Tag: Serviciul European de Voluntariat

  • Kristina Piškur, din Slovenia

    Kristina Piškur, din Slovenia


    A venit în România pentru un an, prin Serviciul
    European de Voluntariat, pentru a lucra cu copii şi tineri din spitale şi
    centre sociale. De atunci, au trecut mai bine de doi ani. În prezent, este
    lucrător de tineret şi lucrează în calitate de coordonator de activităţi la
    centrul de tineret al asociaţiei Curba de Cultură, cu sediul în comuna
    Izvoarele, judeţul Prahova.


    Kristina Piškur a studiat Ştiinţe politice, are 28
    de ani şi este din Ljubljana, Slovenia. Iar când a venit în România nu ştia
    prea multe despre ţara noastră. Am venit în septembrie 2015 în
    Bucureşti, unde am lucrat cu o asociaţie nonguvernamentală care se ocupă cu
    animaţia clinică şi cu lucrul cu copii. Am stat în Bucureşti într-un apartament
    cu mai mulţi voluntari. A fost o echipă internaţională, cu care am lucrat un
    an. În acea perioadă m-am întâlnit cu români care m-au inspirat foarte mult în
    domeniul lucrului cu tineretul. Am înţeles ce înseamnă youth work şi am vrut
    să descopăr cât mai mult posibil. Aşa a venit şansa de a mă muta într-o zonă
    rurală, unde stau acum, care îmi place extrem de mult. M-am simţit acceptată
    foarte repede, m-am simţit binevenită şi de aceea am rămas. A fost şi
    curiozitatea foarte mare de a vedea cum pot să mă integrez într-o comunitate
    complet nouă.


    După experienţa acestor aproape doi ani şi
    jumătate, Kristina Piškur intenţionează să mai rămână în România. Este convinsă
    că, într-o societate, schimbarea începe la nivel local, de aceea, în calitate
    de lucrător de tineret, îi învaţă pe tineri să gândească critic şi să se
    implice civic: Îmi plac foarte multe lucruri în România şi
    văd încă foarte multe de făcut. Sunt asemănări între ţara mea şi România, mi se
    pare foarte aproape de ce am trăit acasă, trăiesc un sentiment care îmi
    aminteşte de când eram mică. Şi când zic că mai sunt foarte multe lucruri de
    făcut, mă refer la faptul că nu suport să aud când unii oameni spun că nu se
    poate face nimic cu ţara asta, că este totul pierdut. Asta înseamnă că este
    nevoie de o societate civilă mai puternică. Aici văd eu lucrul de tineret, de
    fapt. Societatea civilă se formează prin educaţie, prin acţiune directă, care
    se întâmplă deja şi trebuie doar să crească.



    Scopul
    asociaţiei Curba de Cultură, în cadrul căreia lucrează Kristina, este de a
    revitaliza mediul rural din România. Astfel că, prin proiectele pe care le
    derulează, îşi propun să contribuie la reducerea dificultăţilor cu care se
    confruntă tinerii, la asigurarea accesului la învăţare şi la creşterea
    oportunităţilor oferite acelora care simt nevoia de schimbare şi de o viaţă mai
    bună în mediul rural. Despre aceste proiecte povesteşte Kristina, în calitate de
    coordonator de activităţi Noi lucrăm aici, în zona rurală, având nouă
    voluntari străini, care vin din diferite ţări din Europ şi, care desfăşoară
    activităţi nonformale în şcolile locale. Ei sunt prezenţi la orele de limba
    engleză sau de limba franceză în calitate de vorbitori nativi. Pe lângă faptul
    că asta schimbă foarte mult dinamica orelor de curs de la şcoală, se vede cum,
    în această comunitate destul de închisă, se deschid minţile copiilor şi
    tinerilor. De exemplu, se întâlnesc pentru prima dată cu un italian vegan şi
    înţeleg acum ce înseamnă vegan, de ce nu consumă carne sau lapte. Este o
    experienţă de interculturalitate foarte puternică. Acesta este un proiect pe
    care îl facem. Şi pe de altă parte, sper să începem acum, în ianuarie, un proiect
    prin care vrem să aducem împreună, la aceeaşi masă, tineri din localitate şi
    factorii decizionali – membri ai Consiliului Local, pentru a discuta într-un
    dialog structurat. În cadrul acestui dialog să putem găsi lucruri comune -
    care sunt interesele tinerilor şi cu ce pot ajuta Primăria şi Consiliul Local.
    Este un proiect finanţat prin programul Erasmus +, care sper să aibă un impact
    direct asupra comunităţii locale şi să reuşim să implicăm cât de mulţi tineri
    posibil, ca să înveţe ce înseamnă să fie într-un dialog cu cineva care are
    putere decizională, să prezinte argumente, să se gândească la soluţii … de
    fapt, să fie cetăţeni activi, participativi.