Pe 1 noiembrie 1928, Radio România
începea să emită în eter, de la Bucureşti, ca voce a spiritului timpului săui.
Ideile şi aspiraţiile românilor de la sfârşitul anilor ’20 au fost cele care au dat tonul conţinutului programelor.
De atunci, Radio România a trecut prin toate schimbările prin care a trecut
societatea însăşi, ea fiind, în acest sens, în momentele în care se scriau
marile evenimente ale secoulului 20.
Pe 23 august 1944, România trecea
în alianţa Naţiunilor Unite, mişcare care va aduce la scurtarea celui de-al
doilea război mondial şi la limitarea pierderilor umane şi materiale. La
consiliul pe care regele Mihai I l-a convocat în seara acelei zilei a fost
prezent şi Vasile Ionescu, directorul Radio România:
În cabinetul suveranului, de la ora 18 din ziua de 23
august 1944, timp de 4 ore, până la ora 22:05, am luat parte la toate
pregătirile şi formalităţile consolidării loviturii de stat efectuată pînă la
acea oră de la arestarea mareşalului Antonescu şi a colaboratorilor săi cei mai
importanţi şi anume profesorul Mihai Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Propagandei; Constantin
Pantazi, ministrul de război, generalul de corp de armată Piki Vasiliu,
ministru secretar de stat în Ministerul de Interne şi inspector general al
jandarmeriei; profesor universitar Gheorghe Alexianu, fost guvernator al
Transnistriei. I. Lecca, fost comisar al guvernului pe lîngă Casa evreiască,
fusese arestat deja între orele 15:30-16.
În 1968, trupele ţărilor Pactului
de la Varşovia, mai puţin România, invadau Cehoslovacia pentru a lichida
politica reformistă a lui Alexandr Dubcek. Inginerul Ilie Drăgan a făcut parte
din echipa tehnică de la Radio România care a realizat transmisia în direct a
discursului lui Nicolae Ceaușescu în care era condamnată intervenția armată:
În 1968, am fost chemaţi
de-acasă, am venit mai devreme cu circa o oră, şi ni s-a spus de urgenţă să
facem o transmisie de la un miting care va avea loc în Piaţa Republicii. M-am
deplasat de urgenţă acolo cu o echipă tehnică, mi-aduc aminte că aveam un car
de reportaj pe un microbuz TV, unde improvizasem pe maşină undeva, sus, un loc
de crainic. Am montat maşina în nişte condiţiuni foarte dificile pentru că am
ajuns cu greu acolo, populaţia Bucureştiului începuse să vină masiv în această
piaţă. Mi-aduc aminte că am mutat maşina undeva pe colţ, spre intrarea C, chiar
lângă o fereastră, pe spaţiu verde. Am reuşit cu cei de la Telefoane să tragem
de urgenţă circuitele şi cu un sfert de oră înainte de a avea loc mitingul, noi
eram în legătură directă cu cabina de emisie, cu controlorul general din
Radio.
La Radio România Internaţional,
marile momente ale istoriei universale au fost înregistrate pe memoria benzii
de magnetofon, momente care au traversat barierele politice. Aselenizarea a
fost unul dintre acele momente, iar Sergiu Levescu, jurnalist la serviciul
francez de la RRI, își amintea cu claritate ziua de 20 iulie 1969, ziua în care
echipajul lui Apollo 11 cobora pe Lună:
Momentul unei ședințe nepolitizate din REPS (RRI) a fost cel al
aselenizării. Atunci când Amstrong a
ieșit din modulul lunar, ne-am adunat special atunci în biroul redactorului-șef
Hortensia Roman, ca să ascultăm transmiterea la Radio. Era foarte emoţionat:
Mai sunt 100 de metri, 50 de metri…, iar în momentul în care s-a produs
aselenizarea atunci a izbucnit manifestarea mea de bucurie şi a Hortensiei
Roman.
Într-o
înregistrare din 1960, de la Olimpiada de la Roma, crainicul Ion Ghiţulescu
relata momentul în care atleta Iolanda Balaş devenea campioană olimpică:
Din nou linişte pe Stadionul Olimpic. Iolanda Balaş se pregăteşte să sară
pentru a treia oară la 1,85 metri. S-a îndreptat spre
ştachetă, a bătut şi a sărit! … Vom asista la festivitatea de premiere în proba
de săritură în înălţime feminin. În acest moment, pe podiumul învingătorilor
urcă recordmena mondială, maestră emerită a sportuilui, Iolanda Balaş. Pentru performanţa sa, pentru străduinţele
sale, noi te felicităm Iolanda!
Poeta Ana Blandiana a fost una dintre
primele intelectuale care au vorbit la radio în efervescenţa Revoluţiei române din
22 decembrie 1989: Prieteni,
am sosit la Radio acum venind din Piaţa Palatului unde am fost alături de
zecile de mii de oameni, cărora la un loc şi fiecăruia în parte nu îi venea să
creadă că trăieşte această zi. Este foarte greu să cred că după atâţia ani de
umilinţă, că noi, noi singuri, nu printr-un aranjament politic, nu prin
sprijinul altora, mai mari şi mai puternici decât noi, ci noi singuri cu forţa
noastră sufletească, în care nu mai credeam, am fost în stare să facem asta.
Morţii de la Timişoara şi morţii de la Bucureşti ne-au redat deodată încrederea
în noi şi puterea de a fi noi.
Pe 1 ianuarie 2007, România se
alătura blocului comunitar european, cel mai select club al ţărilor dezvoltate
şi civilizate din lume. Pe 20 decembrie 2006, Radio România transmitea şedinţa
solemnă a Parlamentului României care celebra evenimentul la care lua cuvântul
preşedintele de atunci, Traian Băsescu:
Două fraze concise, dar de o excepţională valoare politică vor rămâne, de acum
înainte, în istoria României, dar şi în istoria Uniunii Europene. Consiliul
European salută călduros aderarea României şi Bulgariei ca state membre, cu
drepturi depline ale Uniunii, de la 1 ianuarie 2007.
În 91 de ani, Radio România a fost actor şi
observator al istoriei. Şi va continua să fie aşa pentru că aceasta este
raţiunea ei de a fi.