Radio România Internațional

Tag: sesiune parlamentara

  • Prioritățile sesiunii parlamentare

    Prioritățile sesiunii parlamentare

    Senatul și Camera Deputaților de la București au început, joi, o nouă sesiune parlamentară, a doua din acest an. Pachetul Legilor educaţiei, precum şi modificarea Legilor justiţiei, a Codului penal şi a Codului de procedură penală sunt prioritare pentru parlamentarii din coaliţia la guvernare PNL-PSD-UDMR.



    Pachetul Legilor justiţiei, care cuprinde proiectele privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, a fost aprobat recent de Executiv şi face parte dintr-o serie de modificări asumate în faţa partenerilor europeni, cu scopul de a moderniza întreg sistemul judiciar. De altfel, modificarea legilor justiției este obiectivul asumat de România, atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, de care depinde aderarea la Spațiul de liberă circulație Schengen.



    Cât privește noile Legi ale educației, acestea au fost puse în dezbatere publică şi sunt dur criticate de societatea civilă, de liderii principalelor universități și chiar de aleșii locali. Proiectele prevăd modificări majore pentru elevi, inclusiv legate de evaluare şi admiterea la liceu şi facultate. O altă prioritate a noii sesiuni este adoptarea pachetului legilor securităţii. De asemenea, vor fi discutate în noua sesiune parlamentară şi măsurile care urmează să fie aprobate în Guvern prin ordonanţă de urgenţă privind compensarea preţului la energie.



    Se prefigurează mai multe proiecte pe teme sociale. În acest context, UDMR a propus un proiect privind acordarea unui ajutor de stat pentru cei care se încălzesc cu lemne. La rândul său, PSD a propus majorarea pensiei minime, a valorii punctului de pensie şi a salariului minim pe economie la 3.000 de lei.



    Din opoziţie, USR a atras deja atenţia asupra activităţii ministrului energiei, Virgil Popescu, şi a anunţat o moţiune simplă la adresa acestuia. Amintim că în sesiunea anterioară, la Camera Deputaților au fost depuse cinci moțiuni simple ale opoziției la adresa unor miniștri ai guvernului condus de liberalul Nicolae Ciucă. Toate au fost respinse prin votul majorității.



    Sesiunea parlamentară anterioară a adus adoptarea legii prin care se permite exploatarea gazelor din Marea Neagră. Legea offshore”, inițiată de liderii coaliției de guvernare, a trecut rapid de ambele camere ale Parlamentului, iar exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, în contextul conflictului din Ucraina. Potrivit legii, România are întâietate la cumpărarea gazului extras din acest perimetru, iar surplusul va fi exportat.



    O altă lege, îndelung discutată la Parlament și aprobată după multe dezbateri, a fost cea prin care se desființează secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. A avut loc și o premieră: Parlamentul României și cel al Republicii Moldova vecine au avut o ședință comună la Chișinău pentru a transmite un mesaj comun de susținere a Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022

    Catandisea di alertă prelundzită tru România


    Catandisea di alertă s’prilundzeaște tru România tră nica 30 di dzăli, ahurhinda cu 7 di şcurtu. Armănu tu practico ma marea parti ditu restricțiili. Ună alăxeari importantă easti aţea că va s’aibă acces tru supermaketurli ditu malluri și persoanili cari nu au certificat COVID, dimi aţeali cari nu s-vaccinară, nu tricură pritu lăngoari ică nu au testu. Tu arada-a lui, Ministerlu a Sănătatillei alăxi regulile tru aţea ţi mutreaşti izolarea-a persoanelor confirmate cu COVID-19, hinda ñicurată perioada di izolare la 7 dzăli, andicra di 10, tră aţelli nivaccinați și la 5 dzăli, andicra di 7, tră aţelli vaccinaț. România năstricu, marță, nai cama marli numiru di infectări di la ahurhita-a pandemiillei di coronavirus – 40.000 di năi cazuri di Covid-19 tru 24 di săhăţ. Nica și tru aesti condiții, autoritățli dimăndară că niţi unu giudeţu nu agiumsi praglu di 75% ditu apaturi ocupate ditu aţeali alocate tră paciențălli COVID-19. Ase, uidisitu cu năili reglementări, șculiili și grădinițili ma largu va s’hibă tu lucru cu prezență fizică tru tută văsiliaacă numirul a cilimeaniloru infectaț easti ma mare andicra di alanti dăldză a pandemiillei. Tu ţi mutreaşti certificatlu veardi, aestu easti toradioară valabil pi teritoriul a Româniillei şi tră aţelli cari tricură di nauă meşi di la doza a daua. La intrarea tru văsilie, ama, el easti valabil maş cu doza booster ma s’aibă tricută mamultu di nauă meşi di la schema completă di vaccinari. România easti aestă turlie, simfună cu reglementărli europene, valabile di la 1 di şcurtu. Aţelli nevaccinaț, cari nu tricură pritu lăngoari ică nu au un testu COVID negativ va s’intră tru carantină maş ti 5 dzăli and ava s’agiungă tru România.



    Ună nauă sesiune parlamentară București


    Parlamentul nsimnă gioi, pritu ună andamasi di tiñie, umplearea 15 di ani di la aderarea a Româniillei la UE. Discursurli cundilleară catandisea actuală tru plan internaţional şi provocărli di securitate, ananghea di solidaritate şi unitate anamisa di statili comunitare, cum şi ţănearea tru actualitate a proiectului european. Premierlu Nicolae Ciucă cundille că stabilitatea, prucukia şi securitatea a Româniillei suntu garantate di apartenenţa la UE şi la NATO.


    Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică suntu goala opţiune viabilă tră s’poată s’kivernisească cu hăiri provocărli şi s’valorifică oportunităţli”. Reprezentanţălli a grupurlor parlamentari apreciară că aderarea a Româniillei la UE fu unu di aţeali nai ma importante evenimente ditu istoria a văsiliillei. Prezidentulu a Senatlui, Florin Cîţu, lugurseaşti că “pritu reformili ţi li feaţi, România easti un actor european cari poate s’asiguripsească continuitate ti andrupari stabilitatea şi predictibilitatea a sistemlui fiscal”.


    Uidisitu cu prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, la 15 ani di la aderarea la UE easti ananghi di “ună nauă agendă europeană tră România, cari s’asiguripsească dizvoltarea a văsiliillei şi ufilisirea oportunităţlor disponibile la nivel european tru intereslu a românilor”.Marță, Senatlu şi Camera a Deputaţlor di București ahurhiră prima sesiune parlamentară ordinară diestan. Suntu aştiptate decizii ti născănti proiecte importante cum plafonarea a păhadzloru ditu energie şi compensarea a facturlor tră consumatorllii casniţ. Legea offshsore, cari poati s’deblocheadză exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae easti şi ea pi agendă.



    Mai mulță militari americani tru România


    Apropea ună ñille di militari americani va s’agiungă tru perioada yinitoare ditu Germania tru România, iara aproapea 2.000 va s’yină ditu Statele Unite tru Polonia şi Germania. Uidisit cu Pentagonlu, easti zborlu ti misiuni temporare tră consolidarea apărarillei aliaţilor europeni, tru contextul a tensiunilor cu Rusia, cari arădăpsi forţe importante la sinurlu cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti militarlli pitricuţ tru România, easti zborlu ti un batalion di atac şi ună unitate di infanterie, organizate tră s’hibă arădăpsiti pi şcurtu kiro. Aesti efectivi va s’adavgă la aţelli aproapea 900 di militari americani staționaț permanentu tru România și a structurilor pitricuti periodic tră exerciții militare comune. Bucureștiul salută iniţiativa SUA şi lugursi că aesta va s’aibă un rol important di descurajare a iţi evoluţii negative di securitate tru regiune şi di anvărtuşeari a capacităţlor defensive ali Armată. Dimi, șeful a statului, Klaus Iohannis, și spusi, tora ma ninti, ndrupămintulu tră creaşterea a prezenţăllei militare a NATO şi, respectiv, a SUA tru România şi tru zona ali Amarea Lae. Tu arada a llei, Rusia califică ca hiinda destructivă decizia a Pentagonului ta s’pitreacă militari suplimentari tru Europa di Est. Kremlinlu u lugurseaşti ună apofasi niăntimilleată, cari creaşte mintireaşili militare şi ñîcureadză posibilitatea a unei decizii politică.



    Reuniune B9 la București


    Bucureşti s-dizvărti, gioi, ună rundă di consultări tru formatul București 9 pe tema a catandisillei di securitate găilipsitoari ditu proximitatea a Ucrainei şi ditu regiunea ali Amarea Lae. Şeful a diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, feaţi timbihi că easti ananghi di echilibru anamisa di nordul şi sudul a flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, ma s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică. Dimecu nu putemu să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tră Rusia”.


    Călisitu special la andamasi, ministrul francez di Externe, Jean-Yves Le Drian, exighisi că prezenţa franceză şi aţea americană tru România suntu perfect complementare, iara Parisul lugurseaşti că anvărtuşearea a posturăllei di apărare şi descurajare poate s’ducă la detensionarea a catandisillei. La consultări lo parti și ministrul afacerilor externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Dimi, tru contextul aniversarillei a 30 di ani di la stabilirea relaţiilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina şi a catandisillei di securitate ditu regiune şi ditu regiunea ali Amarea Lae, prezidentulu Klaus Iohannis avuu ună convorbire telefonică cu omologlu ucrainean, Volodimir Zelenski. Atelli doi oficiali zburără ti catandisea securitatillei ditu Amarea Lae şi ti iniţiativele a Kievlui cari mutrescu anvărtuşearea-a cooperarillei cu statili partenere ditu aestă regiune, cum și ti implementarea di cătră Ucraina a strategiillei di integrare europeană.



    Autoru: Stefan Storica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 30.01 – 05.02.2022

    Retrospectiva săptămânii 30.01 – 05.02.2022


    Starea de alertă prelungită în România


    Starea de alertă se prelungește în România pentru încă 30 de zile, începând cu 7 februarie. Rămân în vigoare majoritatea restricțiilor. O modificare importantă este aceea că vor avea acces în supermaketurile din malluri și persoanele care nu au certificat COVID, adică cele care nu s-au vaccinat, nu au trecut prin boală sau nu au test. La rândul său, Ministerul Sănătății a schimbat regulile în ceea ce privește izolarea persoanelor confirmate cu COVID-19, fiind redusă perioada de izolare la 7 zile, față de 10, pentru cei nevaccinați și la 5 zile, față de 7, pentru cei vaccinați. România a depăşit, marți, cel mai mare număr de infectări de la debutul pandemiei de coronavirus – 40.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore. Chiar și în aceste condiții, autoritățile au anunțat că niciun județ nu a atins pragul de 75% paturi ocupate din cele alocate pentru pacienții COVID-19. Astfel, potrivit noilor reglementări, școlile și grădinițele vor continua cu prezență fizică în toată țara, chiar dacă numărul copiilor infectați este mai mare decât în celelalte valuri ale pandemiei. Cât privește certificatul verde, acesta este deocamdată valabil pe teritoriul României şi pentru cei care au depăşit nouă luni de la doza a doua. La intrarea în țară, însă, el este valabil doar cu doza booster dacă au trecut mai mult de nouă luni de la schema completă de vaccinare. România se aliniază astfel reglementărilor europene, valabile de la 1 februarie. Cei nevaccinați, care nu au trecut prin boală sau care nu prezintă un test COVID negativ vor intra în carantină doar 5 zile la venirea în România.



    O nouă sesiune parlamentară la București


    Parlamentul a marcat joi, printr-o şedinţă solemnă, împlinirea a 15 ani de la aderarea României la UE. Discursurile au punctat situaţia actuală în plan internaţional şi provocările de securitate, nevoia de solidaritate şi unitate între ţările comunitare, precum şi păstrarea în actualitate a proiectului european. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că stabilitatea, prosperitatea şi securitatea României sunt garantate de apartenenţa la UE şi la NATO.


    Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică sunt unica opţiune viabilă pentru a putea gestiona eficient provocările şi a valorifica oportunităţile”. Reprezentanţii grupurilor parlamentare au apreciat că aderarea României la UE a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria ţării. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că “prin reformele pe care şi le-a asumat, România este un actor european care poate să asigure continuitate în susţinerea stabilităţii şi predictibilităţii sistemului fiscal”.


    Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, la 15 ani de la aderarea la UE este nevoie de “o nouă agendă europeană pentru România, care să asigure dezvoltarea țării şi folosirea oportunităţilor disponibile la nivel european în interesul românilor”.Marți, Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început prima sesiune parlamentară ordinară din acest an. Sunt aşteptate decizii asupra unor proiecte importante precum plafonarea preţurilor din energie şi compensarea facturilor pentru consumatorii casnici. Legea offshore, care ar debloca exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este şi ea pe agendă.



    Mai mulți militari americani în România


    Aproximativ o mie de militari americani vor ajunge în perioada următoare din Germania în România, iar aproximativ 2.000 vor veni din Statele Unite în Polonia şi Germania. Potrivit Pentagonului, este vorba despre misiuni temporare pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, în contextul tensiunilor cu Rusia, care a masat forţe importante la frontiera cu Ucraina. Cât privește militarii trimişi în România, este vorba despre un batalion de atac şi o unitate de infanterie, organizate pentru a fi desfăşurate pe termen scurt. Efectivele se vor adăuga celor aproximativ 900 de militari americani staționați permanent în România și structurilor trimise periodic pentru exerciții militare comune. Bucureștiul a salutat iniţiativa SUA şi a apreciat că aceasta va avea un rol important de descurajare a oricăror evoluţii negative de securitate în regiune şi de întărire a capacităţilor defensive ale Armatei. De altfel, șeful statului, Klaus Iohannis, și-a exprimat, recent, susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a SUA în România şi în zona Mării Negre. De partea sa, Rusia a calificat drept distructivă decizia Pentagonului de a trimite militari suplimentari în Europa de Est. Kremlinul o consideră o măsură nejustificată, care creşte tensiunile militare şi reduce posibilitatea unei decizii politice.



    Reuniune B9 la București


    La Bucureşti s-a desfăşurat, joi, o rundă de consultări în formatul București 9 pe tema situaţiei de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre. Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a atras atenţia că e nevoie de echilibru între nordul şi sudul flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de sud, acolo unde se află România, dacă este comparată cu un actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre este clar o prezenţă de câteva ori mai mică. Deci nu se poate în niciun caz vorbi despre o desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia”.


    Invitat special la reuniune, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a explicat că prezenţa franceză şi cea americană în România sunt perfect complementare, iar Parisul consideră că întărirea posturii de apărare şi descurajare poate duce la detensionarea situaţiei. La consultări a participat și ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. De altfel, în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Ucraina şi a situaţiei de securitate din regiune şi din regiunea Mării Negre, președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski.Cei doi oficiali au discutat despre situaţia securităţii din Marea Neagră şi despre iniţiativele Kievului care vizează consolidarea cooperării cu ţările partenere din această regiune, precum și despre implementarea de către Ucraina a strategiei de integrare europeană.




  • România 43

    România 43

    La început
    de sesiune parlamentară, Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile
    de români din afara graniţelor şi preşedinte al Comisiei pentru învățământ din
    Camera Deputaţilor a vorbit în cadrul unei dezbateri despre modificările aduse
    Legii educaţiei naţionale, dar şi despre importanţa şi impactul digitalizarii în
    acest domeniu.

  • Priorităţli a nauăllei sesiuni parlamentară

    Priorităţli a nauăllei sesiuni parlamentară

    Uidisitu cu Constituți ali Românie, Camera a Deputaţlor şi Senatlu s’andămusescu tru două sesiuni ordinare tu an. Prima ahurheaşti şcurtu şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui cirişaru. A doua sesiune debuteadză tru meslu yismăciuni şi nu poate s’treacă di bitisita-a meslui andreu. Ma s’aubă situații urgente, ateali dauă Camere a Parlamentului di București pot s’hibă convocate tru sesiuni extraordinare, la căftarea-a prezidentului ali Românie, a biroului permanent a cathi unăllei Cameră I a naima pţănu unu cirecu ditu numirlu a deputaţlor i a senatorlor. Stămâna aesta, Pălatea-a Parlamentului anyeadză, unăoară cu turnarea a alepţăloru ditu vacanţa di iarnă. Elli va s’aibă tru atenţie proiecte di nom ţi mutreascu domenii cum Justiţia, Sănătatea ică Economia. Prioritară, tru ae kiro, easti compensarea a facturlor ti curent electric și gaze naturale. Ti atea, Legislativlu lipseaşti s’vulusească ună nauă ordonaţă di urgenţă tora ma ninti emisă di Guvern mtrinda ună nauă schemă di plafonare și compensare, tru condițiile tru cari, tru aeşţă ditu soni meşi di iarnă, facturli pi cari li aprukeară născănţă cetățeni agiumsiră lăhtăroasi.



    Senatlu va s’debată documentul ca prima cameră sesizată, a deapoa s’hibă niintatu la Camera a Deputaţlor, tru harea di for decizional. Tut tru domeniul ali Energie, tu agenda a Parlamentului poati s’hibă tu aestă sesiune şi alăxearea-a Nomlui offshore, cari va deblocheadză proiectele di extrădzeari hidrocarburli ditu Amarea Lae. Tru domeniulva s’hibă ali Justiție, tu agenda a Legislativlui se va aflava s’hibă ncllidearea-a Secţiei tră Investigarea Infracțiunilor ditu Justiție (SIIJ). Di născănţă criticat, di alțălli aplaudat, demersul di ncllideari aliştei Secții fu căftatu nica şi di Bruxelles. Actualu ministru di resort, Cătălin Predoiu, mindueaşti că, până tu bitisita a meslui marţu, SIIJ numata va s’hibă tu lucru. O provocari tră PSD şi PNL, parteneri tru coaliția la putere, easti şi pregătirea unei noi legi a salarizării, tru cari să fie rezolvată inclusiv problema sporurilor, astfel trucât să nu se mai ajungă la cazuri tru cari aceastia pot să dubleze venitul di bază.


    Nu dip utu soni, parlamentarii lipseaşti ta s’apufusească şi tru atea ţi mutreaşti mira a certificatlui Covid. Ma ghini spus, un proiect di nom cari armasi tu debatlu di la Camera a Deputaţlor nica ditu sesiunea tricută apufuseaşti obligativitatea ti prezentarea-a aluştui la loclu di lucru. Cara, inițial, aestu pruvidea obligativitatea maş ti personalu medical, uidisitu cu născănti alăxeri pripuse di senatori, certificatlu poati să s’bagă ti tuti categoriili di lucrători, ama cu niscănti excepţii. După multe discuţii tru Senat, documentul nu fu aprukeatu la vot a deapoa deputaţlli lipseaşti s’da votlu final. Că easti la putere i tru opoziție, cathi ună formațiune politică reprezentată tru Parlamentul di București ari proiectili a llei işiş cari va s’li veadă băgati tu arada a dzuuăllei di lucru, dizbătute și votate — anamisa di eali, alăxearea a nomlui ariilor protejate, criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu nvițământu și a alocațiilor tră cilimeañi, alăxearea-a actului normativ cari mutreaşti tezele di doctorat ică niaprukearea ori interzicerea exportului di lemnu.



    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala










































  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Potrivit
    Constituției României, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni
    ordinare pe an. Prima începe în februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii
    iunie. A doua sesiune debutează în luna septembrie şi nu poate depăşi finele
    lui decembrie. Dacă situații urgente o impun, cele două Camere ale
    Parlamentului de la București pot fi convocate în sesiuni extraordinare, la
    cererea preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a
    cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Săptămâna
    aceasta, Palatul Parlamentului se reanimă, odată cu revenirea aleşilor din
    vacanţa de iarnă. Ei vor avea în atenţie proiecte de lege ce vizează domenii
    precum Justiţia, Sănătatea sau Economia. Prioritară, în acest moment, este
    compensarea facturilor pentru curent electric și gaze naturale. De aceea,
    Legislativul urmează să aprobe o nouă ordonaţă de urgenţă recent emisă de
    Guvern privind o nouă schemă de plafonare
    și compensare, în condițiile în care, în ultimele aceste câteva luni de iarnă,
    facturile pe care le-au primit unii cetățeni au ajuns până la a friza absurdul.

    Senatul va dezbate documentul ca prima cameră
    sesizată, urmând ca, apoi, să fie înaintat Camerei Deputaţilor, în calitate de
    for decizional. Tot în domeniul Energiei, pe agenda Parlamentului ar putea
    figura în această sesiune şi modificarea Legii offshore, care
    ar debloca proiectele de extragere de hidrocarburi din Marea Neagră. În
    domeniul Justiției, pe agenda Legislativului se va afla desfiinţarea Secţiei
    pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). De unii criticat, de
    alții aplaudat, demersul de desființare a acestei Secții a fost cerut inclusiv
    de la Bruxelles. Actualul ministrul de resort, Cătălin Predoiu, crede că, până la finalul lunii martie, SIIJ nu va mai
    exista. O provocare pentru PSD şi PNL, parteneri în coaliția la putere, este şi
    pregătirea unei noi legi a salarizării, în care să fie rezolvată inclusiv
    problema sporurilor, astfel încât să nu se mai ajungă la cazuri în care acestea
    pot să dubleze venitul de bază.

    Nu în ultimul rând, parlamentarii ar urma să ia
    o decizie şi în ceea ce priveşte soarta certificatului Covid. Mai precis, un
    proiect de lege care a rămas în dezbaterea Camerei Deputaţilor încă din
    sesiunea trecută instituie obligativitatea prezentării acestui certificat la
    locul de muncă. Dacă, inițial, acesta prevedea obligativitatea doar pentru
    personalul medical, potrivit unor modificări propuse de senatori, certificatul
    s-ar putea aplica tuturor categoriilor de angajaţi, dar cu anumite excepţii.
    După multe discuţii în Senat, documentul a fost respins la vot şi ar urma ca
    deputaţii să dea votul final. Că este la putere sau în opoziție, fiecare
    formațiune politică reprezentată în Parlamentul de la București are propriile
    proiecte pe care le dorește incluse pe ordinea de zi, dezbătute și votate -
    printre ele, modificarea legii ariilor protejate, majorarea salariilor din
    învățământ și a alocațiilor pentru copii, modificarea actului normativ care
    vizează tezele de doctorat ori interzicerea exportului de lemn.


  • România 43

    România 43

    Principalele obiective ale vicepreşedintelui Comisiei pentru comunităţile
    de români
    din afara graniţelor ţării, deputatul Daniel Popescu, în actuala sesiune
    parlamentară.


  • Retrospectiva săptămânii 27.08 – 02.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 27.08 – 02.09.2017

    Diplomaţia română reunită la
    Bucureşti


    Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat obiectivele politicii externe
    româneşti, în cadrul întâlnirii cu şefii de misiuni şi consulii generali ai
    României în străinătate. Aceasta a fost prilejuită de Reuniunea Anuală a
    Diplomaţiei Române care a avut loc de marţi până vineri la Bucureşti. El le-a
    transmis acestora că sunt în cea mai bună poziţie pentru a sprijini relaţia
    transatlantică şi a subliniat că România trebuie să aibă şi o abordare unitară
    în relaţia cu Rusia. Provocările şi ameninţările din est, dar şi riscurile din
    vecinătatea sudică se menţin, a spus Klaus Iohannis în faţa reprezentanţilor
    diplomaţiei române, cărora le-a cerut o implicare rapidă, responsabilă şi
    inovatoare. Şeful statului a subliniat că aceeaşi implicare este necesară şi în
    cazul provocărilor interne ale UE, respectiv Brexit şi relansarea proiectului
    european. România trebuie să contribuie activ la procesul de reflecţie privind
    viitorul UE. Este nevoie de o Europă puternică, mai aproape de cetăţenii săi şi
    mai bine profilată pe plan mondial – consideră Klaus Iohannis Trebuie
    să fim alături de acele state membre care acţionează pentru consolidarea
    Uniunii. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea
    conta mai mult în procesul decizional european şi vom avea mai multe şanse de
    dezvoltare. Europa are nevoie de o cât mai mare capacitate de adaptare, pentru
    a putea depăşi provocările actuale. Instrumentele acestei adaptări trebuie
    astfel concepute încât să fie evitată o creştere şi mai mare a decalajelor
    între statele membre.     Potrivit ministrului de Externe, Teodor
    Meleşcanu, pregătirea Centenarului Marii Uniri, preşedinţia română a
    Consiliului UE, în 2019, candidatura ţării pentru un loc de membru nepermanent
    în Consiliul de Securitate al ONU şi candidatura la OCDE reprezintă
    principalele jaloane pentru diplomaţii români în perioada
    următoare. România ar trebui să îşi asume responsabilităţi mai mari în
    diplomaţia economică europeană şi să îşi valorifice mai hotărât potenţialul de
    care dispune, a declarat Teodor Meleşcanu. El a vorbit şi despre necesitatea
    diversificării relaţiilor comerciale ale ţării, printr-o reorientare şi spre
    regiuni geografice emergente, prin recucerirea unor pieţe altădată tradiţionale
    şi deschiderea altora noi, cu potenţial de creştere.



    Nemulţumiri privind propunerile de
    modificare a legilor justiţiei


    Reacţii dure din partea mai multor instituţii şi, din nou, proteste de
    stradă la Bucureşti şi în alte oraşe, în urma propunerilor de modificare a
    legilor justiţiei. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avertizat că
    unele din propunerile venite de la ministerul de resort, precum trecerea
    inspecţiei judiciare la ministerul Justiţiei sau crearea unei structuri
    specializate pentru anchetarea magistraţilor, ar afecta independenţa şi buna
    funcţionare a instituţiilor din domeniu şi ar reprezenta o formă de presiune
    asupra activităţii anchetatorilor. Principalele nemulţumiri ale procurorilor
    sunt legate de posibilitatea ca actul judiciar să fie politizat, iar
    prerogativele DNA restrânse. Între propunerile care au stârnit reacţii aprinse
    se numără şi excluderea preşedintelui României din procedura de numire a
    procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT. Atent la reacţiile vădit
    defavorabile ale specialiştilor şi ale opiniei publice, premierul Mihai Tudose
    a promis că la adoptarea documentului va ţine cont atât de avizul CSM, cât şi
    de poziţia protestatarilor din stradă. Între timp, opoziţia pregăteşte o serie
    de acţiuni în plan parlamentar. USR a anunţat că va depune o moţiune simplă
    împotriva ministrului justiţiei, iar liberalii au în vedere chiar o moţiune de
    cenzură, dar aşteaptă momentul în care aceasta va avea cele mai mari şanse de
    reuşită.



    Cresc accizele la carburanţi


    În această toamnă creşte acciza la benzină şi motorină, a decis
    executivul de la Bucureşti. Pentru a evita scumpirile şoc, majorarea va avea
    loc în două etape cu câte 16 bani pe litrul de carburant, la 15 septembrie şi 1
    octombrie. Potrivit ministrului de finanţe Ionuţ Mişa, această măsură se
    produce în etape pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului, şoc care poate
    genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de
    stat. Transportatorii critică decizia Guvernului şi spun că se conturează o
    nouă etapă neagră pentru transporturile româneşti. Ei susţin că orice eurocent
    mai mult în preţul benzinei şi al motorinei va influenţa direct
    competitivitatea companiilor româneşti din transporturile rutiere.



    A început o nouă sesiune
    parlamentară la Bucureşti


    Senatorii şi deputaţii au revenit în Parlament, după vacanţa de vară.
    Prima zi – 1 septembrie – a fost o zi dedicată problemelor organizatorice,
    dezbateri pe iniţiative legislative fiind aşteptate abia de săptămâna viitoare.
    Pe agenda legislativului se vor afla în primul rând ordonanţele de urgenţă
    privind pensiile de serviciu, plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea
    copilului sau majorarea salariilor poliţiştilor. Ajunge în atenţia Parlamentului
    şi proiectul de lege adoptat deja de Guvern privind vaccinarea obligatorie,
    însă aşteptările cele mai mari sunt legate de noua lege a pensiilor, care ar
    urma să fie înaintată spre dezbatere până la 1 octombrie, şi de proiectul de
    modificare a legilor justiţiei.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    La Bucureşti – debut de sesiune parlamentară, în cadrul căreia Senatul şi
    Camera Deputaţilor trebuie să se pronunţe atât asupra proiectelor restante din
    sesiunile precedente, asupra iniţiativelor legislative depuse de parlamentari,
    cât şi asupra proiectelor şi ordonanţelor care vin de la Guvern. Senatorii îşi
    vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra iniţiativei cetăţeneşti privind
    redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor, dar al
    cărei traseu legislativ nu a fost finalizat în Senat. Preşedintele acestui for,
    Călin Popescu-Tăriceanu, estima, la sfârşitul lunii mai, că referendumul pentru
    revizuirea Legii fundamentale se va
    organiza în această toamnă.

    Procedura de alegere a doi reprezentanţi ai
    societăţii civile în CSM reprezintă o altă prioritate. Aceasta a fost
    declanşată în noiembrie 2016 şi reluată în martie 2017, dar Senatul nu a decis încă
    în privinţa numirii celor două persoane. Şi Camera Deputaţilor are de dezbătut,
    în această sesiune, mai multe proiecte de lege rămase restante, cel mai
    controversat fiind cel pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative
    privative de libertate, adoptat tacit de către Senat. Mai sunt şi o serie de
    proiecte care au trecut de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi care urmează să
    fie dezbătute de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Este vorba, între
    altele de cel privind creşterea plafonului de scutire de TVA.

    Parlamentarii trebuie să se pronunţe şi cu
    privire la o serie de ordonanţe şi proiecte de lege adoptate sau aflate în
    lucru la Guvern. Unul dintre acestea este proiectul de lege referitor la Fondul
    Suveran de Dezvolare şi Investiţii, despre care premierul Mihai Tudose a
    declarat că va fi trimis în septembrie, în Parlament. Proiectul de modificare a
    legilor Justiţiei, prezentat de ministrul Tudorel Toader şi care a ajuns, joi,
    la Consiliul Superior al Magistraturii pentru un aviz consultativ, va fi şi el
    în atenţia parlamentarilor. La fel, modificarea legii pensiilor, care ar urma
    să ajungă la Parlament până la 1 octombrie. Parlamentarii mai au de dezbătut şi
    o serie de ordonanţe de urgenţă, printre acestea se află cele referitoare la
    plafonarea pensiilor speciale, la plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea
    copilului la 8.500 lei (circa 1900 de euro), la mărirea salariilor politiştilor
    cu 10% şi cu 15% a salariilor personalului civil din instituţiile de siguranţă
    naţională, dar şi alte ordonanţe adoptate de executiv, precum cea privind
    modificarea Codului fiscal, în sensul majorării graduale a accizelor pentru
    benzină şi motorină. Nu în ultimul rând, Comisia parlamentară de anchetă
    privind eventuala fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 urmează să-şi
    prezinte raportul pe 8 septembrie.