Un film documentar despre Sergiu Celibidache (1912-1996), realizat la 25 de ani de la dispariţia sa, este disponibil, vineri, 31 decembrie, cu subtitrare, în limba suedeză, pe canalele online ale ICR Stockholm. Documentarul Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, dupa 25 de ani – Întâlniri scandinaveˮ se înscrie în seria de evenimente aniversare organizate de ICR Stockholm, care a sărbătorit, în 2021, 15 ani de existenţă. Filmul prezintă o întâlnire emoţionantă cu trei dintre cei mai apreciaţi muzicieni scandinavi – Arve Tellefsen, Christer Thorvaldsson, Stig Nilsson – care l-au însoţit pe marele dirijor în parcursul carierei acestuia în Suedia, notează ICR. Documentarul este realizat de Cristina Liberis şi Laurenţiu Topală, imaginea este semnată de Valentin Micu, iar grafica îi aparţine lui Bogdan Aursachioaei. Subtitrarea şi interpretariatul au fost asigurate de Arina Stoenescu. Sergiu Celibidache a condus, începând din 1962, Orchestra Radio Suedeză timp de nouă ani. În1965, a devenit dirijorul principal al Orchestrei Radio, care a ajuns, sub conducerea sa, la un număr de 100 de muzicieni şi a devenit un ansamblu de cel mai înalt nivel internaţional. În calitate de director artistic, Celibidache a realizat turnee în Suedia, Danemarca, Germania, Elveţia, Spania, Finlanda, Austria, Olanda.
În iunie 1970, Sergiu Celibidache a susţinut, alături de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze, cinci concerte de neuitat la Sala Radio din Bucureşti. A fost prima revenire în ţara sa de origine, după plecarea la numai 24 de ani, în 1936, în Germania. În 1970, artistul român a fost numit Cavaler al Ordinului Vasa în Stockholm, fiindu-i acordat, la Copenhaga, şi Premiul de muzică Leonie-Sonning.
În urma succesului de care s-au bucurat proiecțiile de film românesc în Israel, ICR Tel Aviv organizează, în perioada 1-18 ianuarie 2022, o serie de proiecții speciale de filme românești la cinematecile din Tel Aviv, Haifa și Hertzliya. Printre filmele prezentate se numără 9 povești de dragoste și ură în izolareˮ, regia Dan Chișu. Filmul se dezvoltă pe două fronturi: realitatea – producerea unui film prin mijloace neconvenționale – și povestea – descrierea diferitelor tipologii umane în timpul carantinei. Dan Chișu interpretează rolul unui cineast care vrea să realizeze un film în carantină, reflectând realitatea într-o serie de ficțiuni. Fiecare dintre cele nouă segmente, diferențiate clar printr-un titlu, este precedat de conversații și, în unele cazuri, discuții reale cu actorii și actrițele ce urmează să interpreteze rolurile.
Comunitatea românească din Dubai va beneficia de o biserică ortodoxă al cărei proiect a fost, deja, finalizat de un grup de arhitecţi din Bucureşti, a anunţat, recent, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Sunt aproximativ 10.000 de români acolo, în Dubai. Stau o vreme şi, apoi, se întorc acasă, fiindcă în Dubai nu există sistem de pensiiˮ. Patriarhul Daniel a afirmat că, deocamdată, comunitatea ortodoxă românească se roagă într-o biserică care aparţine de Patriarhia Antiohiei. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în şedinţa de lucru din 21 iulie, înfiinţarea parohiei din Dubai.
Parohul comunităţii româneşti este părintele Alexandru Truşcan, care a oficiat prima slujbă în biserica Buna Vestire din cartierul Jebel Ali (Patriarhia Antiohiei), pe 8 septembrie, când parohia românească şi-a sărbătorit hramul, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. În viitorul apropiat, se are în vedere achiziţionarea unui teren pentru construirea unui lăcaş de cult, deziderat în vederea realizării căruia au fost iniţiate demersuri, aflate, încă, în stadiu incipient. Patriarhia Antiohiei a anunţat că această iniţiativă comună unică a fost propusă de Patriarhia Română pentru a răspunde nevoilor spirituale ale creştinilor ortodocşi români care trăiesc în oraşul Dubai, aflat sub jurisdicţia Patriarhiei Antiohiei.
Cea de-a șasea reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Operațional Comun România-Ucraina s-a desfășurat, zilele trecute, online, cu participarea reprezentanților din cele două state partenere, informează BucPress. Au fost contractate 64 de proiecte care primesc finanțare prin program. Valoarea fondurilor europene contractate este de 50,2 milioane euro, reprezentând peste 83% din bugetul programului. Proiectele mari de infrastructură vizează investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.
