Tag: Sezonul cultural Romania – Franta

  • Ziua Culturii Române 2019

    Ziua Culturii Române 2019

    Ca în fiecare an, Ziua
    Culturii Române prilejuită de ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, pe care
    critica îl consideră cel mai important creator din istoria literaturii noastre,
    a fost celebrată pe mai multe scene din România. Manifestarea găzduită de
    Ateneul Român din Bucureşti a adus laolaltă personalităţi din domeniul culturii
    şi personalităţi politice, care au pus în discuţie rolul culturii dincolo de
    dimensiunea naţională. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a
    subliniat faptul că, în primul rând, cultura română este o cultură inclusă în
    marea cultură europeană: Cultura naţională nu se poate imagina decât
    în cadrul său universal. În cazul nostru, un cadru european, raport european cu
    care această cultură a pulsat mereu, la care s-a raportat şi în ale cărui
    curente s-a încadrat constant, cel puţin de la Renaştere încoace. În al doilea
    rând, cultura naţională are şi o dimensiune istorică esenţială, fără de care ea
    nu poate funcţiona, fără de care îşi pierde statutul şi se disipează în alte
    culturi sau moare pur şi simplu odată cu poporul care a creat-o.


    În acelaşi cuvând de
    deschidere, Ioan-Aurel Pop a făcut referire la marile instituţii de cultură din
    România, fără de care misiunea transmiterii operelor culturale către public nu
    ar fi fost posibilă: De la Romantism încoace, curentele europene
    devin tot mai numeroase, mai intense şi, unele dintre ele, tot mai excentrice,
    dar şi-au găsit toate, pe rând, fără decalaje cronologice uneori, pandantele în
    cultura românească. Sincronizarea civilizaţiei româneşti cu civilizaţia
    occidentală, dincolo de marea chestiune a formelor fără fond, teoretizată atât
    de frumos de Titu Maiorescu, s-a realizat mai întâi prin cultură. Creaţia
    culturală de nivel european a fost însoţită de înfiinţarea unor instituţii de
    cultură potrivite modernizării, de la biblioteci şi muzee, până la licee şi
    universităţi, de la Asociaţia Transilvană pentru Literatura şi Cultura
    Poporului Român, până la Academia Română. Însă funcţionarea bună a acestor
    instituţii s-a realizat prin marele monument care este limba noastră. Această
    limbă a jucat un rol de catalizator, de element coagulant, aşa cum se întâmplă
    şi astăzi.



    Preşedintele României, Klaus
    Iohannis, a urcat pe scena Ateneului Român pentru a vorbi despre valori
    culturale, amintind totodată de mari nume româneşti a căror creaţie culturală
    s-a remarcat la nivel european: Atunci când vorbim despre cultura română, nu
    putem să nu ne referim la rolul său esenţial în evoluţia spre modernitate a
    ţării noastre. Acest proces a condus la afirmarea marilor valori ale
    literaturii, muzicii şi artelor plastice româneşti pe firmamentul culturii
    universale. Operele lui George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil
    Cioran sau Tristan Tzara au demonstrat compatibilitatea dintre tradiţie şi
    modernitate şi stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul european
    şi cu valorile artistice internaţionale. Este lăudabil că noile generaţii de
    creatori din literatură, film, arte plastice sau artele spectacolului au
    capacitatea de a fructifica în continuare acest dialog dintre naţional şi
    universal, cu rezultate excepţionale.



    Bineînţeles, dimensiunea
    naţională a culturii române se manifestă, ca în orice alt exemplu din istorie,
    cu precădere prin limbă, care nu de puţine ori a reprezentat cel mai puternic instrument
    al aspiraţiilor naţionale de ieri şi de astăzi. Klaus Iohannis: 2019, anul Sezonului Cultural România-Franţa, al Festivalului Enescu şi
    al Festivalului Europalia, mari proiecte culturale internaţionale cărora le-am
    acordat Înaltul Patronaj, constituie o oportunitate fără egal pentru
    reafirmarea României drept un spaţiu al consacrării artistice. Celebrăm cultura
    de ziua naşterii lui Mihai Eminescu şi pentru faptul că limba română a constituit,
    începând cu veacul luminilor, argumentul şi temelia aspiraţiilor noastre la
    unitate naţională şi la proges social. Înainte de fi concretizarea unei viziuni
    politice şi de a se materializa ca rezultat al angajamentului popular, unitatea
    naţională s-a înfăptuit prin limba română, pentru carte şi limbă.



    Criticul literar Eugen
    Simion, preşedintele Secţiei de
    filologie şi literatură din cadrul Academiei Române, a susţinut o prelegere
    intitulată Cultura, a câta putere în stat? Aceasta mi se pare a
    fi adevărata putere a culturii: o armă care dă unui popor forţa de a
    supravieţui în istorie. O armă tăcută, manifestată pe mari serii istorice,
    pentru a asigua viitorul identităţii unei naţiuni, într-o istorie plină de
    necunoscute. O cultură este o putere totuşi marginalizată, pusă mereu la
    încercare, contestată uneori în identitatea ei şi în simbolurile ei. În fine,
    un fenomen în luptă cu legile economiei de piaţă. Va rezista, va supravieţui,
    va învinge cultura română, care a trecut prin atâtea? Câtă vreme va exista
    limba română şi se vor ivi sau vor fi citiţi poeţi ca Eminescu, Arghezi, Blaga
    şi, cu voia dumneavoastră, Nichita Stănescu, câtă vreme vor exista şi vor fi
    citiţi istorici ca Nicolae Iorga, critici şi istorici literari ca Eugen
    Lovinescu şi George Călinescu, cultura română va fi în continuare o mare putere
    tăcută, secretă, va fi – o spun cu toată convingerea – diplomaţia noastră cea
    mai fină şi cea mai penetrantă. Va rămâne forţa noastră de apărare cea mai bună
    în istorie.




    Foaierul Ateneului Român a
    găzduit şi o expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei
    Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Publicul a
    putut vedea expus într-un spaţiu inedit unul dintre cele mai preţioase
    manuscrise eminesciene din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, Manuscrisul
    2261, conţinând Legenda Luceafărului, dar şi ediţia facsimilată Manuscrisele
    Mihai Eminescu, în 38 de volume. Proiectul
    a fost realizat sub coordonarea academicianului Eugen Simion.

  • Retrospectiva săptămânii  25.11.2018-01.12.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Legislativul de la Bucureşti a marcat Centenarul Marii
    Uniri


    Parlamentul României s-a reunit,
    miercuri, în şedinţă solemnă pentru a celebra împlinirea, pe 1 Decembrie, a
    unui secol de la Marea Unire prin care a fost creat statul unitar român.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, la 100 de ani de la înfăptuirea unităţii naţionale, politicienii,
    indiferent de partid sau doctrină, trebuie să răspundă la întrebarea dacă vor
    continua să promită mult şi să livreze puţin sau dacă vor avea curajul şi
    responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea
    Centenar. Klaus Iohannis a mai subliniat că românii au mari speranţe pentru
    viitorul ţării şi aşteptări îndreptăţite de la cei care o conduc. La rândul
    său, premierul Viorica Dăncilă a adresat clasei politice autohtone un îndemn la
    unitate. La şedinţa solemnă din Parlamentul României au fost invitaţi să participe, între alţii, foştii
    preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii
    Guvernului şi şefii misiunilor diplomatice de la Bucureşti. Au primit invitaţii
    şi preşedintele Academiei Române, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele
    Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
    Române majoritare şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolică şi
    Greco-Catolică.


    Românii din toată lumea au sărbătorit, pe 1 Decembrie,
    Ziua lor Naţională


    Zilele acestea, în ţară
    şi străinătate ceremonii militare, religioase şi culturale marchează Ziua
    Naţională şi împlinirea a 100 de ani de la crearea României Mari. Bucureştiul a
    găzduit cea mai mare paradă naţională de după 1990. Au trecut pe sub Arcul de
    Triumf aproximativ 4.000 de militari şi specialişti, cu peste 200 de mijloace
    tehnice. Aproximativ 500 de militari din 22 de ţările aliate şi partenere au defilat
    alături de trupele româneşti. O paradă militară are loc şi la Alba Iulia, în
    centrul ţării, oraşul în care s-a înfăptuit, pe 1 Decembrie, Marea Unire. La
    eveniment participă 1.600 de militari, 150 de mijloace tehnice şi 23 de
    aeronave. Iaşiul a
    fost declarat de Parlament, Capitală istorică a României, iar Alba Iulia -
    Capitală a Marii Uniri, ca recunoaştere morală, în An Centenar, a contribuţiei
    lor la cel mai important proiect de ţară al românilor.Ziua Naţională a fost sărbătorită inclusiv
    în teatrele de operaţiuni unde sunt dislocaţi militari români, precum şi în străinătate, prin
    manifestări culturale care evidenţiază rolul României în istorie, organizate de reprezentanţele
    ICR, în colaborare cu Misiunile diplomatice ale României. În
    Parlamentul European a fost organizată o expoziţie despre români care au
    schimbat lumea. Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia
    anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie marchează finalizarea, la sfârşitul
    Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului
    naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor
    provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale
    vecine.



    Inaugurarea, la Paris, a Sezonului cultural România -
    Franţa


    În prezenţa
    preşedinţilor Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, la Paris s-a deschis Sezonul
    cultural România – Franţa – eveniment
    cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului strategic bilateral şi care va
    include, până pe 14 iulie 2019, sute de proiecte. Este vorba de manifestări
    culturale, dar şi evenimente din domeniile educaţiei şi inovării, economiei şi
    antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi al
    cooperării între colectivităţile locale. Scopul este de a face cunoscute şi de a
    întări legăturile dintre cele două ţări. Klaus Iohannis a amintit că România preia,
    de la 1 ianuarie, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Ne
    propunem ca, în această perioadă, România şi Franţa să celebreze valorile care
    stau la temelia Uniunii Europene, printr-un amplu proiect cultural comun, a
    declarat şeful statului român. La rândul său, Emmanuel Macron, a spus că sezonul are un caracter
    simbolic, pentru că este primul pe care Franţa îl organizează cu o ţară membră
    a UE, în contextul în care, în opina sa, cultura este un liant profund al
    Europei. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie politică ce reînnoieşte
    parteneriatul strategic. Iohannis s-a întâlnit la Paris şi cu reprezentanţi ai
    diasporei româneşti din Hexagon, pe care i-a îndemnat să fie mai uniţi ca oricând
    şi să rămână la fel de implicaţi pentru a contribui, fie la Paris, fie în ţară,
    la modernizarea României.



    Proiectul legii pensiilor adoptat de Senatul de la
    Bucureşti


    Senatul României a
    adoptat proiectul noii legi a pensiilor, redactat de majoritatea de stânga, la
    putere. Creşterea etapizată a punctului de pensie în următorii trei ani,
    reducerea vârstei de pensionare pentru aşa-numitele grupe întâi şi a doua de
    muncă şi introducerea masteratului şi doctoratului în stagiul de cotizare sunt
    câteva dintre prevederile noii legi. Stagiul minim de cotizare pentru pensie
    rămâne de 15 ani. Un amendament promovat de UDMR şi acceptat de majoritate
    prevede posibilitatea, dar nu obligativitatea pensionării anticipate pentru
    mamele cu trei sau mai mulţi copii. Opoziţia a criticat proiectul de lege – PNL a votat împotrivă, iar USR
    s-a abţinut de la vot. Senatorii Puterii au
    susţinut că legea răspunde cererilor pe care le-au avansat asociaţiile
    reprezentative ale pensionarilor şi corectează inechităţile din sistem. Noul
    ministrul al Muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că toate majorările
    prevăzute în proiect sunt sustenabile financiar. Proiectul ajunge, acum, la
    Camera Deputaţilor, care, susţin reprezentanţii majorităţii, ar urma să dea un
    vot decizional în decembrie.



    Viscol
    şi ger în România


    În România – Bucureştiul
    şi aproape jumătate din judeţele ţării, din sud şi sud-est, au fost sub Cod
    galben de ninsori şi viscol. Temporar, vântul a avut intensificări de până la
    75 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând local scăderea vizibilităţii sub 100 de
    metri. Circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu dificultate în
    zonele aflate sub cod galben, iar în traficul feroviar şi cel aerian s-au
    înregistrat întârzieri. Din cauza vântului puternic, porturile româneşti la Marea Neagră au fost
    închise. După expirarea Codului galben a intrat în vigoare, o informare
    meteorologică de vreme deosebit de rece în toată ţară, cu valorile termice
    preponderent negative.