Tag: settled status

  • Jurnal românesc – 26.08.2019

    Jurnal românesc – 26.08.2019

    Ambasadorul
    României la Londra, Dan Mihalache, le dă asigurări românilor din Marea Britanie
    că viaţa nu se va schimba foarte mult după 31 octombrie, data la care Regatul
    Unit ar urma să iasă din Uniunea Europeană. Potrivit reprezentanţei diplomatice
    a ţării noastre la Londra, chiar şi în cazul unui Brexit fără acord, românii
    vor putea călători în continuare în Marea Britanie pe baza cărţii de identitate
    şi a paşaportului, pentru o perioadă de cel mult 3 luni. Şi românii stabiliţi
    deja în Regat vor putea pleca şi reveni oricând. Potrivit ambasadorului,
    dreptul de rezidenţă al acestora va fi protejat chiar şi în cazul unui Brexit
    dur. Dan Mihalache le recomandă însă românilor din UK să se înscrie, până pe 31
    decembrie 2020, pentru obținerea noului tip de rezidență intitulat
    settled status care le va permite să trăiască, să lucreze sau să
    studieze fără restricţii în Marea Britanie, precum şi să acceseze serviciile de
    sănătate sau pe cele de ajutor social. Peste 400.000 de români se află în
    Regatul Unit şi reprezintă a doua cea mai mare comunitate provenită din țările
    UE, după polonezi. Dintre aceştia doar 140.000 au depus cereri pentru a primi
    noul statut.




    Peste 3.400 de
    dosare au fost depuse până în prezent pentru obţinerea de burse oferite de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni copiilor etnici români din Ucraina.
    Instituţia anunţă că o delegație a sa a colectat documentele în cadrul unor
    deplasări efectuate la Cernăuți, Solotvino, Izmail și Odesa, cu sprijinul
    oficiilor consulare ale României și al mediului asociativ românesc din ţara
    vecină. MRP precizează că au fost înregistrate 1.753 de dosare pentru clasa I
    și 1.666 de dosare pentru clasa a II-a faţă de 1.655 de burse acordate în total
    anul trecut. Cuantumul unei burse este de 1.000 de lei. De programul de burse
    inițiat de MRP beneficiază elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, care
    studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în
    limba română ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din
    Ucraina, înscriși în anul școlar 2018-2019. Guvernul României a decis, în
    iulie, alocarea a încă 3.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse
    pe care MRP le acordă elevilor etnici români din Ucraina. Numărul de potențiali
    beneficiari ai burselor de studiu este de aproape 3.900 de elevi.




    Președintele
    Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că aceasta nu va adera la Uniunea
    Europeană, inclusiv pentru că Europa nu este pregătită pentru extindere,
    transmite Radio Chişinău. Deşi şi-a reafirmat sprijinul pentru întărirea
    relațiilor cu Uniunea Eurasiatică, Dodon vrea ca Moldova să preia totuşi de la
    Bruxelles experiență și resurse financiare. Preşedintele moldovean a declarat
    că este adeptul relațiilor bune și cu Estul și cu Vestul, dar nu doreşte ca
    Republica Moldova să fie monedă de schimb în luptele geopolitice ale
    marilor jucători. De partea cealaltă, ministrul de externe de la
    Chişinău, Nicu Popescu, apreciază că Republica Moldova nu poate exista ca
    societate funcţională fără Uniunea Europeană. El a afirmat că-şi doreşte
    continuarea luptei împotriva corupţiei, atragerea de cât mai mulţi investitori,
    eliminarea tarifelor de roaming şi conectarea sistemelor energetice interne la
    cele ale UE. România este cel mai mare partener comercial al Moldovei şi
    un mare investitor în Moldova. Dar putem face mult mai multe, a declarat
    Popescu. El a amintit de finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău şi de
    construcţia în comun de infrastructură, precum poduri şi autostrăzi.

  • Jurnal românesc – 19.02.2019

    Jurnal românesc – 19.02.2019

    Românii din Marea Britanie au
    primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce
    priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi
    procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului settled
    status – statutul de şedere permanentă. Partea britanică a explicat că
    statutul de şedere permanentă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea
    acestuia este un proces simplu, online, scopul nefiind de a respinge cererile,
    ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii au primit asigurări că vor putea
    circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate
    indiferent dacă Regatul Unit iese din UE cu sau fără acord, iar copiii primesc
    aceleaşi drepturi ca părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat
    asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie,
    atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un
    statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv
    prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion. Când depun
    actele pentru obţinerea noului statut, solicitanţii trebuie să furnizeze
    informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu
    menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să
    afecteze solicitarea. Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a
    afirmat pentru Agerpres că procedura pentru obţinerea settled
    status este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în
    funcţiune abia la 30 martie, la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii
    din UE. Diplomatul a spus că românii nu trebuie să nu se grăbească să se
    înregistreze în acest sistem, deoarece o pot face până la 31 decembrie 2020.
    Conform datelor oficiale, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7
    milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 410.000
    sunt români.




    Prim-ministrul Viorica Dăncilă
    s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul israelian al Egalităţii Sociale, Gila
    Gamliel, şi cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale pentru Restituirea
    Proprietăţilor Evreieşti, Colette Avital, cu care a discutat despre acţiunile
    pe care România le va promova în sensul combaterii antisemitismului. Atât
    partea română cât şi cea israeliană au apreciat rolul comunităţii româneşti din
    Israel, precum şi al comunităţii evreieşti din România, care au un rol
    important în consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin impulsionarea
    dezvoltării legăturilor economice. Totodată, premierul Dăncilă le-a mulţumit
    autorităţilor israeliene pentru sprijinul acordat în vederea păstrării
    identităţii lingvistice şi culturale româneşti. Potrivit Ministerului român de
    Externe, care citează statistici oficiale israeliene, în Israel trăiesc 86.200
    de cetăţeni născuţi în România, cărora li se adaugă 125.800 de urmaşi ai
    familiilor originare din Romania născuţi în Israel.




    Senatorul liberal Iuliana
    Scântei le cere autorităţilor din Republicia Moldova să le permită cetăţenilor aflaţi
    în diaspora să voteze la alegerile legislative pe baza cărţilor de identitate,
    nu doar a paşapoartelor valabile. Iuliana Scântei susţine că apelul său vine
    după ce a aflat că aproximativ 500.000 de moldoveni aflaţi în diaspora riscă să
    nu îşi poată exercita dreptul de vot întrucât autorităţile Republicii Moldova le
    cer acestora să prezinte la urne paşaportul valabil, şi nu cartea de identitate,
    aşa cum vor proceda cei rămaşi în ţară. Iuliana Scântei apreciază că acest fapt
    reprezintă o discriminare şi o încălcare a drepturilor şi a
    egalităţii de tratament între cetăţenii aceleiaşi ţări. Senatorul liberal
    a reamintit că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au şi cetăţenie română
    şi preferă să folosească paşaportul românesc pentru a putea munci în statele
    membre ale Uniunii Europene. Pe 24 februarie în Republica Moldova sunt
    programate atât alegeri parlamentare cât şi un referendum consultativ privind
    micşorarea numărului de deputaţi din Parlament şi caracterul mandatului
    acestora.