Tag: Sf Andrei

  • Usturoiul în … mâncăruri

    Usturoiul în … mâncăruri

    Sărbătoarea Sf. Andrei marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia este asociată cu apariţia unor spirite rele care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, pe piept, pe spate şi pe la încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători. Există însă aşa-numita „turtă de Indrei”, făcută odinioară de fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare, iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul soţ.

    De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să fie gras.

    Usturoiul este folosit în gastronomia românească în prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la ceaun. În această ediţie vă prezentăm o reţetă care are o răspândire cel puţin balcanică. Este o mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în Delta Dunării şi se numeşte scordolea, fiind întâlnită atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere înseamnă usturoi.

    Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Indiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Castelul Bran, Petrecerea tuturor strigoilor

    Castelul Bran, Petrecerea tuturor strigoilor

    Ne îndreptăm azi
    către centrul României, către Transilvania, și vizităm unul dintre cele mai
    reprezentative castele ale României. Situat între munții Munții Bucegi și
    Piatra Craiului, obiectivul turistic se află în topul preferințelor turiștilor
    români și străini deopotrivă. Cetatea medievală, construită în secolul al XIV-lea,
    într-o stare excepțională în prezent, este ridicată pe o stâncă, la o înălțime
    de aproximativ 40 de metri de la nivelul solului. Construcția e dispusă pe
    patru niveluri, cu patru turnuri, fără nici un milimetru de simetrie. Acesta e
    un alt aspect care îl face unic între cetățile românești. Acest fapt se
    datorează arhitectului Casei Regale, Karel Liman, cel care a reproiectat
    castelul Bran în anii 20, în perioada interbelică. Inițial a fost cetate militară și, deși aceste
    cetăți presupun o anumită simetrie din punct de vedere arhitectural, castelul
    Bran face excepție de la regulă.

    Este extrem de detaliat și întortocheat, cu o
    serie de încăperi mai micuțe, turnuri, holuri, un loc în care este foarte ușor
    să te pierzi. Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România,
    încearcă și chiar reușește să ofere turiștilor o experiență inedită, spune
    Bogdana Balmuș, PR manager. Nu este doar un muzeu, poate fi o
    experiență de o zi întreagă. Pe lângă vizitarea castelului, includem
    posibilitatea de a mânca bucate alese la restaurantul nostru sau de a petrece
    momente extraordinare în Tunelul Timpului. Este un lift special, o creație 100%
    românească și oferă un spectacol multimedia unic în spațiul muzeal european. Nu
    în ultimul rând, avem magazinele noastre, cu obiecte proprii, marcă a
    castelului și care nu se găsesc decât la noi. Găsiți și cărțile pe care
    Compania de Administrare a domeniului Bran le-a editat, Poveștile reginei
    Maria, în ediție bilingvă, română – engleză, ilustrate cu lucrările de artă
    elevilor de la liceele din țară. Și, să nu uităm, Parcul Regal, cu cele două
    lacuri. Desigur, în acest cadru, foarte multe evenimente pe tot parcursul
    anului, majoritatea fiind deja intrate în tradiția castelului Bran. Pe altele,
    le creăm din mers și le transformăm în tradiție. Avem un serviciu de ghidaj
    care se ocupă de grupurile organizate care vin la castel, iar acesta se asigură
    în limbile, română, engleză și franceză.


    Castelul
    Bran se promovează printr-o serie de evenimente anuale deloc puține la număr.
    Bogdana Balmuș, PR manager. Chiar pe 22 noiembrie avem un eveniment
    cultural. Actrița și autoarea de teatru Nicole Duțu își lansează cartea de
    debut la castelul Bran. Este varianta în limba engleză a cărții Cum l-am
    învins pe Dracula, o apariție editorială deosebită la lansarea căreia vă
    invităm. Iar luna se încheie cu Sf. Andrei sau Noaptea tuturor strigoilor, noi
    am numit-o Petrecerea tuturor strigoilor, deoarece dorim să propunem
    vizitatorilor o incursiune în trecut cu gândul de a crea în viitor o nouă
    tradiție. La castelul Bran, încercăm să apărăm tradițiile și obiceiurile românești.
    De aceea, pregătim aceste evenimente. Concret, păstrăm decorațiunile de
    Haloween, adăugăm elementul central, usturoiul, iar la restaurantul nostru am
    pregătit un meniu special. Ingredientul vedetă este, desigur, usturoiul. Acesta
    va putea fi regăsit atât în cana cu ceai, cât și în tradiționala colivă. Vor fi
    servite supa cremă de dovleac, cu
    diverse mirodenii, un pic picantă, plăcinta cu fructe de toamnă și aromă de
    anason, iar un cățel de usturoi va păzi cu strășnicie pulpa de rață, odihnită
    pe un pat de linte neagră, cu piure de sfeclă roșie, iuțită cu hrean. Pe 30
    noiembrie, de ziua Sf. Andrei, cei care au fost
    botezați cu acest frumos nume vor beneficia de un tur gratuit la
    castelul Bran. Nu trebuie decât să ne prezinte un act de identitate.


    Luna decembrie se anunță
    și ea deosebită din punct de vedere al evenimentelor. Târgul de Crăciun și
    Revelionul la castelul Bran fiind printre cele mai căutate.

  • Preparate cu usturoi

    Preparate cu usturoi

    Sărbătoarea Sf. Andrei
    marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia
    este asociată cu apariţia unor spirite rele
    care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se
    ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate şi pe la
    încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind
    folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători. Există însă aşa-numita turtă de Indrei, făcută odinioară de
    fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare,
    iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul
    soţ.


    De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură
    fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform
    obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu
    speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să
    fie gras.

    Usturoiul este folosit în gastronomia românească în
    prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la
    ceaun. În această ediţie vă prezentăm o reţetă care are o răspândire cel puţin
    balcanică. Este o mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în
    Delta Dunării şi se numeşte scordolea, fiind întâlnită atât în bucătăria
    grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al
    acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere
    înseamnă usturoi.


    Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file
    afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.
    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în
    coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în
    piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi
    din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau
    lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca
    bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora
    se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele
    este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.
    Indiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie
    servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Preparate cu usturoi

    Preparate cu usturoi

    Sărbătoarea Sf. Andrei
    marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia
    este asociată cu apariţia unor spirite rele
    care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se
    ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate şi pe la
    încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind
    folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători. Există însă aşa-numita turtă de Indrei, făcută odinioară de
    fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare,
    iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul
    soţ.


    De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură
    fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform
    obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu
    speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să
    fie gras.

    Usturoiul este folosit în gastronomia românească în
    prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la
    ceaun. În această ediţie vă prezentăm o reţetă care are o răspândire cel puţin
    balcanică. Este o mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în
    Delta Dunării şi se numeşte scordolea, fiind întâlnită atât în bucătăria
    grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al
    acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere
    înseamnă usturoi.


    Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file
    afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.
    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în
    coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în
    piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi
    din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau
    lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca
    bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora
    se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele
    este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.
    Indiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie
    servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!