Radio România Internațional

Tag: sfecla rosie

  • Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate

    Sfecla roşie, în mâncăruri şi salate

    Nu este una dintre vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai mult la salate şi mai puţin la mâncăruri. Sfecla roşie adaugă în mâncăruri şi salate nu doar gustul specific, ci şi culoare. Şi în România se pregăteşte borşul de sfeclă roşie, însă nu este un preparat specific românesc, ci provine din cultura gastronomică a popoarelor slave. Îl întâlnim în special în partea de nord a României, mai ales în comunitățile de ucrainieni și de polonezi. Exact așa se și numește în Bucovina, borş polonez cu cartofi și sfeclă roşie. Avem nevoie de un kg de carne de vită sau de porc, pe care o tăiem în cubulețe, o punem la fiert și o spumăm.

     

     

    Dacă este carne de vită aruncăm prima apă și reluăm operațiunea. Separat se fierbe, într-un litru de borș, jumătate de kg de sfeclă roșie, tăiată în cubulețe. Dăm pe răzătoare doi morcovi, o rădăcină de țelină, tocăm mărunt două cepe și toate aceste legume mărunțite le călim ușor în unt sau în ulei. După ce a fiert carnea, adăugăm toate legumele călite în oală, precum și borșul cu cuburile de sfeclă roșie. Mai punem și câțiva cartofi, tăiați cubulețe, la fel cubulețe de roșii în bulion și mai lăsăm la fiert circa 20 de minute. La final se aromatizează cu mărar și frunze de pătrunjel, tocate mărunt și se sărează după gust. Înainte de a fi servit, borşul cu cartofi şi sfeclă se drege cu smântână amestecată cu un ou.

     

     

    Sfecla roșie poate fi pregătită pentru a fi servită ca salată. Poate fi consumată imediat, după ce a fost dată pe o răzătoare mai mare şi după ce se adaugă puţin ulei, puţin oţet, piper măcinat şi sare după gust. Se serveşte împreună cu hrean ras. Sfecla roşie poate fi coaptă în cuptor, după care i se îndepărtează coaja sau poate fi pusă la fiert, în coajă. Amestecată cu hrean ras, cu ulei şi cu oţet, sfecla roşie poate fi consumată după o perioada mai mare dacă o punem în borcane pe care le sterilizăm. În combinație cu cartofi fierți, tăiați cubulețe, obținem o salată în care punem piper negru râșnit, ulei, zeamă de lămâie și sare după gust şi pe care presărăm frunze tocate de pătrunjel.

     

     

    O altă metodă de conservare este la borcane mai mari, în saramură şi în combinaţie cu conopidă. După ce am îndepărtat coaja, tăiem sfecla în cubuleţe şi desfacem conopida în buchete mici. Punem straturi alternative de sfeclă şi conopidă. Adăugăm fâşii de hrean şi câţiva căţei de usturoi, iar deasupra se pun ramuri uscate de mărar şi de cimbru. Se face o saramură, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. După ce dă în clocot, saramura se toarnă în borcan, se acoperă, iar a doua zi se depozitează într-un loc răcoros.

     

    Este recomandat ca operaţiunea de curăţare a sfeclei să fie făcută cu mănuşi deoarece această legumă rădăcinoasă colorează intens palmele şi degetele. Când spunem însă despre cineva că a sfeclit-o înseamnă că roşeaţa pe care o capătă faţa respectivei persoane nu este un efect al operaţiunii de curăţare a acestei legume, ci faptului că se află într-o anumită situaţie dificilă, neplăcută, jenantă.

     

  • Piftii de Gorj

    Piftii de Gorj

    În urmă cu o săptămână, primăria comunei Peştişani din judeţul Gorj a organizat o nouă ediţie a unui festival care a căpătat popularitate, aceasta şi datorită unei tradiţii locale, de a mânca sarmale cu carne, în foi de varză în combinaţie cu piftie. În timp ce pentru gorjeni este ceva obişnuit, vizitatorii sunt surprinşi de această combinaţie unică, sarmale calde şi piftie rece. Festivalul sarmalelor şi piftiilor de la Peştişani a pornit la începutul anilor 90, când un profesionist al industriei ospitalității, Radu Ciobanu, a iniţiat Festivalul răciturilor, cele mai multe ediţii fiind organizate în localitatea Tismana. În urmă cu doi ani, acest festival şi-a lărgit tematica gastronomică. Acest festival, pentru care au fost pregătite în acest an peste 20 de mii de sarmale, are şi un concurs la care sunt premiate cele mai bune sarmale şi cele mai bune piftii. Concurenţii se prezintă uneori şi cu preparate inovatoare, unul dintre ei câştigând la o ediţia anterioară premiu special al juriului pentru piftia de … caracatiţă.

     

     

    Piftia este una dintre mâncărurile specifice sărbătorilor de iarnă, fiind nelipsită de pe masa de Crăciun sau de Anul Nou. Piftia se face cu carne de găină, de gâscă, de porc, de viţel sau chiar cu peşte, condiţia fiind ca zeama în care a fost fiartă carnea să se transforme în gelatină. Pe vremea când industria alimentară nu producea gelatină la plic, aceasta se obţinea prin fierberea unor oase de vită, de porc sau de pui. Conform unei reţete de acum 100 de ani, într-o oală mare se turnau 4 litri de apă şi se puneau la fiert la foc mic, timp de două ore, 4 picioare de porc sau ghiare şi capete de pui. Se îndepărta periodic spuma, iar după aceea se adăugau un morcov şi o rădăcină de pătrunjel, câteva boabe de ienibahar şi câteva boabe de piper alb. Zeama era strecurată şi pusă la fiert în continuare până mai scădea. După aceea, zeama trebuia pusă în recipiente mici şi păstrată la rece, gelatina astfel obţinută putând fi folosită timp de 3 … 4 săptămâni. Recomandarea era ca, pentru o gelatină mai limpede şi mai deschisă, se fie puse la fiert oase şi carne de viţel sau ghiare şi capete de pui. Dacă se dorea o gelatină mai închisă, în fiertură se adăuga zahăr ars, iar dacă se dorea o culoare roşiatică, în fiertură se adăuga zeamă de sfeclă roşie.

     

     

     

    În continuare, o reţetă şi modul de preparare a unei piftii de crap, Avem nevoie de un crap de un kg, de 4 cepe potrivite, de doi morcovi, de o rădăcină de pătrunjel, de o căpăţână de usturoi, de două foi de dafin, de câteva boabe de piper. Ceapa tocată mărunt, este fiartă în apă cu puţină sare, apoi este scoasă din apă şi pasată. Morcovii şi pătrunjelul sunt puşi să fiarbă în aceeaşi apă în care a fiert şi ceapa, împreună cu foile de dafin şi cu câteva boabe de piper. După circa 20 de minute, crapul curăţat, spălat şi porţionat este adăugat în aceeaşi oală. După alte 20 de minute, oala este luată de pe foc. Se strecoară zeama într-un castron încăpător, amestecându-se cu crema de ceapă şi cu usturoiul pisat şi se adaugă bucăţile de crap. După răcire, castronul trebuie lăsat în frigider pentru a se închega. În mod involuntar se încheagă şi ciorba de peşte, pusă la păstrare în frigider.

     

     

  • Sfecla roşie în mâncăruri

    Sfecla roşie în mâncăruri

    Nu este una dintre
    vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai puţin la mâncăruri şi mai
    mult la salate. Sfecla roşie adaugă în mâncăruri şi salate nu doar gustul
    specific, ci şi culoare. Şi în România se pregăteşte borşul de sfeclă roşie,
    însă nu este un preparat specific românesc, ci provine din cultura gastronomică
    a popoarelor slave. Îl întâlnim în special în partea de nord a României, mai
    ales în comunitățile de ucrainieni și polonezi. Exact așa se și numește în
    Bucovina, borş polonez cu cartofi și sfeclă roşie. Avem nevoie de un kg de
    carne de vită sau de porc, pe care o tăiem în cubulețe, o punem la fiert și o
    spumăm. Dacă este carne de vită aruncăm prima apă și reluăm operațiunea.
    Separat se fierbe, într-un litru de borș, jumătate de kg de sfeclă roșie,
    tăiată în cubulețe. Dăm pe răzătoare doi morcovi, o rădăcină de țelină, tocăm
    mărunt două cepe și toate aceste legume mărunțite le călim ușor în unt sau în
    ulei. După ce a fiert carnea, adăugăm toate legumele călite în oală, precum și
    borșul cu cuburile de sfeclă roșie. Mai punem și câțiva cartofi, tăiați
    cubulețe, la fel cubulețe de roșii în bulion și mai lăsăm la fiert circa 20 de
    minute. La final se aromatizează cu mărar și frunze de pătrunjel, tocate mărunt
    și se sărează după gust. Înainte de a fi servit, borşul cu cartofi şi sfeclă se
    drege cu smântână amestecată cu un ou.


    Sfecla roșie se află pe
    lista legumelor care sunt conservate pentru a fi folosită mai târziu la
    diferite salate de legume sau la garnituri. Sfecla poate fi coaptă în cuptor,
    după care i se îndepărtează coaja sau poate fi pusă la fiert, în coajă. Poate
    fi consumată imediat, după ce a fost dată pe o răzătoare mai mare şi după ce se
    adaugă puţin ulei, puţin oţet, piper măcinat şi sare după gust. Se serveşte
    împreună cu hrean ras. Amestecată cu hrean ras, cu ulei şi cu oţet, sfecla
    roşie poate fi consumată după o perioada mai mare dacă o punem în borcane pe
    care le sterilizăm. Sfecla roșie poate fi folosită în combinație cu cartofi
    fierți, tăiați cubulețe, obținându-se o salată în care punem piper negru
    râșnit, ulei, zeamă de lămâie și sare după gust. Această salată de sfeclă roșie
    și cartofi, în proporții egale, trebuie ornată cu frunze tocate de pătrunjel.


    O inedită garnitură pentru
    felul principal am întâlnit în partea sudică a României: ciuperci cu sfeclă din
    Oltenia. Avem nevoie de ciuperci și de sfeclă în cantități egale și de două
    cepe pe care le tăiem solzișori și pe care le călim ușor în ulei. Sfecla se
    fierbe și se dă pe răzătoare, iar ciupercile se mărunțesc și se pun la fiert.
    Se amestecă ceapa călită cu ciupercile și cu sfecla rasă, se mai adaugă câțiva
    căței de usturoi zdrobiți și se lasă în vas, la foc mic, timp de câteva minute
    pentru ca aromele să se combine, după care poate fi servit ca fel principal sau
    garnitură cu o friptură la tavă sau cu o friptură la grătar.

  • Sfecla roşie în mâncăruri

    Sfecla roşie în mâncăruri

    Nu este una dintre
    vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai puţin la mâncăruri şi mai
    mult la salate. Sfecla roşie adaugă în mâncăruri şi salate nu doar gustul
    specific, ci şi culoare. Şi în România se pregăteşte borşul de sfeclă roşie,
    însă nu este un preparat specific românesc, ci provine din cultura gastronomică
    a popoarelor slave. Îl întâlnim în special în partea de nord a României, mai
    ales în comunitățile de ucrainieni și polonezi. Exact așa se și numește în
    Bucovina, borş polonez cu cartofi și sfeclă roşie. Avem nevoie de un kg de
    carne de vită sau de porc, pe care o tăiem în cubulețe, o punem la fiert și o
    spumăm. Dacă este carne de vită aruncăm prima apă și reluăm operațiunea.
    Separat se fierbe, într-un litru de borș, jumătate de kg de sfeclă roșie,
    tăiată în cubulețe. Dăm pe răzătoare doi morcovi, o rădăcină de țelină, tocăm
    mărunt două cepe și toate aceste legume mărunțite le călim ușor în unt sau în
    ulei. După ce a fiert carnea, adăugăm toate legumele călite în oală, precum și
    borșul cu cuburile de sfeclă roșie. Mai punem și câțiva cartofi, tăiați
    cubulețe, la fel cubulețe de roșii în bulion și mai lăsăm la fiert circa 20 de
    minute. La final se aromatizează cu mărar și frunze de pătrunjel, tocate mărunt
    și se sărează după gust. Înainte de a fi servit, borşul cu cartofi şi sfeclă se
    drege cu smântână amestecată cu un ou.


    Sfecla roșie se află pe
    lista legumelor care sunt conservate pentru a fi folosită mai târziu la
    diferite salate de legume sau la garnituri. Sfecla poate fi coaptă în cuptor,
    după care i se îndepărtează coaja sau poate fi pusă la fiert, în coajă. Poate
    fi consumată imediat, după ce a fost dată pe o răzătoare mai mare şi după ce se
    adaugă puţin ulei, puţin oţet, piper măcinat şi sare după gust. Se serveşte
    împreună cu hrean ras. Amestecată cu hrean ras, cu ulei şi cu oţet, sfecla
    roşie poate fi consumată după o perioada mai mare dacă o punem în borcane pe
    care le sterilizăm. Sfecla roșie poate fi folosită în combinație cu cartofi
    fierți, tăiați cubulețe, obținându-se o salată în care punem piper negru
    râșnit, ulei, zeamă de lămâie și sare după gust. Această salată de sfeclă roșie
    și cartofi, în proporții egale, trebuie ornată cu frunze tocate de pătrunjel.


    O inedită garnitură pentru
    felul principal am întâlnit în partea sudică a României: ciuperci cu sfeclă din
    Oltenia. Avem nevoie de ciuperci și de sfeclă în cantități egale și de două
    cepe pe care le tăiem solzișori și pe care le călim ușor în ulei. Sfecla se
    fierbe și se dă pe răzătoare, iar ciupercile se mărunțesc și se pun la fiert.
    Se amestecă ceapa călită cu ciupercile și cu sfecla rasă, se mai adaugă câțiva
    căței de usturoi zdrobiți și se lasă în vas, la foc mic, timp de câteva minute
    pentru ca aromele să se combine, după care poate fi servit ca fel principal sau
    garnitură cu o friptură la tavă sau cu o friptură la grătar.

  • Sfecla roşie în mâncăruri

    Sfecla roşie în mâncăruri


    Nu este una dintre vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai puţin la mâncăruri şi mai mult la salate. Sfecla roşie adaugă în mâncăruri şi salate nu doar gustul specific, ci şi culoare. Şi în România se pregăteşte borşul de sfeclă roşie, însă nu este un preparat specific românesc, ci provine din cultura gastronomică a popoarelor slave.



    Îl întâlnim în special în partea de nord a României, mai ales în comunitățile de ucrainieni și polonezi. Exact așa se și numește în Bucovina, borş polonez cu cartofi și sfeclă roşie. Avem nevoie de un kg de carne de vită sau de porc, pe care o tăiem în cubulețe, o punem la fiert și o spumăm. Dacă este carne de vită aruncăm prima apă și reluăm operațiunea. Separat se fierbe, într-un litru de borș, jumătate de kg de sfeclă roșie, tăiată în cubulețe.



    Dăm pe răzătoare doi morcovi, o rădăcină de țelină, tocăm mărunt două cepe și toate aceste legume mărunțite le călim ușor în unt sau în ulei. După ce a fiert carnea, adăugăm toate legumele călite în oală, precum și borșul cu cuburile de sfeclă roșie. Mai punem și câțiva cartofi, tăiați cubulețe, la fel cubulețe de roșii în bulion și mai lăsăm la fiert circa 20 de minute. La final se aromatizează cu mărar și frunze de pătrunjel, tocate mărunt și se sărează după gust. Înainte de a fi servit, borşul cu cartofi şi sfeclă se drege cu smântână amestecată cu un ou.



    Sfecla roșie se află pe lista legumelor care sunt conservate pentru a fi folosită mai târziu la diferite salate de legume sau la garnituri. Sfecla poate fi coaptă în cuptor, după care i se îndepărtează coaja sau poate fi pusă la fiert, în coajă. Poate fi consumată imediat, după ce a fost dată pe o răzătoare mai mare şi după ce se adaugă puţin ulei, puţin oţet, piper măcinat şi sare după gust. Se serveşte împreună cu hrean ras.



    Amestecată cu hrean ras, cu ulei şi cu oţet, sfecla roşie poate fi consumată după o perioada mai mare dacă o punem în borcane pe care le sterilizăm. Sfecla roșie poate fi folosită în combinație cu cartofi fierți, tăiați cubulețe, obținându-se o salată în care punem piper negru râșnit, ulei, zeamă de lămâie și sare după gust. Această salată de sfeclă roșie și cartofi, în proporții egale, trebuie ornată cu frunze tocate de pătrunjel.



    O inedită garnitură pentru felul principal am întâlnit în partea sudică a României: ciuperci cu sfeclă din Oltenia. Avem nevoie de ciuperci și de sfeclă în cantități egale și de două cepe pe care le tăiem solzișori și pe care le călim ușor în ulei. Sfecla se fierbe și se dă pe răzătoare, iar ciupercile se mărunțesc și se pun la fiert. Se amestecă ceapa călită cu ciupercile și cu sfecla rasă, se mai adaugă câțiva căței de usturoi zdrobiți și se lasă în vas, la foc mic, timp de câteva minute pentru ca aromele să se combine, după care poate fi servit ca fel principal sau garnitură cu o friptură la tavă sau cu o friptură la grătar.




  • Sfecla roşie în mâncăruri

    Sfecla roşie în mâncăruri


    Nu este una dintre vedetele bucătăriei româneşti, fiind folosită mai puţin la mâncăruri şi mai mult la salate. Sfecla roşie adaugă în mâncăruri şi salate nu doar gustul specific, ci şi culoare. Şi în România se pregăteşte borşul de sfeclă roşie, însă nu este un preparat specific românesc, ci provine din cultura gastronomică a popoarelor slave.



    Îl întâlnim în special în partea de nord a României, mai ales în comunitățile de ucrainieni și polonezi. Exact așa se și numește în Bucovina, borş polonez cu cartofi și sfeclă roşie. Avem nevoie de un kg de carne de vită sau de porc, pe care o tăiem în cubulețe, o punem la fiert și o spumăm. Dacă este carne de vită aruncăm prima apă și reluăm operațiunea. Separat se fierbe, într-un litru de borș, jumătate de kg de sfeclă roșie, tăiată în cubulețe.



    Dăm pe răzătoare doi morcovi, o rădăcină de țelină, tocăm mărunt două cepe și toate aceste legume mărunțite le călim ușor în unt sau în ulei. După ce a fiert carnea, adăugăm toate legumele călite în oală, precum și borșul cu cuburile de sfeclă roșie. Mai punem și câțiva cartofi, tăiați cubulețe, la fel cubulețe de roșii în bulion și mai lăsăm la fiert circa 20 de minute. La final se aromatizează cu mărar și frunze de pătrunjel, tocate mărunt și se sărează după gust. Înainte de a fi servit, borşul cu cartofi şi sfeclă se drege cu smântână amestecată cu un ou.



    Sfecla roșie se află pe lista legumelor care sunt conservate pentru a fi folosită mai târziu la diferite salate de legume sau la garnituri. Sfecla poate fi coaptă în cuptor, după care i se îndepărtează coaja sau poate fi pusă la fiert, în coajă. Poate fi consumată imediat, după ce a fost dată pe o răzătoare mai mare şi după ce se adaugă puţin ulei, puţin oţet, piper măcinat şi sare după gust. Se serveşte împreună cu hrean ras.



    Amestecată cu hrean ras, cu ulei şi cu oţet, sfecla roşie poate fi consumată după o perioada mai mare dacă o punem în borcane pe care le sterilizăm. Sfecla roșie poate fi folosită în combinație cu cartofi fierți, tăiați cubulețe, obținându-se o salată în care punem piper negru râșnit, ulei, zeamă de lămâie și sare după gust. Această salată de sfeclă roșie și cartofi, în proporții egale, trebuie ornată cu frunze tocate de pătrunjel.



    O inedită garnitură pentru felul principal am întâlnit în partea sudică a României: ciuperci cu sfeclă din Oltenia. Avem nevoie de ciuperci și de sfeclă în cantități egale și de două cepe pe care le tăiem solzișori și pe care le călim ușor în ulei. Sfecla se fierbe și se dă pe răzătoare, iar ciupercile se mărunțesc și se pun la fiert. Se amestecă ceapa călită cu ciupercile și cu sfecla rasă, se mai adaugă câțiva căței de usturoi zdrobiți și se lasă în vas, la foc mic, timp de câteva minute pentru ca aromele să se combine, după care poate fi servit ca fel principal sau garnitură cu o friptură la tavă sau cu o friptură la grătar.