Tag: servicii financiare

  • Modernizarea serviciilor de plată

    Modernizarea serviciilor de plată

    Comisia
    Europeană a înaintat propuneri pentru a aduce plățile și sectorul financiar mai
    larg în era digitală, noile reguli urmând să îmbunătățească protecția
    consumatorilor și concurența în plățile electronice. De asemenea, le vor oferi
    consumatorilor posibilitatea de a-și partaja datele într-un mod sigur, astfel
    încât să poată obține o gamă mai largă de produse și servicii financiare mai
    bune și mai ieftine. Decizia survine în condițiile în care piața serviciilor de
    plată s-a schimbat semnificativ în ultimii ani în UE.

    Plățile electronice au
    crescut constant, ajungând la 240 de trilioane de euro în 2021 – comparativ cu
    184,2 trilioane de euro în 2017 – tendință accelerată și de pandemia de COVID-19.
    Noi furnizori, activați de tehnologiile digitale, au pătruns pe piață, în
    special furnizând servicii de open banking – adică partajarea în siguranță a
    datelor financiare între bănci și firmele de tehnologie financiară. Au apărut,
    în același timp, și tipuri mai sofisticate de fraudă, punând consumatorii în
    pericol și afectând încrederea.

    Valdis Dombrovskis: Propunerile de astăzi sunt o parte a strategiei noastre de a stimula
    economia datelor, valorificând la maximum oportunitățile pe care inovația bazată
    pe date le poate oferi în sectorul financiar.

    De exemplu, vrem să promovăm
    partajarea de date în finanțele digitale, vrem să le dăm oamenilor și
    companiilor mai mult control asupra a ceea ce se poate face cu datele lor
    atunci când sunt utilizate și cine le poate accesa. În prezent, aceștia nu pot
    controla adecvat accesul la date și partajarea acestora dincolo de conturile de
    plată. Aceasta înseamnă că nu au un acces pe scară largă la servicii și produse
    financiare bazate pe date. În plus, sunt adesea reticenți în a-și partaja
    datele, deoarece nu au încredere că sunt feriți de riscuri. Avem nevoie de
    reguli clare la nivelul Uniunii pentru a guverna partajarea datelor, permițând
    astfel oamenilor să aibă acces la produse și servicii personalizate pe
    gusturile și nevoile lor. Propunerea are ca scop să permită partajarea datelor
    și accesul părților terțe pentru o gamă largă de servicii din sectorul
    financiar, un concept cunoscut sub numele de finanțare deschisă.

    De asemenea,
    prevede cerințe pentru utilizatorii de date, respectiv companiile care doresc
    să acceseze datele clienților, și să ofere servicii inovatoare. Aceasta
    înseamnă și că instituțiile financiare care colectează, stochează și procesează
    datele clienților trebuie să se conformeze acestor cerințe. De asemenea,
    companiile care au acces la aceste date vor fi
    reglementate și supravegheate. În extinderea accesului la date, trebuie
    să asigurăm un echilibru just între promovarea inovării și gestiunea riscurilor
    pentru clienți. Aceasta înseamnă să protejăm confidențialitatea, securitatea și
    standardele etice. Și, mai presus de toate, partajarea datelor financiare
    trebuie să se bazeze pe permisiunea clienților.


    Setul de măsuri urmărește o protecție sporită a
    consumatorilor care efectuează plăți electronice în UE și criterii îmbunătățite
    pentru prevenirea și remedierea fraudei la plată. Clienții și întreprinderile vor
    beneficia de opțiuni de plată și servicii financiare mai inovatoare, având în
    același timp încredere că acestea sunt oferite într-un mod sigur, transparent
    și securizat.


  • Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Necesitatea uniformizării practicilor de investiții sustenabile

    Pentru a spori transparența cu
    privire la modul în care participanții de pe piața financiară integrează
    riscurile și oportunitățile de durabilitate în deciziile lor de investiții,
    Uniunea Europeană a adoptat un regulament referitor la informaţiile privind
    durabilitatea în sectorul serviciilor financiare. Regulamentul a început să se
    aplice din luna martie 2021, iar măsurile de implementare suplimentare au
    intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Luarea în considerare a factorilor de
    durabilitate în procesul de luare a deciziilor și în procesul de consultanță
    privind investițiile, poate spori reziliența economiei reale și stabilitatea
    sistemului financiar.

    Europarlamentarul Victor Negrescu şi-a exprimat, în
    plenul Parlamentului European, punctul de vedere referitor la necesitatea
    uniformizării practicilor de investiții sustenabile în beneficiul tuturor
    statelor membre.


    Avem nevoie de un
    cadru de reglementare european care să asigure dezvoltarea sustenabilă a
    Uniunii Europene și a statelor membre. Spre exemplu, referitor la fondurile
    europene, există ținte clare, dar nu este suficient. Trebuie să ne asigurăm că
    proiectele implementate cu resursele europene sunt cu adevărat sustenabile,
    inclusiv în privința materiilor prime folosite sau condițiilor sociale ale
    salariaților, pentru a combate, spre exemplu, concurența neloială din partea
    altor state non-europene. Dar pentru sustenabilitate avem nevoie și de un plus
    de responsabilitate din partea mediului privat, în mod special marele capital,
    și de un regim fiscal sustenabil. Companiile care au înregistrat profituri
    uriașe în contextul crizelor pe care le-am traversat, spre exemplu, companiile
    din domeniul energiei trebuie să și demonstreze solidaritatea inclusiv printr o
    taxare adecvată, așa cum s-a propus în cadrul Forumului de la Davos, oferind
    resurse suplimentare statelor pentru investiții sustenabile. Avem nevoie de o
    uniformizare a practicilor pentru ca toate statele să poată beneficia de
    oportunitățile oferite, de o abordare sustenabilă și de cadrul oferit de
    reglementările europene.


  • Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Comisia Europeană anunță că s-a schimbat modul în care vor fi taxate plățile în euro dintr-o țară într-alta. De la sfârșitul anului trecut, au intrat în vigoare noi norme privind plățile transfrontaliere, astfel plățile dintr-o țară non-euro într-una euro vor fi mai ieftine. Aflăm mai multe de la Ştefan Turcu, Șeful Biroului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

    Europenii și Comisia Europeană așteptau de foarte mult timp ca aceste noi norme să intre în vigoare. E important de precizat că atât consumatorii, cât și întreprinderile sai firmele din statele membre, care nu fac parte din zona euro, beneficiază de plăți transfrontaliere în euro mai ieftine. Statele care nu fac parte din zona euro sunt România, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Polonia și Suedia, deci în aceste țări se vor percepe aceleași comisioane ca în cazul unui virament aplicat plăților interne din aceste țări.

    De exemplu, dacă o familie din România vrea să trimită bani în euro copilului lor care participă la un program Erasmus la Paris, nu va mai fi nevoită să suporte costuri suplimentare, pentru că de la sfârșitul anului 2019 se plătește același comision ca în cazrul unei tranzacții interne în România. Ca să ne asigurăm că acest lucru se va realiza, Comisia Europeană va monitoriza foarte îndeaproape aplicarea acestor noi norme și va colabora foarte strâns cu autoritățile naționale pentru ca normele în cauza să fie corect puse în aplicare. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul European 518 din 2019 și face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene care are ca scop să le ofere consumatorilor un acces îmbunătățit și mai ieftin la serviciile financiare, lucru promis încă din anul 2017.

    Aceste norme sunt parte a unui plan de acțiune al Comisiei Europene care și-a propus, încă din timpul președinției Juncker, să elimine barierele naționale, în condițiile în care doar 7 % din consumatori achiziționează în prezent servicii financiare din alt stat membru.

    Urmează ca în aprilie 2020 să se aplice dispoziții suplimentare care vor permite consumatorilor din Uniunea Europeană să compare comisioanele de conversie monetară atunci când plătesc cu cardul în altă monedă a Uniunii Europene, adică dacă au o monedă diferită de euro să afle cât este cuantumul exact al comisionului.


  • Jurnal românesc – 14.11.2016

    Jurnal românesc – 14.11.2016

    Liderul Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a
    câştigat, cu peste 52% din voturi, al doilea tur, de duminică, al alegerilor
    prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
    lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
    – relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Au participat
    peste 53% din cetăţenii moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de
    proteste, după epuizarea buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora,
    inclusiv din Bucureşti. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu,
    şi-a manifestat regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o
    conferinţă de presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care
    s-au confruntat alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea
    a subliniat că decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a
    fost luată în funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
    dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
    alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
    s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
    alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000.
    Alegerile au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova
    şi-au votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.


    Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în
    ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de luna precedentă, potrivit
    datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele INS arată că toate
    categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna trecută, dar cel mai
    mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii, fructele proaspete şi
    ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%, chiar în luna în care
    populaţia a început să folosească sistemele de încălzire. La polul opus,
    ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte preţuri având
    fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a menţinut prognoza
    de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor estimarea pentru
    inflaţia de la sfârşitul anului viitor.


    În România, puţin peste o treime din populaţia rurală are acces la
    servicii financiare de bază precum un cont bancar. Astfel, 85% dintre adulţii
    din mediul urban mare şi metropolă, 78% din urbanul mic şi doar 35% din rural,
    au un cont bancar, conform unui studiu prezentat cu ocazia aniversări a
    20 de ani de carduri în România. Mai mult, în mediul rural se remarcă şi un
    abandon accentuat în materie de produse bancare. Datele cercetării mai relevă
    faptul că un sfert dintre cei care au declarat că nu deţin un cont bancar spun
    că au avut dar, din diverse motive, au renunţat la el. Situaţia
    abandonului de servicii financiar-bancare este mai pronunţată
    pentru populaţia din mediul rural. O altă concluzie a cercetării de piaţă este
    că peste 50% dintre respondenţii de la oraş îşi primesc salariul pe card, faţă
    de doar 23% dintre cei de la sat. Cu toate acestea, 95% din populaţie
    utilizează numerarul des şi foarte des. O notă interesantă este apetitul în
    creştere al românilor pentru comerţul electronic, notează realizatorii
    studiului. În primele nouă luni din acest an, 20% dintre respondenţi au făcut
    cumpărături din magazinele online româneşti şi 6% din magazinele online din
    afara ţării.