Tag: sesiune

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



    Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



    Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare privind proiectele din 2019

    Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare privind proiectele din 2019

    Începând cu data de 1 noiembrie, se pot depune cereri de finanțare aferente proiectelor care se desfășoară în cursul anului 2019. (Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare privind proiectele derulate în anul 2018 a fost închisă.)

    Ghidul Beneficiarului este disponibil aici: http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/02/GHID-2018-2020.pdf, sesiune de depunere a cererilor de finanţare fiind deschisă pe tot parcursul anului.

    Cererea de finanțare, însoțită de documentele aferente, poate fi consultate şi descărcată de aici, iar dosarul poate fi trimis iniţial electronic la adresa de e-mail: proiecte@mprp.gov.ro.

    Datele de contact ale responsabililor din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni:

    Tel: +4021 233.96.87 / +40 21 233.97.32 / +40 21 233.96.73

    Fax: +40 21/233 95 99


    Email: proiecte@mprp.gov.ro

    Mai multe detalii aici: http://www.mprp.gov.ro/web/anunt-privind-inchiderea-sesiunii-de-proiecte-pentru-anul-2018/

  • Retrospectiva săptămânii 1/09-7/09/2013

    Retrospectiva săptămânii 1/09-7/09/2013

    Debut al unei noi sesiuni parlamentare în România



    Parlamentul României şi-a reluat activitatea, după vacanţa de vară. Senatorii şi deputaţii care aparţin Uniunii Social Liberale, aflată la guvernare, spun că şi-au stabilit ca urgenţe în această sesiune ordinară adoptarea noii Constituţii şi legea referendumului. Dar şi modificarea legii privind regiunile de dezvoltare. Principala forţă a opoziţiei, Partidul Democrat Liberal, a anunţat că a depus deja la Parlament un proiect pentru înfiinţarea Autorităţii pentru Protecţia Investitorilor, care vizează reducerea fiscalităţii. Printre măsurile propuse se află diminuarea cotei unice la 12%, micşorarea CAS cu 5%, scutirea de impozite pe profitul reinvestit pentru capitalizare şi creşterea salariului minim pe economie la circa 225 euro. Bugetul de stat pentru 2014 şi descentralizarea sunt obiectivele UDMR, pe lista importantei minorităţi maghiare din România aflandu-se şi obiectivul păstrării legii educaţiei într-o formă care să nu aducă atingere învăţâmântului în limba maternă.



    Proteste în România şi în străinătate împotriva proiectului Roşia Montana



    Opozanţi ai proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montana au protestat în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din România sau din stăinătate. Manifestaţiile survin deciziei premierului Victor Ponta de a trimite în parlament controversatul proiect, amânat de câţiva ani. Ecologiştii se opun metodei de extracţie cu cianuri pentru că, spun ei, implică riscuri majore de poluare ireversibilă a mediului. Istoricii, susţin, în acelaşi timp, că exploatarea minieră ar urma să distrugă vestigii istorice unice în lume. De cealaltă parte, sunt cei care spun că prin acest proiect s-ar dezvolta zona, ar fi create noi locuri de muncă într-o zonă grav afectată de şomaj, iar beneficiile economice directe aduse României ar fi de peste 5 miliarde de dolari. Premierul a explicat că guvernul a fost obligat să adopte noul proiect de lege pentru că altfel statul român ar fi trebuit să plătească despăgubiri de peste doua miliarde de dolari firmelor implicate. Victor Ponta a mai spus că proiectul a fost trimis la legislativ pentru o dezbatere transparentă.



    Reacţii după uciderea unui copil de către câinii fără stăpân



    Moartea unui copil de patru ani, sfâşiat de câini fără stăpân în apropierea unui parc din Bucureşti, a provocat reacţii atât în rândul opiniei publice cât şi al autorităţilor din România. Dezbaterea, săptămâna viitoare, a unei legi în parlament privind câinii comunitari, consultarea populară prin referendum la Bucureşti şi demararea unei ample campanii concrete de strângere şi eutanasiere a câinilor fără stăpân — sunt posibilele acţiuni conturate în urma dramei produse în această săptămână. În opinia preşedintelui Traian Băsescu, este necesară o ordonanţă de urgenţă care să prevadă eutanasierea câinilor maidanezi care nu au fost adoptaţi după un interval de timp rezonabil. Se estimează că în Bucureşti sunt circa 65 de mii de câini fără stăpân.



    Privatizarea CFR Marfă



    Ministerul Transporturilor de la Bucureşti a semnat, la începutul acestei săptămâni, cu Grup Feroviar Român (GFR), companie controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, contractul de privatizare a companiei CFR Marfă. În iunie, GFR a fost declarat căştigător în procesul de privatizare a companiei de stat, oferind 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni. În plus, GFR şi-a asumat investiţii de 900 milioane lei (peste 200 de milioane de euro). Privatizarea CFR Marfă, companie cu mari pierderi şi datorii, face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu Fondul Monetar lnternaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în 2011.



    După 23 de ani, procurorii români au formulat din nou o acuzaţie de genocid



    La Bucureşti, fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sarat în perioada comunistă, Alexandru Vişinescu, acum în vârstă de 88 de ani, a fost pus sub acuzare pentru genocid. El este primul român acuzat de crime contra umanităţii, după fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu. Vişinescu s-a prezentat, la începitul acestei săptămâni, la Parchetul instanţei supreme pentru a da declaraţii în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-a denunţat pentru moartea unor deţinuţi politici între 1956 si 1963. Mulţi dintre ei şi-au pierdut viaţa din cauza regimului foarte dur care ar fi fost impus de Alexandru Vişinescu în perioada amintită, în care acesta a condus penitenciarul. Alexandru Visinescu este unul dintre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.



    Festivalul Enescu



    La Bucureşti şi în alte câteva oraşe din România se desfăşoară până pe 28 septembrie, a XXI-a editie a Festivalului Internaţional de muzică “George Enescu”, unul din cele mai prestigioase din Europa.. Peste 150 de evenimente sunt programate să aibă loc la această ediţie a festivalului care, potrivit organizatorilor, oferă un mix cultural unic, care îl pune în valoare pe compozitorul român George Enescu, alături de alţi compozitori faimoşi. Iubitorii muzicii clasice se vor delecta timp de o lună cu numeroase concerte, recitaluri, spectacole de operă şi balet, conferinţe, workshopuri de compozitie. Festivalul George Enescu, care se desfăşoară o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958, ca recunoaştere a geniului marelui compozitor român.

  • Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Circa 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu şi-au aflat următoarea etapa a drumului prin sistemul educaţional românesc, după ce ministerul de resort a încheiat prima etapă a repartizării computerizate.



    Datele furnizate de minister relevă că aproape 52% dintre aceştia au ales să îşi continue traseul în licee teoretice. În schimb, ceilalţi au ales filiera tehnologică a liceelor. Asta în condiţiile în care, în ultimii ani, învăţământul românesc a fost acuzat că scoate pe bandă rulantă ”teoreticieni” şi că aşa-numitele licee de meserii nu funcţionează în parametrii normali, aşa cum se întâmpla odinioară, în perioada comunistă.



    Topul primelor 10 licee cu cele mai mari medii de admitere este dominat, previzibil, de Bucureşti, care este reprezentat de cinci unităţi de învăţământ. Constanţa , cu două licee, Braşovul, Craiova şi Clujul, fiecare cu câte un liceu, se regăsesc, şi ele, în acest clasament.



    Elevii care au rămas pe dinafară, vreo 500, după evaluarea ministerului, au ocazia să se înscrie la a doua sesiune de repartizări. Înscrierile pentru aceasta vor avea loc în perioada 17 – 22 iulie, pentru ca, pe 25 iulie, să se deruleze procedura în sine.



    Pentru minister, vara este, fără îndoială, cea mai delicată perioadă a anului. Mai ales în condiţiile în care cele două sesiuni ale Bacalaureatului, devenit, în ultimii, piatra de încercare în materie de organizare, au loc în acest interval.



    La prima sesiune a Bacalaureatului din 2013, rezultatele mai bune, reflectate, ca atare, de rata de promovabilitate, circa 55%, faţă de 43% în prima sesiune din 2012, au contrastat puternic cu scandalurile din jurul său, mai intense ca niciodată. De altfel, destituirile, reţinerile şi îmbrâncelile parinţilor cu poliţiştii – urmări ale descinderilor procurorilor în licee şi ale implicării serviciilor secrete – vorbesc cu forţă despre cât de capricios a devenit pentru minister aşa-numitul examen al maturităţii.



    Pe de alta parte, ceea ce s-a întâmplat în această sesiune dovedeşte că drasticile măsuri de supraveghere nu-i descurajează, deopotrivă, pe elevi şi profesori să încerce fraudarea examenului. Altminteri, faptul că absolvenţii de licee au înţeles, pare-se, că Bacul nu mai este o formalitate, a trecut aproape neobservat. 55% este o rată acceptabilă de promovabilitate, în condiţiile în care slabele rezultate înregistrate la anterioarele sesiuni au lăsat impresia că sunt începutul unei tradiţii nedorite şi nedemne pentru o educaţie care se vrea, totuşi, la nivel european.