Tag: servicii medicale

  • Noi investiții aprobate de guvern

    Noi investiții aprobate de guvern

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, miercuri,
    lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite,
    renovate şi dotate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – peste
    2,1 miliarde de euro puşi la dispoziţia României de Comisia Europeană.

    Potrivit
    unui comunicat al Executivului, este vorba despre investiţii care vizează
    asigurarea de noi servicii medicale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor
    existente, precum şi investiţii în echipamente medicale pentru infrastructura
    sanitară nou construită sau renovată. Proiectul include aproape 3.000 de paturi
    în unităţi medicale cu eficienţă energetică sporită şi peste 10.000 de paturi
    dotate inclusiv cu echipamente digitalizate. Guvernul precizează că un o parte
    importantă din obiectivele de investiţii nou construite vor înlocui clădiri
    existente cu risc seismic ridicat, cum este cazul Institutului C.C Iliescu
    din Bucureşti, ce va fi reconstruit în întregime. Cele 27 de obiective de
    investiţii selectate au fost stabilite în urma evaluării operate de ministerul
    Sănătăţii, pe baza unor criteriile de eligibilitate şi de ierarhizare pe care
    guvernanţii le consideră riguroase. Între unităţile medicale care au întrunit
    criteriile necesare pentru includerea pe această linie de finanţare se regăsesc
    Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, noi
    secţii la Spitalul Nr. 2 din Vaslui, precum şi Spitalul Judeţean de
    Urgenţă din Bistriţa. Termenul asumat de Guvern pentru realizarea
    acestor obiective e vara anului 2026.

    Executivul a alocat, tot în şedinţa de
    miercuri, 51 de milioane de lei (echivalentul a peste 10 milioane de euro) pentru
    reabilitarea şcolilor din judeţul Gorj, afectate de cutremurele cu
    magnitudinea peste 5 de săptămâna trecută, care au provocat avarii majore şi o
    panică acută, dar nu s-au soldat cu victime.

    Şcoli sigure şi sănătoase
    este noul program prin care Guvernul intenţionează să consolideze cele 39 de
    unităţi şcolare încadrate în prima clasă de risc seismic, precum şi alte
    obiective educaţionale.

    Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, precizează că noul
    program prevede reducerea termenelor pentru eliberarea certificatului de
    urbanism, a avizelor şi acordurilor, precum şi autorizaţiei de construire.
    Ministrul mai spune că beneficiarii acestui program sunt unităţile
    administrativ-teritoriale care deţin în proprietate clădirile şcolare şi tot
    acestea vor fi cele care vor începe proiectele de investiţii.

    Până atunci,
    premierul Nicolae Ciucă a cerut ministerului Educaţiei să vină cât mai
    repede cu soluţii în sprijinul autorităţilor locale, astfel încât copiii să
    poată fi relocaţi în spaţii sigure.


  • Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Serviciile de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, oferă beneficii evidente pentru toate vârstele. Participarea la educația timpurie are un impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor și contribuie la reducerea riscului de excluziune socială și de sărăcie, inclusiv mai târziu în viață. Îngrijirea pe termen lung le permite persoanelor care, din cauza vârstei înaintate, a unei boli sau a unui handicap, au nevoie de ajutor pentru activitățile zilnice să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. Cu toate acestea, pentru multe persoane, aceste servicii nu sunt încă disponibile sau accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, iar personalul care le prestează lucrează în condiții de muncă dificile și pe salarii mici.

    Pentru a remedia aceste probleme, Comisia propune acțiuni concrete pentru a sprijini statele membre în creșterea accesului la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile, îmbunătățind în același timp condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru îngrijitori.

    Statele membre sunt impulsionate să revizuiască obiectivele stabilite în 2002 privind educația și îngrijirea timpurie, astfel încât până în 2030 cel puțin jumătate dintre copiii sub 3 ani să meargă la creșă, iar 96 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 3 ani și cea de școlarizare primară obligatorie să meargă la grădiniță. Aceste servicii trebuie să fie accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, și de înaltă calitate, și disponibile atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale sau defavorizate.

    În ceea ce privește îngrijirea pe termen lung a persoanelor care nu se pot descurca singure din cauza vârstei înaintate, a unei boli sau a unui handicap, Comisia recomandă statelor membre să elaboreze planuri de acțiune naționale pentru ca aceste servicii să fie mai disponibile, mai accesibile și de o calitate mai bună pentru toți. De asemenea, personalul de îngrijire trebuie să beneficieze de condiții de muncă echitabile și oportunități de formare, iar îngrijitorii informali, care sunt adesea femei și rude ale beneficiarilor serviciilor de îngrijire, trebuie să fie ajutați prin formare, consiliere, sprijin psihologic și financiar.

    Propunerile Comisiei vor fi discutate de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu.


  • Proiect pentru servicii medicale performante la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

    Proiect pentru servicii medicale performante la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

    Cancerul de col uterin este o boală, care deși se poate
    preveni, are în România cea mai mare incidență și rată de mortalitate din
    Europa, iar cancerele mamare și cele colorectale sunt depistate mult mai târziu
    decât în statele europene unde există programe naționale de screening.


    În acest context Asociația Mereu pentru Europa din Craiova în colaborare cu
    Universitatea de Medicină și Facrmacie au inițiat un amplu program de depistare
    precoce a cancerului colorectal.


    Detalii ne oferă dna Valeria Leferman, responsabil comunicare în cadrul proiectului:


    Finanțarea obținută este folosită pentru înființarea unui Centru de
    prevenție a cancerului colorectal care va funcționa în cadrul Universității de
    Medicină și Facmacie din Craiova. Vom desfășura, deasemenea, o amplă campanie
    în cadrul căreia dorim să informăm minim 60 000 de persoane din regiunea
    Sud-Vest Oltenia cu privire la necesitatea și importanța participării la
    programul de screening, adică de depistare precoce a cancerului colorectal. Dorim să atragem
    alături de noi medicii de familie din regiune care vor avea un rol esențial în
    identificarea persoanelor care să beneficieze de serviciile oferite dar și în
    realizarea screeningului.


    Ne-am propus să oferim servicii gratuite pentru cel puțin 50 000 de
    persoane cu vârsta între 50 și 70 de ani, care au risc standard de a face
    cancer colorectal, în vederea prevenirii și tratării adecvate a acestei boli,
    înainte de a reprezenta o amenințare pentru individ sau comunitate.


    De program pot beneficia atât persoanele asigurate cât și cele neasigurate.
    Au prioritate persoanele provenind din mediile defavorizate care nu au, sau au,
    acces redus la servicii medicale.


    Toate investigațiile vor fi efectuate cu păstrarea confidențialității și
    protecției datelor personale și medicale și respectarea drepturilor
    pacienților. Sperăm ca un număr cât mai mare de oameni, aflați în grupa de
    risc,să,ne acorde încredere și să se adreseze specialiștilor din proiect. Astfel putem preveni și trata cât mai multe
    cazuri de cancer colorectal deoarece este dovedit faptul că programele
    performante de screening pot salva vieți, productivitate și bani cheltuiți de
    individ și societate pentru a trata stadiile avansate ale bolii.


  • Proiect social pentru vârstnicii din Năvodari

    Proiect social pentru vârstnicii din Năvodari

    Cine nu are bătrâni să-şi cumpere! Aşa ne îndeamnă o veche vorbă din popor,
    care – departe de a promova activităţi ilicite de comerţ – ne cere să punem
    preţ pe înţelepciunea vârsnicilor.


    Pentru că este ştiut faptul că
    bătrâneţea poate aduce cu sine un plus de înţelepciune. Dar de multe ori, aduce
    şi o serie de nevoi şi neputinţe. Iar cele mai banale activităţi pot deveni
    adevărate provocări. Mai ales în cazul celor singuri, care nu se pot baza pe
    sprijinul unei familii.


    Pentru ei, autorităţile locale din
    Năvodari demarează un proiect prin care le
    vor întinde o mână de ajutor.


    Seniorii oraşului vor avea parte de
    îngrijire la domiciliu dar şi de unele activităţi recreative şi de recuperare,
    într-un centru care fi modernizat şi dotat cu echipamente moderne.


    Este vorba despre un proiect cu
    finanţare europeană, care stă să înceapă la Năvodari.


    Aflăm detalii de la Elena Aftene,
    purtătorul de cuvânt al Primăriei Năvodari:




    Primăria oraşului Năvodari va demara la începutul lunii
    noiembrie, implementarea unui nou proiect de investiţii cu fonduri europene ce
    prevede înfiinţarea unei unităţi de îngrijire la domiciliu a persoanelor
    vârstnice dependente. A fost elaborat proiectul tehnic şi urmează demararea lucrărilor.
    Proiectul european în valoare de aproape 3 milioane de lei este finanţat în
    cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020. Contribuţia Primăriei
    Năvodari este de aproximativ 2% din cheltuielile eligibile care îi revin.
    Intitulat Unitate de Îngrijire persoane vârstnice şi centru de zi, proiectul
    va avea ca beneficiari aproximativ 150 de seniori din oraşul Năvodari, pentru
    care vor fi acordate servicii de îngrijire moderne şi suport, într-o unitate
    dotată cu tot ceea ce este necesar. Investiţia cu fonduri europene constă în
    reabilitarea şi modernizarea construcţiei existente şi supraetajarea acesteia,
    dar şi în dotarea cu echipamente terapeutice, ustensile, aparatură IT, mobilier
    adecvat şi două autoturisme necesare pentru deplasarea la domiciliile
    persoanelor vârsnice.





    Pe lângă sprijin în realizarea unor
    activităţi de bază, seniorii oraşului Năvodari vor beneficia şi de consiliere
    psihologică gratuită şi de unele servicii medicale, mai spune Elena Aftene:




    Printre
    serviciile de îngrijire la domiciliu vizate, menţionez câteva dintre serviciile
    bază ale vieţii zilnice: asigurare igienă, hrănire şi hidratare, activităţi de
    menaj, mobilitate, comunicare, consilier psihologică, precum şi câteva dintre
    serviciile medicale de bază: controlul tensiunii, al pulsului, al greutăţii,
    măsurare glicemie, supraveghere medicamentaţie. Centrul de zi din cadrul
    instituţiei va fi componenta administrativă şi socio-culturală, urmând să
    găszduiască printre altele, activităţi de socializare şi petrecere a timpului
    liber, activităţi cultural – artistice, consiliere psihologică gratuită.





    Reprezentanţii Primăriei Năvodari mai
    spun că fiind un obiectiv de utilitate publică, în principiu, nu se vor încasa
    tarife pentru aceste servicii.


    Însă, acest aspect va fi stabilit cu
    exactitate de Consiliul Local Navodari.


  • Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale
    pentru specialiștii implicați în furnizarea de servicii medicale este
    obiectivul principal al proiectului
    lansat în 2017 de Direcția de Sănătate Publică
    din județul Teleorman în parteneriat cu alte două Direcții de Sănătate Publică,
    din județele Alba și Bihor și cu Fundația Romanian Angel Appeal din București.



    Principala componentă a acestui proiect Personal
    specializat pentru un sistem de sănătate modern, finanțat prin Fondul Social
    European în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este pregătirea grupului țintă despre care ne
    vorbește Iuliana Sîrbu – Coordonator dezvoltare-implementare program de
    formare din partea Fundației Romanian Angel Appeal:




    Acest proiect, care are
    alocat un buget de peste 8.400 000 lei, a început în decembrie 2017 și se va finaliza în acest an, în decembrie.




    În vederea atingerii
    obiectivului specific stabilit, de creștere a competențelor profesioniștilor
    din sectorul medical, echipa de proiect derulează acest program de formare care
    este creditat de Colegiul Medicilor din România.




    Concret, grupul țintă al
    proiectului este format din 667 de medici care vor beneficia de formare.


    O prima categorie este
    reprezentată de 647 medici de familie provenind din 14
    județe și București, care participă la ateliere de lucru derulate față în față
    și susținute de formatori cu experiență. Grupele au maxim 20 de participanți,
    medici de familie selectați atât din mediu urban cât și din rural, care primesc
    informații teoretice și participă la discuții interactive, propuse de lectori, pe
    tema cazurilor clinice. La final, fiecare medic absolvent primește un
    certificat cu maxim 30 de credite de educație medicală continuă (EMC) și, de asemenea, o tabletă pentru a fi folosită în
    practica sa de cabinet.


    A doua categorie de grup
    tinta este reprezentanta de 20 de medici angajați, de data aceasta, ai
    Direcțiilor de Sănătate Publică partenere în proiect pentru care a fost
    aprobată participarea la un schimb de experiență internațională, în scopul
    creșterii gradului de implicare a medicilor români în inițiative naționale, dar
    și europene de schimb de informații şi bune practici.


    Din cauza evoluției
    contextului epidemiologic actual, schimbul de experienţă va fi înlocuit de
    participarea grupului țintă la webinarii susținute de lectori naționali și
    internaționali.




    În ultimul trimestru urmează
    ca și grupul țintă format din angajați ai Direcțiilor de Sănătate Publică din judetele
    Teleorman, Alba și Bihor să participe la cel puțin un eveniment de formare pe
    teme actuale, organizat prin intermediul unei platforme on-line și nu așa cum a
    fost inițial aprobat prin proiect.


  • Programul REGIO în sprijinul serviciilor de urgenţă din Regiunea Centru

    Programul REGIO în sprijinul serviciilor de urgenţă din Regiunea Centru

    Peste
    9 milioane euro vor fi alocați prin programul REGIO pentru dotări în sistemul
    medical din Regiunea Centru.





    Luna
    trecută au fost semnate pentru finanțare, din resurse financiare europene, două
    proiecte prin care la 13 unități medicale din Regiunea Centru vor fi derulate
    investiții în valoare totală de peste nouă milioane euro.


    Merită
    reținut că peste 70% sunt fonduri nerambursabile, iar banii vor fi folosiți pentru dotarea secțiilor de
    tratament ambulatoriu precum și a unităților de primiri urgențe.

    Ne
    oferă detalii, Nicolae Mărginean, director Relatii Publice ADR Centru: Aceste fonduri se alocă în cadrul
    Programului Operaţional Regional 2014-2020 și vizează achiziția de dotări, echipamente
    și tehnică medicală. Practic, prin aceste proiecte se vizează îmbunătățirea
    stării de sănătate a populației la nivel regional, iar administrația centrală
    prin Ministerul Sănătății și municipalitățile împreună cu Consiliile Județene
    susțin finanțarea creșterii calității actului medical.



    Din
    cele 13 spitale – patru sunt din județul Alba, trei din Brașov, câte două sunt
    în județele Harghita și Sibiu, precum și câte unul în Covasna și Mureș.


    Prin
    cele două proiecte se vor realiza achiziții de echipamente noi, ce aduc atât o
    creștere calitativă a serviciilor oferite, cât și o creștere cantitativă a
    numărului de persoane beneficiare de servicii medicale.


    Astfel se are în vedere dotarea cu
    echipamente moderne pentru ambulatoriile de specialitate (fostele policlinici),
    pentru unitățile de primiri urgențe, precum și pentru secțiile suport care
    deservesc UPU inclusiv cu echipamente pentru terapie intensivă.


    Pentru
    patru din aceste unități medicale, respectiv la spitalul din Aiud- județul Alba
    și la spitalele clinice județene din Brașov, Târgu Mureș și Sibiu, fondurile
    atrase vor viza inclusiv modernizarea și tehnologizarea la nivel european a
    secțiilor sau compartimentelor destinate tratamentelor ambulatorii, care
    utilizează aparatură uzată fizic și moral.


    Investiţiile
    sunt prevăzute a se realiza până la data de 31 octombrie 2019.




  • Starea pacienţilor răniţi în incendiul din clubul bucureştean

    Starea pacienţilor răniţi în incendiul din clubul bucureştean

    Bilanţul morţilor în urma incendiului de la finele lunii octombrie, de la clubul de rock Colectiv din Bucureşti, creşte de la o zi la alta. Numărul răniţilor din spitalele Capitalei a scăzut la aproximativ 70, dar dintre aceştia circa 20 sunt, în continuare, în stare critică şi gravă. 30 de persoane au fost transportate, inclusiv cu un avion al NATO, pentru a fi tratate în clinici din Israel, Belgia, Austria, Olanda, Marea Britanie sau Norvegia. Managerul Spitalului Universitar, Cătălin Cârstoiu, a explicat că unitatea pe care o conduce nu putea asigura tratamentul pacienţilor după depăşirea fazei acute, iar decizia de transfer peste hotare a fost cea corectă.



    Cătălin Cârstoiu: “Noi nu putem susţine aceşti pacienţi în faza post-acută, deci faza care începe de acum încolo. De aceea, cred că a fost decizia absolut corectă şi a survenit atunci când aceşti pacienţi au putut fi mutaţi de colo-colo. Gândiţi-vă că un singur transfer – dus în sala de operaţie şi întors din sala de operaţie – a unui astfel de pacient poate să genereze complicaţii.”



    Aflaţi la Bucureşti, medici din Germania şi Franţa evaluează pacienţii din spitalele româneşti şi decid eventuala lor mutare în unităţi medicale europene. Doctorul român Ciprian Isacu, stabilit în Hexagon, şef al Secţiei de Arşi de la Centrul Spitalicesc Universitar din Bordeaux, a apreciat că personalul medical din România a acţionat exact şi corect. În opinia sa, nu s-ar fi intervenit mai bine în Franţa, Belgia sau Anglia.



    Ciprian Isacu: “Spre surpriza mea, nu numai că nu avem lecţii de dat, însă mă întreb ce am fi făcut noi – reprezint un centru, poate cel mai mare din Franţa, dar sigur din sud-vestul Franţei – în faţa unei nenorociri de talia aceasta? Este o muncă de calitate, nu vă puteţi închipui. Din punct de vedere tehnic, sunt top; din punct de vedere uman, nimic de reproşat. Arsura este o patologie foarte complicată, poate cea mai grea şi cea mai scumpă. O zi de reanimare în străinătate costă peste 8.500 de euro. Deci, s-a acţionat ca la carte.”



    Toate persoanele decedate chiar în seara tragediei de la Colectiv aveau în sânge monoxid de carbon şi acid cianhidric în doză toxică, iar la o parte din victime, cărora le-au cedat sistemele respirator, cardiac şi renal, concentraţiile erau peste valorile letale – indică rezultatele analizelor efectuate de Institutul National de Medicină Legală din Bucureşti. Or, cum efectele toxice ale acestor substanţe se pot manifesta nu numai imediat, ci şi în timp, cei care au scăpat teferi din incendiu au fost sfătuiţi să îşi facă, totuşi, un control medical.

  • Drepturile pacienţilor la servicii medicale

    Drepturile pacienţilor la servicii medicale

    Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Comisiei Europene arată că România stă bine la incidenţa diabetului şi a cancerului, în schimb mortalitatea infantilă este ridicată. Mai ales în mediul rural unde trăieşte 46% din populaţie şi aproape 50% din copiii ţării, rata mortalităţii infantile în anul 2013 a fost de 10,4 la mia de copii, faţă de urban – 6,8 la mia de copii. Cauza este naşterea prematură, care apare în 10 la sută din sarcini. Factorii care stau la baza acestui fenomen ar fi stilul de viaţă, lipsa informaţiilor şi a atenţiei atribuite prevenţiei şi, nu în ultimul rând, sistemul de sănătate subfinanţat din România.



    In mediul rural, multe decese ar putea fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii, dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante, acestea au fost concluziile dezbaterii intitulate Drepturile pacienţilor-între teorie şi practică”, organizată de către Fundaţia World Vision România în parteneriat cu Comisiile de Specialitate ale Senatului României. Cu această ocazie s-a lansat un apel la acţiune comună către toţi decidenţii din mediul politic şi instituţional pentru a găsi soluţii de îmbunătăţire a accesului la servicii medicale de calitate, mai ales pentru familiile vulnerabile din mediul rural. Organizatorii dezbaterii au dorit să analizeze cât de mare este decalajul între teorie şi practică, atunci când vorbim despre drepturile pacienţilor la servicii bune de sănătate.



    Fundaţia World Vision România lucrează, în special, în mediul rural, iar pentru copiii de aici există multe inegalităţi când vine vorba de accesarea serviciilor de bază, inclusiv cele medicale, după cum ne spune directorul executiv al fundaţiei, Daniela Buzducea: ” Într-un studiu pe care noi l-am publicat anul trecut şi care se numeşte “Bunăstarea copilului din mediul rural” am găsit unul din cinci copii cu vârstă de până la cinci ani care nu fusese la medic în ultimul an, deşi, aşa cum majoritatea dintre noi ştie, copiii au foarte mare nevoie să fie văzuţi de un medic, să fie vaccinaţi la timp, să fie monitorizaţi din punctul de vedere al creşterii şi dezvoltării. Dacă nu identificăm la timp eventualele probleme apărute la copii în creşterea şi dezvoltarea lor, intervenţiile ulterioare nu sunt doar mai costisitoare, din punct de vedere al bugetului sau al investiţiei pentru sănătate, dar sunt costisitoare şi pentru viaţa şi dezvoltarea copilului şi pentru potenţialul lui de a ajunge o persoană care să poată să contribuie din punct de vedere social şi economic.. Nu s-a făcut o investiţie serioasă în educaţia părinţilor pentru sănătatea copiilor lor, sunt în continuare foarte mulţi părinţi care nu ştiu că, indiferent dacă ei plătesc sau nu asigurări de sănătate, copiii au dreptul, conform legislaţiei româneşti, la servicii medicale de bază. De asemenea, gravidele au dreptul la îngrijire medicală, indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurate. Vedem în ultima vreme un curent antivaccinare, din păcate. Ar trebui să ne punem foarte serios problema ca stat să construim o strategie mult mai bună de comunicare cu privire la importanţa vaccinării. Nu există niciun studiu solid care să justifice faptul că atât de mulţi părinţi îşi exprimă sau îşi exercită dreptul de a refuza să le fie vaccinaţi copiii.



    La dezbatere a fost prezent şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, medicul Vasile Ciurchea. Acesta a vorbit, printre altele, despre cardurile de sănătate care devin obligatorii de la 1 mai şi despre cheltuielile pentru tratamente în străinătate pentru care CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro anual. Vasile Ciurchea a recunoscut însă că există multe localităţi în România unde nu există medici de familie. De exemplu, în Delta Dunării sunt doar trei medici: ” La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Unele localităţi sunt foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva localităţi în Vaslui, în Apuseni, în general în locuri mai greu accesibile sau zone mai defavorizate. Tocmai pentru a stimula prezenţa medicilor acolo, am revizuit sporurile acordate în rural şi prin noul contract-cadru avem un plus de 25% din medici din mediul rural care primesc un spor considerabil. Dacă ne referim la cei din Delta Dunării unde, într-adevăr, sunt condiţii speciale, acolo există un spor de 200%…Aceştia au un număr foarte mare de pacienţi. Un medic are cam 4500 de pacienţi…De aceea încercăm să discutăm cu autoritatile locale sau la nivel de judeţ să vină şi ei cu un spor în plus, astfel încât să determinăm medicii să se ducă acolo.”



    Tuberculoza este o boală care, depistată timpuriu şi tratată corespunzător, se vindecă. Din păcate, şi aici înregistrăm cele mai multe cazuri: unul din cinci europeni diagnosticaţi cu tuberculoză este din România. In fiecare zi, în România, trei persoane mor din cauza acestei boli. Netratarea bolii reprezintă o ameninţare şi la adresa celor din jur. Un singur bolnav de tuberculoză poate infecta până la 15 persoane pe an. Nevoia implicării autorităţilor locale în eradicarea tuberculozei prin finanţarea unor servicii gratuite de suport psihologic şi social pentru pacienţi a fost tema unei dezbateri organizată, recent, de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Deja bolnavii de tuberculoză beneficiază în 4 spitale de pneumoftiziologie din ţară (Bucureşti, Bisericani, Baia Mare şi Leordeni) de servicii gratuite de consiliere psihologică şi socială, precum şi de sprijin financiar pentru susţinerea tratamentului. Este vorba de un proiect al Fundaţiei Romanian Angel Appeal demarat anul trecut prin care 1000 de pacienţi cu tuberculoză sunt ajutaţi să depăşească neplăcerile bolii. Iată ce ne-a declarat dr. Cristina Popa, medic la Institutul de pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti, unul dintre cele patru spitale care beneficiază de acest tip de servicii: ”218 pacienţi au fost înrolaţi în proiect şi s-au desfăşurat 163 de anchete sociale. De asemenea, 172 de persoane au beneficiat de sprijin financiar ceea ce înseamnă că pe perioada fiecarei luni de medicaţie corect administrată, pacienţii cu primit 100 de lei, iar 26 de bolnani au fost înscrişi la cursuri de formare profesională. Din totalul acestor 218 pacienţi, cei mai mulţi sunt bărbaţi. Observaţiile mele personale, vis a vis de derularea acestui program, este că, atunci când pacientul primeşte o abordare în echipă, va primi informaţii de calitate din mai multe puncte de vedere şi atunci şi calitatea actului medical va fi mai bun. Apoi există o comunicare directă şi deschisă între membrii echipei şi pacient. Aici am considerat că un factor foarte important este asistenta din sala de tratament care urmăreşte pacienţii, ceea ce a dus la acea încredere în serviciile medicale. Chiar dacă până acum am înregistrat doar doi pacienţi care au abandonat tratamentul din totalul de 218, mi se pare un rezultat foarte bun. Este vorba de un procent de 1 la sută, în condiţiile în care un Program Naţional de Control al Tuberculozei acceptă ca rată de abandon un maxim de 10%.”.



    Un pas important pe care România îl face în lupta cu tuberculoza este adoptarea de către Guvern a Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020. La fel de important este şi bugetul alocat strategiei – de 1,571 miliarde de lei.

  • Acces mai uşor la servicii medicale în mediul rural

    Acces mai uşor la servicii medicale în mediul rural

    Accesul la servicii medicale este un drept al tuturor cetăţenilor. Cu toate acestea, există diferenţe mari între mediul urban şi cel rural. Foarte mulţi oameni întâmpină mari dificultăţi în a primi îngrijirile medicale la care au dreptul. O cauză ar fi faptul că există comune care nu au medic de familie, deşi aproximativ 40% din populaţia României locuieşte în mediul rural. Pentru aceşti oameni, accesul la medicul de familie înseamnă deplasarea în altă localitate, iar mulţi dintre ei nu dispun de lichidităţi în acest scop.



    O altă problemă remarcată de Daniela Buzducea, director advocacy la World Vision România, este aceea că oamenii nu îşi cunosc cu adevărat drepturile cu privire la accesul la servicii de sănătate Sunt persoane care nu sunt informate corect cu privire la faptul că copiii şi femeia însărcinată au acces la servcii gratuite, indiferent de statutul lor de asigurat sau nu. Credem că este nevoie să se investească puţin mai mult în partea de informare corectă cu privire la drepturile pacienţilor. De asemenea, credem că educaţia trebuie să înceapă la vârste mici. Din păcate, România are o problemă cu sarcinile nedorite la vârste din ce în ce mai mici.”



    Şi, legat de lipsa de educaţie pentru sănătate, există o problemă mare în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile. Daniela Buzducea: În mediul rural, este aproape dublă în anumite zone care sunt foarte vulnerabile faţă de media naţională. Vedem în mediul rural că 20% dintre familiile cu copii mai mici de 5 ani nu şi-au dus niciodată în ultimul an copilul la medic, deşi există standarde foarte clare pentru serviciile medicale cu privire la de câte ori ar trebui să fie văzut un copil până într-un an, până în doi ani, până în 5 ani. De asemenea, din păcate, avem un procent destul de mare de copii care se confruntă cu malnutriţia.



    În acest context, au fost lansate mai multe iniţiative care să amelioreze situaţia, potrivit Danielei Buzducea: Există câteva experienţe de programe care au început deja să îşi arate rezultatele, să îşi demonstreze impactul, inclusiv, de exemplu, un program care combină partea de educaţie medicală continuă pentru medicii de familie şi pentru asistenţii medicali din mediul rural, cu educaţia părinţilor şi, în acelaşi timp, cu o formă de sprijin material pentru familiile cele mai vulnerabile. Acest sprijin nu înseamnă bani, ci mai degrabă capacitarea acestor familii să îşi dezvolte abilităţi economice mai bune şi să îşi poată hrăni copiii mai bine. Dacă nu reuşim să investim în nutriţia copilului mic, intervenţiile ulterioare pentru remedierea problemelor de sănătate care apar sunt mult mai costisitoare”.



    Aceste iniţiative se manifestă inclusiv la nivel european. În această toamnă, europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Socialiştilor şi Democraţilor, a reuşit să obţină votul deputaţilor europeni pentru un proiect pilot în valoare de un milion de euro, care are drept scop implicarea UE în îmbunătăţirea serviciilor medicale, în special a celor din mediul rural. Victor Negrescu, despre ce presupune proiectul: Împreună cu experţi în domeniul sănătăţii, ne vom întâlni pentru a identifica soluţiile practice, concrete care pot fi implementate pentru a îmbunătăţi şi creşte accesul la servicii medicale în mediul rural. Pe baza propunerilor experţilor, vor fi implementate într-una sau mai multe comune — zic eu, din România, şi mă voi lupta în acest sens — aceste soluţii, pentru a vedea în ce măsură ele funcţionează. Soluţia care funcţionează cel mai bine va fi finanţată anul următor cu o sumă de 3 milioane de euro, destinată implementării acelei soluţii în mai multe comune din România, tocmai pentru a vedea în ce măsură funcţionează. Dacă totul va merge aşa cum trebuie, în maxim trei ani vom avea pentru prima oară o axă de finanţare disponibilă tuturor comunelor din România şi din UE, prin care autorităţile locale sau medicii din mediul rural pot obţine finanţări pentru a aduce servicii medicale în mediul rural, pentru a creşte nivelul lor de calitate, pentru a cumpăra echipamente medicale… Este primul pas spre o adevărată axă de finanţare pentru servicii medicale în mediul rural.



    În ceea ce priveşte soluţiile, şi eurodeputatul Victor Negrescu este de acord că educaţia privind accesul la servicii de sănătate este extrem de importantă: Să îi învăţăm pe oameni ce înseamnă aceste posibilităţi, de ce este nevoie să aibă grijă cu nutriţia, cu alte lucruri care sunt extrem de importante pentru păstrarea sănătăţii şi anticiparea altor intervenţii mai dificile. Al doilea lucru este prevenţia. E foarte important ca, dincolo de intervenţiile medicale concrete, să putem preveni cu analize medicale la timp, cu consultarea doctorului atunci când pacientul întâmpină probleme… Aceste lucruri sunt extrem de importante în mediul rural, pentru că, din păcate, neavând acces direct la farmacie, la medic, pentru că nu sunt acolo sau vin foarte rar în comune, oamenii nu au această informaţie şi se trezesc după un timp că întâmpină probleme medicale grave, pe care nu le mai pot trata. Aici trebuie să intervenim noi”.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    După cum informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate.



    De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România.



    Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    În încheiere, vă prezentăm câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă

  • Pachetul de sănătate al românilor

    Pachetul de sănătate al românilor

    Executivul de la Bucureşti a aprobat, marţi, proiectul de hotărâre cu privire la pachetul de servicii medicale, de bază şi minimal. “Este o măsură importantă pentru sistemul de sănătate şi pentru toţi românii. Putem vorbi de o redefinire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază, în interesul pacientului, a declarat, cu acest prilej, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit ministrului, principiile care au stat la baza procesului de redefinire a pachetelor sunt îmbunătăţirea accesului pacienţilor la serviciile medicale furnizate de medicii de familie şi de medicii din ambulatoriul de specialitate şi dezvoltarea serviciilor de prevenţie.



    Pachetul de bază aduce, ca noutate, riscograma obligatorie pentru pacienţii asimptomatici (fără semne de boală). Ea presupune, până la 39 de ani, o vizită obligatorie la medicul de familie, cel puţin o dată la trei ani, iar la cei după 40 de ani, prezenţa anuală la medic. În acest scop, s-a mărit finanţarea, astfel încat serviciile medicale în regim ambulatoriu să fie asigurate la costuri reduse faţă de cele acordate în regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor, prin reducerea internărilor. De asemenea, contractul introduce obligaţia de a nu fi încasate sume de la pacienţi pentru serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii.



    Se urmăreşte, totodată, reducerea birocraţiei, prin introducerea reglementărilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, introducerea facturii electronice şi utilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului. Tot marţi, miniştrii Sănătăţii şi al Muncii au semnat ordinul comun privind modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap pentru persoanele diagnosticate cu hemiplegie/hemipareză, care necesită sprijin parţial sau permanent din partea altei persoane.



    Iniţierea unui astfel de demers din partea celor două ministere a fost necesară, deoarece persoanele care au suferit astfel de afecţiuni cu limitări ale autonomiei personale nu beneficiau de drepturile care decurg din certificatul de încadrare în grad de handicap. România aplică, în felul acesta, criteriile şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind protecţia celor afectaţi de această maladie. Este vorba despre aproximativ 70 de mii de pacienţi români.