Radio România Internațional

Tag: Sharm el-Sheikh

  • Nachrichten 08.11.2022

    Nachrichten 08.11.2022

    In Sharm-el-Sheikh, Ägypten, geht die Konferenz zum Klimawandel weiter. Die Staats- und Regierungschefs der Welt stehen unter Druck, ihre Verpflichtungen zur Bekämpfung der globalen Erwärmung zu verstärken und die armen Länder, die am meisten darunter leiden, finanziell zu unterstützen. Rumäniens Präsident Klaus Iohannis erklärte, Bukarest unterstütze die führende Rolle der Europäischen Union bei der Eindämmung des Klimawandels und ihre gemeinsame Verpflichtung zur Reduzierung der Netto-Treibhausgasemissionen. Ein am Dienstag veröffentlichter Bericht, der von der Präsidentschaft der COP in Auftrag gegeben wurde, zeigt, dass die Länder des Südens bis 2030 jährlich mehr als 2000 Milliarden Dollar zur Finanzierung von Klimaschutzmaßnahmen benötigen werden.



    Kroatien und Rumänien seien sich politisch und national sehr ähnlich, sagte der Präsident des kroatischen Parlaments, Gordan Jandroković,am Dienstag. In seiner Rede vor dem Parlament betonte er, dass beide Länder eine vollständige Integration in die EU anstreben, indem sie dem Schengen-Raum beitreten und die Mitgliedschaft in der Organisation für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung erwerben. Der Präsident der Abgeordnetenkammer, Marcel Ciolacu, erklärte seinerseits, dass sich die beiden Länder sowohl auf europäischer als auch auf bilateraler Ebene gegenseitig unterstützen. Im Rahmen eines offiziellen Besuchs in Rumänien traf Gordan Jandrokovic auch mit der Interimspräsidentin des Senats, Alina Gorghiu, zusammen. Das Staatliche Zentralamt in Zagreb schätzt, dass in Rumänien 6.000 ethnische Kroaten leben, während sich bei der Volkszählung 2011 5.408 Personen in Rumänien als Kroaten erklärten.



    Die Rumänische Nationalbank hat den geldpolitischen Zinssatz erneut von 6,25 % auf 6,75 % pro Jahr angehoben. Dies ist der höchste Stand seit 12 Jahren, seit März 2010 bis heute. Die Zentralbank begründet ihre Entscheidung damit, dass Strom und immer teurere Lebensmittel die jährliche Inflationsrate im September auf fast 16 % und damit über das prognostizierte Niveau getrieben haben. Lediglich bei den Kraftstoffen kam es angesichts des Ölpreisverfalls zu einem leichten Preisrückgang, so die NBR, die für die letzten Monate dieses Jahres eine relative Stagnation der Wirtschaftstätigkeit erwartet. Vor kurzem haben auch die Europäische Zentralbank und die US-Notenbank beschlossen, ihre Leitzinsen anzuheben, um die Inflation zu dämpfen.



    In den Vereinigten Staaten finden die so genannten Midterm-Wahlen statt. Es werden ein neues Repräsentantenhaus und ein Drittel des Senats gewählt. Auf dem Spiel stehen auch lokale Wahlämter, insbesondere Gouverneure und Staatsanwälte. Nach Angaben des Korrespondenten von Radio Rumänien gehen Wahlanalysten davon aus, dass die Republikaner die Mehrheit im Repräsentantenhaus gewinnen werden, aber es ist ungewiss, ob sie auch die Kontrolle über den Senat übernehmen können. In einem Jahr, das von einer sich abschwächenden Wirtschaft und weit verbreiteten und ernsthaften Sorgen über die Zukunft der Demokratie geprägt ist, zeigen die jüngsten Umfragen, dass die größten Sorgen der Wähler die Wirtschaft und die Inflation sind. Das Wahlergebnis wird große Auswirkungen auf die letzten beiden Jahre der Amtszeit von Präsident Joe Biden haben, von den Staatsausgaben bis zur militärischen Unterstützung der Ukraine. Auf einer Wahlkampfveranstaltung äußerte sich der Chef des Weißen Hauses optimistisch über die Chancen der Demokraten bei den Wahlen. Der ehemalige Präsident Donald Trump ist ein starker Faktor in dieser Wahl, indem er Republikaner unterstützt, die die Ergebnisse der Präsidentschaftswahlen 2020 leugnen – stellt der Korrespondent von Radio Rumänien fest.



    Russland trägt die Schuld am Krieg in der Ukraine, und das Haupthindernis für den Frieden ist nach wie vor Russland, so die Meinung von mehr als der Hälfte der Bürger, die an der am Montag veröffentlichten Ausgabe des rumänischen Sicherheitsbarometers vom November 2022 teilgenommen haben. Mehr als 70 % der Befragten sind der Meinung, dass es am wichtigsten ist, den Krieg zu beenden, und 28 % sind der Meinung, dass er fortgesetzt werden sollte, bis Russland besiegt ist. Das rumänische Sicherheitsbarometer zeigt auch, dass das Vertrauen der Rumänen in die staatlichen Institutionen sowie in die NATO und die EU im Vergleich zum letzten Jahr abgenommen hat, die Rumänen aber weiterhin prowestlich eingestellt sind.



    Die Entwicklung Rumäniens in den letzten drei Jahrzehnten sei beeindruckend gewesen, sagte Anna Bjerde, Vizepräsidentin der Weltbank für Europa und Zentralasien in Rumänien, die am Montag Rumänien besuchte, um das 30-jährige Bestehen der Partnerschaft zu feiern. Es bleibt zwar noch viel zu tun, aber die Weltbankgruppe würdigt die Bemühungen all unserer Kollegen und Partner im öffentlichen und privaten Sektor, die zum Wirtschaftswachstum Rumäniens beigetragen haben, das zu den höchsten in der Europäischen Union zählt, sagte Anna Bjerde in einer Erklärung. Bisher hat die Weltbank mit 73 Operationen im Wert von mehr als 13,4 Mrd. USD Investitionen und Reformen der öffentlichen Ordnung unterstützt. Rumänien habe in den 30 Jahren der Partnerschaft immer auf die Unterstützung und das Fachwissen der Weltbank zählen können, sagte Ministerpräsident Nicolae Ciucă, der an der Festveranstaltung teilnahm. Ihm zufolge werden die Reformen der Renten, des garantierten Mindesteinkommens und der öffentlichen Verwaltung ebenfalls mit Unterstützung der Weltbank durchgeführt.



    Rumäniens Nationalmannschaft unterlag am Montagabend in Skopje in der Gruppe C der Handball-Europameisterschaft der Frauen, die von Slowenien, Nordmazedonien und Montenegro ausgerichtet wird, dem amtierenden Olympiasieger Frankreich mit 35:21. Nach der 28:29-Niederlage gegen die Niederlande ist dies die zweite Niederlage in der Gruppe in Folge. Die letzten Gruppenspiele finden am 9. November in Skopje statt: Rumänien – Nordmazedonien und Frankreich – Niederlande. Rumänien hat bis auf eine Ausnahme (2006) an allen Europameisterschaften teilgenommen und sein bestes Ergebnis war die Bronzemedaille im Jahr 2010. Bei der letzten Ausgabe im Jahr 2020 belegte Rumänien den 12. Platz.


  • Klimagipfel: Kann Klimaneutralität bis 2050 erreicht werden?

    Klimagipfel: Kann Klimaneutralität bis 2050 erreicht werden?

    Hitzewellen, extreme Dürreperioden, die die landwirtschaftliche Produktion gefährden, Vegetationsbrände und verheerende Überschwemmungen gehören zu den Auswirkungen des Klimawandels, mit denen die Welt konfrontiert ist und die mit der Zeit immer deutlicher sichtbar werden. Die internationale Gemeinschaft ist sich einig, dass dringend Ma‎ßnahmen ergriffen werden müssen, um diese Veränderungen, die negative Folgen für die Menschheit haben, zu verlangsamen.



    Mehr als 120 Staats- und Regierungschefs aus aller Welt kamen dazu am Montag und Dienstag in Sharm El-Scheich, Ägypten, zur Klimakonferenz der Vereinten Nationen zusammen. UN-Generalsekretär Antonio Guterres warnte davor, dass sich diese Veränderungen mit katastrophaler Geschwindigkeit vollziehen, und rief zu dringendem Handeln auf. Er sagte den Vertretern der Staaten, dass sie vor einer schweren Entscheidung stehen: Sie müssten jetzt zusammenarbeiten, um die Emissionen zu reduzieren, sonst würden künftige Generationen zu einer Klimakatastrophe verurteilt.



    Der rumänische Staatschef Klaus Johannis, der am Auftakt der Konferenz in Scharm El-Scheich teilnahm, erklärte, dass Bukarest die führende Rolle der Europäischen Union bei der Begrenzung des Klimawandels uneingeschränkt unterstützt. Er forderte, dass der Krieg auf dem europäischen Kontinent, der globale Auswirkungen wie Energieunsicherheit, Nahrungsmittelknappheit und wirtschaftliche Instabilität hat, die Aufmerksamkeit nicht vom Klimawandel ablenkt. Ganz im Gegenteil: Die Begrenzung des Klimawandels sei unerlässlich, um viele dieser Herausforderungen zu bewältigen und das Wohlergehen heutiger und künftiger Generationen zu schützen. Wir müssen einen geordneten Übergang mit mehrfachem Nutzen, Investitionen in Forschung, Entwicklung, Innovation und Entwicklung der grünen Wirtschaft sowie die Schaffung neuer Arbeitsplätze sicherstellen“, sagte Präsident Johannis.



    Der rumänische Staatschef betonte auch, dass die Kosten des Nichthandelns in der Klimapolitik die Kosten des Handelns bei weitem übersteigen und dass der Klimawandel weltweit wirtschaftliche und nichtwirtschaftliche Verluste und Schäden verursacht. Die stärksten Verbündeten seien junge Menschen, und sie seien in Rumänien hoch motiviert, fügte Johannis hinzu. Nach seiner Ansicht müssen Bildung und Forschung besser auf die Klimaziele abgestimmt werden und den Bürgern, insbesondere jungen Menschen, die Fähigkeiten vermitteln, die sie in einer kohlenstoffarmen Wirtschaft und Gesellschaft benötigen.



    Nach Ansicht von Wissenschaftlern muss die Menschheit die Kohlendioxidemissionen in diesem Jahrzehnt gegenüber 2005 halbieren und bis 2050 Klimaneutralität erreichen, um einen unkontrollierten Klimawandel mit extremen Auswirkungen zu verhindern. Doch selbst wenn dies gelänge, würden sich die eisbedeckten Regionen der Erde erst zwischen 2040 und 2080 einigerma‎ßen stabilisieren, so die Experten.

  • Preocupări privind schimbările climatice

    Preocupări privind schimbările climatice

    Valuri de caniculă, secetă
    extremă care pun în pericol producția agricolă, incendii de vegetație,
    inundații devastatoare sunt câteva dintre efectele schimbărilor climatice cu
    care se confruntă lumea și care, pe măsură ce trece timpul, sunt tot mai
    vizibile. Comunitatea internațională
    este de acord că sunt necesare măsuri urgente cu scopul de a încetini aceste transformări
    ce au consecințe negative asupra omenirii. Peste 120 de şefi de stat şi de
    guvern din lumea întreagă s-au reunit, luni și marți, în Egipt, la Sharm El-Sheikh,
    pentru a participa la conferinţa Națiunilor Unite dedicată schimbărilor
    climatice. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că aceste
    transformări au loc cu o viteză catastrofală şi a pledat pentru acţiuni
    urgente. El a transmis ţărilor întrunite că se confruntă cu o alegere dură: să
    lucreze împreună, acum, pentru reducerea emisiilor, sau să condamne generaţiile
    viitoare la o catastrofă climatică.


    Prezent la conferința de la Sharm
    El-Sheikh, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat că Bucureștiul
    sprijină, pe deplin, rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce
    priveşte limitarea schimbărilor climatice. El a atras atenţia că războiul de pe
    continentul european, care are efecte globale precum insecuritatea energetică,
    penuria alimentară şi instabilitatea economică, n-ar trebui să distragă atenţia
    de la schimbările climatice. Dimpotrivă, a spus președintele României,
    limitarea acestora este esenţială pentru abordarea multora dintre aceste
    provocări şi pentru protejarea bunăstării generaţiilor prezente şi a celor viitoare.
    Trebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii,
    investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi
    crearea de noi locuri de muncăˮ,     a declarat președintele Iohannis. El a mai
    subliniat că lipsa de acţiune în domeniul climei depăşeşte cu mult costul
    acţiunii, iar schimbările climatice generează pierderi şi daune economice şi
    noneconomice în întreaga lume. Cei mai puternici aliaţi sunt tinerii, a adăugat
    Klaus Iohannis, iar cei din România sunt foarte bine motivaţi. Liderul de la
    București consideră că sistemele de educaţie şi de cercetare trebuie să fie mai
    bine aliniate la obiectivele climatice şi să-i înzestreze pe cetăţeni, în
    special pe tineri, cu competenţele necesare într-o economie şi o societate cu
    emisii reduse de dioxid de carbon.


    Oamenii de ştiinţă spun că
    omenirea trebuie să reducă, în acest deceniu, emisiile de dioxid de carbon la
    jumătate faţă de nivelurile din 2005 şi să ajungă la neutralitate climatică
    până 2050, pentru a preveni schimbări     climatice galopante
    cu efecte extreme. Specialiștii afirmă, însă, că şi dacă acest lucru ar fi
    realizat, regiunile acoperite cu gheaţă ale Terrei ar începe să se stabilizeze,
    doar într-o anumită măsură, abia în perioada 2040-2080.



  • Jihad în Europa

    Jihad în Europa

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
    pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
    administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
    paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
    autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
    adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.

    Încă de la
    sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
    ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
    primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
    vulnerabilă decât oricând.

    UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
    se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
    profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
    despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
    unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
    rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
    că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
    şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
    europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
    europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
    pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
    ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
    internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
    stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.

    Iar evidenţa e că metastazele
    jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
    promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
    germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
    2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
    19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
    aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
    aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
    zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
    Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
    altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
    ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
    se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
    mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
    de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
    Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
    insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
    de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
    care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
    apartenenţa la grup.

    Pe
    fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
    Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
    preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
    central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
    afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
    social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
    şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
    xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
    noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
    stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
    România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
    ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
    Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
    (sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
    circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
    integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
    reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
    împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
    care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
    ucide o comunitate întreagă.

  • November 8, 2015 UPDATE

    November 8, 2015 UPDATE

    The death toll following the fire in Bucharest’s Colectiv club rose to 44. Three more people died of their injuries on Sunday and nine people on Saturday. Authorities and doctors have warned that the number of deaths might increase. Over 40 people continue to be in critical condition in Bucharest hospitals, due to severe burns. Some 20 patients have already been transferred to hospitals abroad. The blaze at Bucharests Colectiv club on October 30 was started by fireworks. The firm contracted to ensure the pyrotechnics show at the club on the night of the tragedy is being investigated, its owners having been arrested. They are also suspected of having tried to destroy evidence. The three club owners are also under arrest, on suspicion of aggravated manslaughter and involuntary bodily harm, as the venue was overcrowded, lacked the required number of emergency exits, and may not have been authorised to hold such a concert. Cristian Popescu-Piedone, the former mayor of Bucharest District 4 where the tragedy occurred is also under arrest, for having issued permits for the club’s functioning in spite of the fact that the club did not qualify. Concerns that safety at the club was compromised because of corruption – a long-standing issue in Romania – have further fuelled public anger against the political elite. Thousands of protesters are holding daily rallies in Bucharest and several other cities, which have triggered the resignation of the left-of-centre government led by Victor Ponta.




    The state institutions’ well-functioning is the condition for a state’s freedom and stability, which cannot exist without laws, competence and ethics, King Michael said in a message on Sunday, on the occasion of the Day of St. Michael and St. Gabriel. The former monarch, who was forced to abdicate by Soviet-backed communists more than six decades ago, has mentioned in his message the young people, who have been protesting in Bucharest and several other cities these days, against corruption and for sweeping reforms of state institutions and the political class. In his opinion, having the best possible laws and the most active civil society are not enough to secure a solid institutional life. “I am sure that the young generation will be able to find, in their Romania, the right balance between civic attitude and state institutions,” the King has said. “I have lived almost 100 years out of the 150 of the Crown, which entitles me to say to our young people: The time of your Romania has come!” the former monarch has also said.




    As many as 140 Romanian tourists have been repatriated from the Red Sea resorts of Sharm El Sheikh and Hurghada, the Romanian Foreign Ministry announced. The operation was conducted by the Romanian Transport Ministry, with the support of the Romanian Foreign Ministry and the Romanian citizens received consular assistance during the repatriation process. Several countries have decided to repatriate their citizens and restrict flight to and from the Egyptian resorts following information that that it was possible a bomb on board had brought down the Russian plane which crashed last week, 23 minutes after takeoff from the Sinai resort of Sharm el-Sheikh. The crash on Saturday killed all 224 people on board. Russia, which had 78,000 tourists in Egypt and Britain, with around 20,000 tourists, have organised aerial bridges to evacuate holidaymakers as soon as possible. The Russian-Egyptian investigation teams have detected a explosion on board the plane but have said it is too early to say what caused it. A group of Egyptian jihadist have claimed the attack.




    Croats are voting on Sunday in a parliamentary election, against the background of the refugee crisis. This is their first parliamentary election since joining the European Union in 2013. The opposition HDZ-led Patriotic Coalition is in favor of a tougher stance than its main rival, the ruling Social Democrats, led by PM Zoran Milanovic on the migrant issue, seeking stricter border controls to manage the flow of people crossing Croatia on their way to Western Europe. Over 330,000 migrants have passed through Croatia since mid-September.




    Romania ranked first in the EU last year in terms of number of people working in the field of agriculture, with 25.4%, the Romanian Statistics Institute has announced. Greece with 13% and Poland with 11% follow. The Czech Republic, on the other hand, has the biggest number of people working in the industry sector, 38.3%, followed by Slovakia with 35.5%. In Romania, the number of people working in industry stood at 30,1% in 2014 while 44.5% worked in the field of services.





  • November 6, 2015 UPDATE 2

    November 6, 2015 UPDATE 2

    Romania’s President, Klaus Iohannis announced on Friday that fresh consultation for the appointment of a candidate for the prime minister position was set for next week. On Thursday and Friday the head of state met with representatives of parliamentary parties and, for the first time in Romanian politics, with civil society members. President Iohannis, who on Thursday appointed the Education Minister Sorin Câmpeanu as interim PM, said a solution could be presented towards the end of next week. Consultations are held following the resignation of the Social Democrat PM Victor Ponta, against the background of large-scale street protests in the past few days. Last week’s deadly fire at a nightclub in Bucharest, which killed 32 people and left more than 100 severely injured, fuelled public anger at the political elite. Tens of thousands of people protested every evening in Bucharest and other Romanian cities against corrupt politicians, asking for a reform of the political class.




    As many as 65 people injured in a fire at Bucharest’s nightclub “Colectiv” last Friday continue to be in critical condition. The fire killed 32 people. Romania’s interim prime minister Sorin Campeanu announced that his cabinet will approve next week the payment of the medical treatment for patients who will be transferred to hospitals abroad, in countries like the Netherlands, Belgium, Israel, Germany and France. According to Health Minister Nicolae Banicioiu skin transplant was performed on several patients and some of them underwent surgical procedures needed to help them breathe. The National Anti-Corruption Directorate has announced it initiated criminal proceedings against the former mayor of Bucharest District 4, Cristian Popescu-Piedone, for abuse of office and forgery. He is accused of having issued permits for the club’s functioning in spite of the fact that his owners did not get the approval of the Department for Emergency Situations first. The club’s three owners were taken into temporary custody on suspicion of manslaughter and involuntary bodily harm.




    Thousands of British holidaymakers are stranded in the Red Sea resort of Sharm el-Sheikh, following London’s decision to suspend all flights to and from the Egyptian resort. The measure was taken over concerns voiced by the British Premier David Cameron and US President Barack Obama that it was possible a bomb on board had brought down the Russian plane which crashed last week, 23 minutes after takeoff from the Sinai resort of Sharm el-Sheikh. The crash on Saturday killed all 224 people on board.




    Nicolae Timofti, the President of the Republic of Moldova, a former Soviet republic with a mostly Romanian speaking population, appointed Mihai Gribincea as the country’s Ambassador to the neighbouring Romania. Gribincea will replace the current Moldovan Ambassador, Iurie Renita, whose mandate has expired. Before being appointed in this new position, Mihai Gribincea was Moldova’s Ambassador to Belgium, the Netherlands and Luxembourg, and head of Chisinau’s mission with NATO. According to the Chisinau media, Mihai Gribincea is a staunch supporter of the Euro-Atlantic values.