţie situaţia din Ucraina şi noile ambiţii ale Rusiei. De câţiva ani, nu mulţi, NATO şi puterile occidentale sunt reconfigurate, în Rusia, ca principal inamic. Astfel, opţiunea pro-occidentală a Ucrainei din 2013 a fost sancţionată de Rusia cu o duritate extremă şi de o manieră incredibilă, greu de anticipat şi de acceptat. Rusia a anexat pur şi simplu o regiune a statului ucrainean şi sprijină o rebeliune de mari dimensiuni în estul aceleiaşi ţări.
În scurt timp, zona rusofonă de la graniţa Ucrainei cu Rusia a devenit scena unui război în toată regula. Rusia, cel mai întins stat din lume, s-a confruntat constat cu problema extremismului islamic izvorât din zona Caucazului, dar de această dată se află în conflict cu o ţară la fel de ortodoxă ca şi ea.
Se vorbeşte de mult timp de ponderea fenomenului religios în detonarea unor conflicte sângeroase. În situaţia din estul Ucrainei, chiar dacă nu se poate spune că ar avea vreo implicare apartenenţa religioasă, exista măcar posibilitatea ca filonul credinţei să oprească războiul celor de aceeaşi religie. Nu ştim dacă acest mileniu va fi religios sau nu, dar cu siguranţă credinţa va juca un rol evident.