Radio România Internațional

Tag: siguranta nationala

  • Drogurile, în atenţia CSAT

    Drogurile, în atenţia CSAT

    Decenii în şir, despre România s-a spus că e imună la flagelul drogurilor, care făcea, deja, ravagii în vestul Europei sau în America de Nord, încă din secolul trecut. Până în 1989, statul poliţienesc creat de dictatura comunistă era, practic, impermeabil pentru traficanţi.

    Ulterior, au apărut teorii socio-economice potrivit cărora românii au ieşit din comunism prea săraci ca să aiba bani de dat pe droguri. Aceste iluzii liniştitoare s-au spulberat, treptat, iar astăzi în cartierele cele mai paupere ale Bucureştiului, pe care locuitorii înşişi le numesc ghetouri, drogurile se vând pe stradă, la lumina zilei.


    Marile festivaluri de muzică techno şi genuri conexe, precum Untodl (Cluj) sau Neversea (Constanţa) dau, de fiecare dată, Poliţiei ocazia să anunţe câţi consumatori a mai identificat şi câţi dealeri a mai reţinut. O reţea destructurată într-un liceu prestigios din Bucureşti număra printre membri progeniturile unui angajat al ministerului de Externe şi unuia de la Procuratură.

    Săptămâna acesta, o judecătoare de la Secţia penală a Tribunalului Suceava a fost arestată pentru 30 de zile, sub acuzaţiile de luare de mită, posesie de droguri şi divulgare de informaţii nedestinate publicităţii, pe care le livra, se pare, unor traficanţi deja urmăriţi.

    Dar şocul cel mai puternic resimţit în societate a avut loc în august, când un tânăr şofer drogat, şi acela dintr-o familie foarte bogată, a ucis într-un accident auto doi oameni, în staţiunea 2 Mai, de la Marea Neagră.


    După tot acest serial sinistru, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de preşedintele Klaus Iohannis, a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori şi specialişti antidrog, toţi coordonaţi de Guvern.

    Este, remarcă mass-media, pentru prima dată când traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale. Grupul va elabora un plan comun de acţiune, cu obiective, măsuri şi responsabilităţi clare, pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de trafic şi consum. Vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale şi la nivel judeţean, fiindcă flagelul bântuie peste tot. Executivul va analiza cadrului legislativ ce vizează traficul şi consumul de droguri şi va formula propuneri privind modificarea şi completarea actelor normative, pentru eliminarea lacunelor.

    Tot joi, Guvernul a anunţat suplimentarea numărului de posturi de procurori la DIICOT (parchetul antiterorism şi antimafia). 25 de noi angajaţi vor fi repartizaţi pentru combaterea traficului de droguri în Bucureşti şi în judeţul-satelit Ilfov, precum şi în alte puncte sensibile din ţară.


  • Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este nevoie ca legile apărării şi siguranţei naţionale să fie primenite, subliniind că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste acte normative.



    “Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la începutul anilor 90. Sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituţionale, şi, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situaţie geostrategică, inclusiv la responsabilităţile ce decurg din statutul de ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice. Şi este cât se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluţia, dinamica evoluţiei societăţii sau a instituţiei pentru care ea a fost adoptată şi aici, îmi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanţei legilor apărării şi siguranţei naţionale pentru că, probabil, a fost nevoie ca ele să apară în spaţiul public într-o formă în care era absolut nefinalizată, nu se intrase în analiză cu niciuna dintre ele şi, în calitate de prim-ministru, îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste legi”, a spus Ciucă într-un interviu realizat de Maria Ţoghină în programul “Serviciul de noapte” la Radio România Actualităţi.



    Potrivit premierului, cu cât mai repede sunt adoptate aceste legi, cu atât este mai bine.



    “Suntem la 33 de ani de la Revoluţie şi am luptat pentru democraţie şi libertate. Avem datoria ca în continuare să dăm garanţii că atât libertăţile individuale, cât şi tot ceea ce ţine de elementele specifice, caracteristice societăţilor democratice nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să înţeleg temerea şi sunt convins că, la fel ca mine, o înţeleg toţi cei responsabili în domeniu, dar, totodată, pot să dau garanţii şi să asigur că nu vor avea alt parcurs decât cel pe care trebuie să-l aibă şi să urmeze procedurile de dezbatere şi de aprobare, atât la nivelul Guvernului, până când se adoptă forma finală să meargă să obţină aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să intre la dezbatere în comisiile de specialitate în Parlamentul României şi să fie aprobate în Parlamentul României. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a susţinut premierul Nicolae Ciucă la Radio România Actualităţi.



    Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că a aprobat fără echivoc demisia din funcţie a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi a menţionat că integritatea rămâne un reper extrem de important în evaluarea miniştrilor.



    ‘Încă de la preluarea mandatului am convenit că la şase luni de zile se va desfăşura această activitate de evaluare a fiecărui ministru în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sectoriale, conform portofoliului, stabilite prin programul de guvernare. În primul rând, trebuie să analizăm după reperele şi obiectivele stabilite prin programul de guvernare şi am convenit să nu se întâmple la şase luni, pentru că asta însemna să discutăm în luna iunie, când eram în plin proces de derulare a jaloanelor şi ţintelor pe trimestrul al II-lea. În felul acesta, am convenit în coaliţie ca această evaluare să se desfăşoare la finalul lunii iunie, când vor fi fost îndeplinite toate jaloanele şi ţintele şi în funcţie de aceasta să se ia şi decizia de evaluare a fiecărui ministru în parte. Integritatea reprezintă un reper nu important, extrem de important în evaluarea miniştrilor şi reacţia de astăzi a fost una pe măsură, domnul ministru Chesnoiu prezentându-şi demisia pe care am aprobat-o fără echivoc, urmând să se deruleze procedurile la nivelul Guvernului privind nominalizarea unui ministru interimar în perioada următoare, până când va fi o decizie politică privind înlocuirea domniei sale’, a spus premierul în interviul de la Radio România Actualităţi.



    Puteţi urmări aici prima parte a interviului:





    Puteţi urmări aici doua parte a interviului:



  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.06 – 11.06.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.06 – 11.06.2022

    Simnarea a protiloru contracti finanţati pritu PNRR


    Tru stămâna cari s’bitiseaşti fură simnati protili contracte finanţate pritu Planul Naţional di Redresari şi Rezilienţă, anamisa di autorităţi locale şi Ministerlu a Dizvoltarillei. Eale mutrescu reabilitarea şi modirnizarea a născăntoru şcolliuri şi primării şi creastirea eficienţăllei termiţi a născăntoru sedii administrative. Tuti comunităţile locale, indiferent di regiune ică di apartenenţa politică a primarlui, au şanse isa di finanţari pritu PNRR, diadi asiguripseri premierul libearal Nicolae Ciucă. El spuni că procesul di dipuneare a proiectilor şi di eligibilitate fu transparentu, hiinda ufilisită ună platformă digitală. Cu finanţari di Bruxelles easti şi ună bună parte ditu autostrada Moldovăllei, cari leagă sudlu di nordul-estul Româniillei și ari tut cu tut aproapea 440 km, pană la sinurlu cu Ucraina. Tronsonul di Ploiești până Pașcani, circa 320 di km, easti finanțat pritu PNRR. Fură simnati, tut stămăna aesta, contractul ti prima secţiune, Ploieşti-Buzău, cum şi aţelu ti execuţia a sectorului di mesi ali autostradă, Mizil-Pietroasele. Ali Românie va-lli si da, până tu bitisita a anlui, 10 miliardi di euro ditu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă. Granturli ţi li da Uniunea tră aestu plan, la alăxeari cu reforme obligatorii, licşureadză treaţirea a unăllei perioadă ndilicată, cu crize ună dupu alantă.



    România, la Consiliul Ministerial al OCDI


    Şeflu a diplomaţiillei di Bucureşti, Bogdan Aurescu, u reprezentă ti prima oară România tru harea di văsilie candidată la adirari la reuniunea anuală a Consiliului Ministerial a Organizaţiillei tră Coopearari şi Dizvoltari Economică, după ţi tru yinaru eara aprukeată candidature a llei. El lo cartea di imnaticu cu reformele pi cari văsilia lipseaşti s’li facă tra s’intră tru clublu selectu di 38 di state cu economii dizvoltate a lumilleii. România va s’ahurhească procesul efectiv di adirari pritu elaborarea a unlui document cari ari numa memorandumul iniţial şi cari va s’misură, practic, progresul pi cari văsilia va-lu facă tru simfunizarea cu instrumentele şi normele OCDI. Modirnizarea şi digitalizarea administraţiillei, vărtuşamea şi transparenţa a finanţilor publiţi, managementul profesionist şi axizitu tru companiile di stat va s’hibă urminiili tru aestu proces. Adirarea la OCDI reprezintă intrarea tru un club extrem di selectu a aţiloru nai ma importanti economii ditu lume, a economiilor cari produc nai ma mari volum di comerţ şi tru idyiul kiro, produc investiţii, easti, neise, ună paşaportă cătă creaştire economică, diclară, la Radio România, Bogdan Aurescu.



    Dialog parlamentar România – Rep. Moldova


    Dialoglu parlamentar anamisa di ateali două state unite pritu limbă şi istorie alină la alt nivel. Chişinăul va s’hibă nicikirlu, tru yinitorlu aprukeatu, ti ună andamasi comună a parlamentelor a Ripublicăllei Moldova şi România, dimăndă prezidintulu a legislativlui ditu văsilia viţină, Igor Grosu, după muabeţli cu prezidintul a Camerăllei a Diputaţlor a Parlamentului Româniillei, Marcel Ciolacu. Aflat, stămâna aesta, tru vizită Chişinău, Ciolacu diclară că loclu a Republicii Moldova easti tru Uniunea Europiană, iara România ari borgea s-u agiută tru aestă nkisită. El sumlinie, pi di altă parte, că autorităţli di Chişinău şi Bucureşti lipseaşti s’lucreadză diadunu ti s-li securizeadză sinurli. Muabeţli cu prezidinta ali Rep. Moldova, Maia Sandu, avură tru prota thesi catandisea greauă regională faptă di itia a creată ca urmari a polimlui ditu Ucraina, cum şi pi agenda bilaterală. Şefa a statlui haristusi ti agiutorlu datu di România, nica şi tră agiutorlu nirambursabil di 100.000.000 di euro, la cari s’akicăsiră tu andamusea di lucru comună a atiloru doua guverne. După andamasea cu premierul Natalia Gavriliţă, Marcel Ciolacu dimăndă că România ndrupaşti susto extindirea asistenţăllei financiari a Uniunillei Europeane tră Ripublica Moldova.



    Controverse pi tema a yinitoariloru nomuri a siguranţallei naţionale


    Tru presă alănciră, stămâna aesta, articole multu critiţi ti proiectele a nomurloru ti siguranţa naţională. Ziariştii spunu că eali crescu semnificativ şi periculos tră ună societate dimocratică puterile a serviciilor di informaţii, hiinda opera aluştoru servicii. Proiectele lipsea s’hibă adoptate di Guvern şi pitricuti a Parlamentului ti aprobari, ama aestu lucru nu s-feaţi. Tru ună protă reacţie, prezidintulu Klaus Iohannis diadi asiguripseri că proiectili va s’hibă corectate. “Vărnu nu va ună xanaamintari a veacllillei Securitati”(n.red – Poliţia politică ditu comunism) – spusi şeful a statului. El exighisi că actualu cadru legislativ tru domeniu fu minduitu tru ahuhrita a añiloru 90 şi lipseaşti simfunizatu la provocările actuale, ama varianta nouă easti maş un prim proiect Ti va s’hibă cabaia anţirnutu şi cu alăxeri până s’bagă tru lucru tru Guvern, tru CSAT şi tru Parlament. Prezidintulu s’cărti di itia că primul draft a pachetlui di nomuri, ţi nu eara tră spuneari a publiclui, alănci tru presă şi lugurseaşti aesta ună alarhusi. Critiţlli proiectelor ălu cutugursitră că easti găilipsitu di cama multu di curarea a informaţiilor di nomurli a siguranţăllei tru presă andicra di conţănutlu a loru di piriclliu. Lidirul USR (opoziţia dimocratică), Cătălin Drulă, cutugursi sertu prima turlie a pachetlui di nomuri şi căftă s’hibă asumat public di atelli cari lu pripusiră, iar respectivllii s’dimisioneadză.



    Fotbalul românesc, tru dirivă


    Pi 8 cirisaru 1922, naţionala di fotbal a Româniillei agiuca, Belgrad, contra ali Iugoslavie, protlu a llei meci ditu istorie şi aminta cu 2-1. Fotbaliştilli di adză ali naţională nu fură irbapi s’tiñisească ţentenarlu. După 100 di ani, “tricolorllii” kirură, tru un interval di ndauă dzăli, partidili agiucati, kipita a ciudiillei, contra a reprezentativilor a dauă state rezultate ditu ampărţarea ali Iugoslavie. Fu 0-2 cu Muntenegru şi 0-1 cu Bosnia – Herţegovina, primele rezultate ufiţiali ali naţionalei cu năulu selecţioner, Edi Iordănescu. Easti, uidisitu cu ţi spuni presa di Bucureşti, nai ma slab dibut a unlui antrenor la cumandusearea ali naţională, iara redresarea a fotbalului autohton, după ani di eşecuri, easti maş ună iluzie.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 05.06 – 11.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 05.06 – 11.06.2022


    Semnarea primelor contracte finanţate prin PNRR


    În săptămâna care se încheie au fost semnate primele contracte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, între autorităţi locale şi Ministerul Dezvoltării. Ele vizează reabilitarea şi modernizarea unor şcoli şi primării şi creşterea eficienţei termice a unor sedii administrative. Toate comunităţile locale, indiferent de regiune sau de apartenenţa politică a primarului, au şanse egale de finanţare prin PNRR, a asigurat premierul liberal Nicolae Ciucă. El susţine că procesul de depunere a proiectelor şi de eligibilitate a fost transparent, fiind utilizată o platformă digitală. Cu finanţare de la Bruxelles este şi o bună parte din autostrada Moldovei, care leagă sudul de nordul-estul României și are în total aproape 440 km, pană la granița cu Ucraina. Tronsonul de la Ploiești până la Pașcani, circa 320 de km, este finanțat prin PNRR. Au fostsemnate, tot săptămâna aceasta, contractul pentru prima secţiune, Ploieşti-Buzău, precum şi cel pentru execuţia sectorului de mijloc al autostrăzii, Mizil-Pietroasele. România ar urma să primească, până la sfârşitul anului, 10 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Granturile oferite de Uniune prin acest plan, la schimb cu reforme obligatorii, uşurează traversarea unei perioade complicate, cu crize suprapuse.



    România, la Consiliul Ministerial al OCDE


    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a reprezentat pentru prima dată România în calitate de ţară candidată la aderare la reuniunea anuală a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, după ce în ianuarie i se acceptase candidatura. El a primit foaia de parcurs cu reformele pe care ţara trebuie să le facă pentru a se alătura clubului select de 38 de state cu economii dezvoltate ale lumii. România va începe procesul efectiv de aderare prin elaborarea unui document care se cheamă memorandumul iniţial şi care va măsura, practic, progresul pe care ţara îl va face în armonizarea cu instrumentele şi normele OCDE. Modernizarea şi digitalizarea administraţiei, soliditatea şi transparenţa finanţelor publice, managementul profesionist şi competent în companiile de stat vor jalona acest proces. Aderarea la OCDE reprezintă intrarea într-un club extrem de select al celor mai importante economii din lume, al economiilor care produc cel mai mare volum de comerţ şi în acelaşi timp, produc investiţii, este, prin urmare, un paşaport spre creştere economică, a declarat, la Radio România, Bogdan Aurescu.



    Dialog parlamentar România – Rep. Moldova


    Dialogul parlamentar dintre cele două state unite prin limbă şi istorie urcă la alt nivel. Chişinăul va găzdui, în viitorul apropiat, o şedinţă comună a parlamentelor Republicii Moldova şi României, a anunţat preşedintele legislativului din ţara vecină, Igor Grosu, după discuţiile cu preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Marcel Ciolacu. Aflat, săptămâna aceasta, în vizită la Chişinău, Ciolacu a declarat că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar România are obligaţia de a o ajuta în acest demers. El a subliniat, pe de altă parte, că autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti ar trebui să colaboreze pentru a securiza frontierele. Discuţiile cu preşedinta Rep. Moldova, Maia Sandu, s-au axat pe situaţia dificilă regională creată ca urmare a războiului din Ucraina, precum şi pe agenda bilaterală. Şefa statului a mulţumit pentru sprijinul oferit de România, inclusiv pentru ajutorul nerambursabil de 100.000.000 de euro, convenit în şedinţa comună a celor doua guverne. După întâlnirea cu premierul Natalia Gavriliţă, Marcel Ciolacu a transmis că România sprijină ferm extinderea asistenţei financiare a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.



    Controverse pe tema viitoarelor legi ale siguranţei naţionale


    În presă au apărut, săptămâna aceasta, articole extrem de critice despre proiectele legilor siguranţei naţionale. Ziariştii susţin că ele măresc semnificativ şi periculos pentru o societate democratică puterile serviciilor de informaţii, fiind opera acestor servicii. Proiectele urmau să fie adoptate de Guvern şi trimise Parlamentului spre aprobare, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o primă reacţie, preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări că proiectele vor fi corectate. “Nimeni nu îşi doreşte o restauraţie a vechii Securităţi”(n.red – Poliţia politică din comunism) – a spus şeful statului. El a explicat că actualul cadru legislativ în domeniu a fost conceput la începutul anilor 90 şi trebuie adaptat la provocările actuale, însă varianta nouă este doar un prim proiect ce va fi supus mai multor filtre şi modificări până să intre în vigoare în Guvern, în CSAT şi în Parlament. Preşedintele a părut deranjat că primul draft al pachetului de legi, ce nu era destinat publicului, a apărut în presă şi consideră aceasta o eroare. Criticii proiectelor i-au reproşat că e mai preocupat de scurgerea informaţiilor despre legile siguranţei în presă decât de conţinutul lor pernicios. Liderul USR (opoziţia democratică), Cătălin Drulă, a criticat dur prima formă a pachetului de legi şi a cerut să fie asumat public de cei care l-au propus, iar respectivii să demisioneze.



    Fotbalul românesc, în derivă


    Pe 8 iunie 1922, naţionala de fotbal a României juca, la Belgrad, contra Iugoslaviei, primul său meci din istorie şi câştiga cu 2-1. Fotbaliştii de azi ai naţionalei nu au fost capabili să onoreze centenarul. După 100 de ani, “tricolorii” au pierdut, într-un interval de câteva zile, partidele jucate, culmea ironiei, împotriva reprezentativelor a două state rezultate din dezmembrarea Iugoslaviei. A fost 0-2 cu Muntenegru şi 0-1 cu Bosnia – Herţegovina, primele rezultate oficiale ale naţionalei cu noul selecţioner, Edi Iordănescu. Este, potrivit presei de la Bucureşti, cel mai slab debut al unui antrenor la cârma naţionalei, iar redresarea fotbalului autohton, după ani de eşecuri, e doar o iluzie.






  • UPDATE: Rectificarea bugetară, blocaj politic

    UPDATE: Rectificarea bugetară, blocaj politic

    UPDATE:

    Guvernul de stânga de la Bucureşti, reunit, miercuri, în şedinţă, a mers mai departe cu rectificarea bugetară, devenită un nou subiect de dispută politică între coaliţia majoritară, PSD – ALDE, şi preşedintele Klaus Iohannis. Înaintea debutului şedinţei în cauză, premierul Viorica Dancilă a declarat că aprobarea rectificării, prin ordonanţă de urgenţă, s-a impus ca o prioritate absolută pe agenda Cabinetului său, întrucât – susţine prim-ministrul – oamenii au nevoie de investiţii, de medicamente, de pensii şi salarii livrate la timp, fermierii afectaţi de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie de banii din subvenţii la timp, pentru a putea începe lucrările.

    După şedinţă, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a afirmat că Executivul a decis să adopte proiectul chiar dacă acesta nu avea avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), un pas considerat, cel puţin până acum, obligatoriu în traseul rectificării bugetare. Teodorovici susţine, citând decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale, că Guvernul trebuie să ceară avizul Consiliului, dar că nu este obligat să aştepte avizul în sine. Aflat de partea cealaltă a baricadei, şeful statului a condamnat în termeni duri ceea ce a numit maniera inadmisibilă în care a acţionat Cabinetul Dăncilă, în condițiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale. Preşedintele Iohannis a apreciat că Executivul are o agendă paralelă cu cea a cetăţenilor şi acuză Guvernul că încearcă să abată atenţia opiniei publice de la problemele grave la care nu e capabil să găsească soluții. În consecință, el a solicitat public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, pentru a verifica în ce măsură ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplinește exigențele constituționale de adoptare. Ceea ce s-a întâmplat miercuri este o continuare, chiar dacă mai mult sau mai puţin firească, a episodului care a avut în ajun.

    Şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost suspendată, iar preşedintele Klaus Iohannis, care conduce această cupolă a instituţiilor stategice ale României, a afirmat că Guvernul PSD-ALDE trebuie să vină cu un nou proiect privind rectificarea bugetară. La unison cu şefii serviciilor speciale, şeful statului a acuzat, în primul rând, amputările de fonduri destinate unor instituţii din domeniul siguranţei naţionale. El a insistat că e că inadmisibil ca securitatea României să fie pusă în dificultate, în condiţiile în care rectificarea dorită de Guvern este una puternic pozitivă. Preşedintele decisese să convoace şedinţa CSAT după ce Executivul i-a reproşat că blochează prima rectificare bugetară din acest an, care se referă la drepturi de natură salarială, cheltuieli cu asistenţa socială, finanţarea activităţilor de combatere a pestei porcine africane, precum şi la cheltuieli pentru plata contribuţiei României la Uniunea Europeană.

    * * *

    Klaus Iohannis Prin suspendarea şedinţei CSAT, am creat posibilitatea Guvernului să
    revină cu un nou proiect de rectificare, să renunţe la aceste tăieri bugetare
    în zona securităţii naţionale, care în niciun caz nu pot fi explicate decât
    eventual printr-o sintagmă de tip şicană politică. Imediat ce situaţia va fi
    remediată, se va putea obţine avizul CSAT.     Preşedintele decisese să
    convoace şedinţa CSAT după ce Executivul i-a reproşat că blochează prima
    rectificare bugetară din acest an, care se referă la drepturi de natură
    salarială, cheltuieli cu asistenţa socială, finanţarea activităţilor de
    combatere a pestei porcine africane, precum şi la cheltuieli pentru plata
    contribuţiei României la Uniunea Europeană.

    Ministrul social-democrat al Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, consideră că suspendarea şedinţei CSAT nu are fundament
    legal şi că guvernul are obligaţia de a cere şi nu de a aştepta un aviz al
    Consiliului. El acuză că decizia preşedintelui va împiedica plata salariilor în
    unele instituţii şi va bloca investiţiile şi despăgubirile pentru cazurile de
    pestă porcină. Eugen Teodorovici Sunt prevăzute sume importante în
    propunerea de rectificare, pentru a asigura plata compensaţiilor pentru
    animalele sacrificate. De asemenea, achiziţionarea de dezinfectanţi,
    incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate şi alte astfel de
    activităţi care impun acţiuni imediate. Pentru partea de agricultură pot apărea
    întârzieri în asigurarea finanţării campaniei agricole de toamnă şi a investiţiilor
    în zootehnie pentru sectorul avicol şi nu numai.

    Voci din PSD susţin,
    vehement, că Iohannis ar fi, deja, în campanie electorală pentru
    prezidenţialele de anul viitor, la care ar vrea, cu disperare, să-şi adjudece
    un nou mandat. În replică, preşedintele reafirmă că Executivul putea opera,
    deja, rectificarea bugetară, cu excepţia zonei de securitate naţională. El mai
    spune că PSD construieşte un buget iresponsabil, care nu poate fi pus în
    practică. Unii analişti îi dau dreptate şi apreciază că Puterea începe să
    deconteze angajamentele electorale excesiv de generoase cu care şi-a adjudecat
    categoric alegerile legislative de acum doi ani.

  • Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

    Noi legi pentru români



    Discuţii privind reformarea legilor
    siguranţei naţionale române se impuneau: s-a constatat, în diverse ocazii, că
    unele acte normative sunt învechite, inadecvate sau greu de aplicat. Plecând de
    la această premisă, preşedintele Klaus Iohannis
    a avut, săptămâna aceasta, consultări cu formaţiunile parlamentare pe
    marginea respectivelor acte normative. Concluzia a fost că legile care vizează
    securitatea naţională trebuie actualizate. Vor
    exista două pachete. Cu precizări, Klaus Iohannis: Un prim pachet,
    care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor PrePay şi a treia este legea care se referă la securitatea informatică.
    Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce
    finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al doilea pachet
    conţine legi, care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt, încă, în
    faze atât de avansate.     Şeful
    statului român a mai subliniat că legislaţia în domeniul siguranţei naţionale poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea societăţii
    civile. Pe de altă parte, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, miercuri,
    controversatul proiect al legii dării în plată. Documentul a suferit câteva
    modificări, după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis Parlamentului pentru
    reexaminare. De prevederile actului normativ beneficiază persoane fizice care
    au luat un credit ipotecar de maximum 250 de mii de euro pentru achiziţionarea
    sau construirea unei locuinţe. Cei în incapacitatea de a-şi plăti ratele pot să
    închidă creditul prin simpla cedare a imobilului la bancă sau să cedeze băncilor
    bunurile ipotecate. După votul din Camera Deputaţilor, care a avut valoare
    decizională, legea a fost trimisă spre promulgare şefului statului. Preşedintele Iohannis nu
    mai are dreptul să ceară o nouă reexaminare. Documentul poate fi, însă,
    eventual, contestat la Curtea Constituţională.



    Ministrul
    muncii demisionează



    Ministrul român al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar premierul
    Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care sindicatele
    şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu un proiect de ordonanţă privind
    salarizarea din sectorul bugetar, iar Ana Costea şi-a retras susţinerea faţă de
    document. Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a punctat: Aşteptam
    lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat însă că,
    uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi acest demers
    de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul bugetar. Am aflat
    că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată la Secretariatul General
    al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am cerut doamnei ministru să
    retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat retragerea proiectului de
    demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult decât evident că proiectul
    respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l asume. Până la urmă, a făcut
    bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri bune, dar n-a fost lăsată.
    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.



    PNL şi alegerile locale



    Marian Munteanu este, de
    săptămâna aceasta, noul candidat al liberalilor la Primăria Bucureştiului, după
    retragerea din cursa electorală a lui Ludovic Orban, acuzat într-un dosar de
    corupţie. Un portret succint i-a făcut co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu: Opţiunea este către domnul Marian Munteanu, reprezentant al societăţii
    civile, un om care este un simbol al anilor ’90, unul din liderii mişcărilor de
    studenţi de la acea vreme şi un simbol, de asemenea, al mişcării anticomuniste,
    un om cu care cred că PNL are create toate premisele pentru câştigarea bătăliei
    în Bucureşti.     Mai multe organizaţii civice şi pentru apărarea drepturilor
    omului au făcut un apel către conducerea PNL să îl retragă pe Marian
    Munteanu din cursa pentru Primăria Capitalei, acuzându-l de simpatii de
    orientare fascistă. Pentru gestionarea Bucureştiului şi-au mai anunţat candidaturile
    social-democrata Gabriela Firea, Nicuşor Dan din partea ‘Uniunii Salvaţi Bucureştiul’
    şi Ciprian Ciucu, independent, susţinut de partidul M10. Înscrierile electorale
    se pot face până pe 26 aprilie. Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie.



    Artă românească la superlativ



    Luni, la Bucureşti, a fost lansată oficial o subscripţie naţională pentru
    cumpărarea operei celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi Cuminţenia pământului.
    Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: Noi am deschis
    conturile în euro, dolari şi, bineînţeles, în lei la Trezoreria Statului şi la încă
    şase bănci comerciale care au acceptat să lucreze cu noi fără niciun fel de
    comisioane. Conturile sunt, deja, anunţate pe site-ul Ministerului Culturii şi
    sunt anunţate şi pe o pagină de Internet dedicată, pagina cuminteniapamantului.ro, implicată în toată campania de comunicare pe care o vom începe în
    curând.     Din
    cele 11 milioane cât costă sculptura, de la buget vor fi scoase 5, restul de 6
    milioane urmând să fie adunate, până pe 30 septembrie, de la români. Pe de altă parte, cinci filme au fost
    selecţionate la cel mai mare festival internaţional de gen – al 69-lea de la
    Cannes, din 11-22 mai. Lungmetrajele Bacalaureat de Cristian Mungiu şi
    Sierra Nevada de Cristi Puiu vor concura în competiţia oficială, iar Câini
    al lui Bogdan Mirică, în secţiunea Un Certain Regard.În competiţia oficială de
    scurmetraje figurează 4:15 P.M. Sfârşitul lumii, regizat de Cătalin Rotaru şi
    Gabi Virginia Sarga, iar la secţiunea Cinéfondation,
    România este reprezentată de Toate fluviile curg în mare, în regia lui
    Alexandru Badea.

  • Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Partidele politice şi reglementarea securităţii naţionale

    Tările europene, dar şi
    cele de pe alte continente par fragile în faţa ofensivei jihadiste care ia o
    tot mai mare amploare. Atacuri teroriste comise de smintiţi în numele religiei
    au lovit chiar in inima Europei, semânând panică şi nesiguranţă. Violenţele
    care au îndoliat Franţa, Belgia, Turcia, dar şi alte state pun într-o altă
    lumină măsurile care pot fi luate pentru a preveni comiterea altor atentate.

    Iată de ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat consultări cu
    partidele şi formaţiunile parlamentare pe tema legilor securităţii naţionale,
    dorind să obţină consensul acestora înainte de a fi organizate dezbateri
    publice pe această temă. Legislaţia în acest domeniu poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea
    societăţii civile, a punctat şeful statului.

    In urma consultărilor s-a convenit
    că vor exista două pachete de legi. Un prim pachet legislativ în domeniu va fi
    trimis de Guvern spre dezbatere Parlamentului în mai, în timp ce al doilea ar
    urma să fie elaborat în cadrul unei comisii parlamentare speciale. Preşedintele
    Klaus Iohannis a precizat că: Un prim pachet, care este format
    din trei legi, este în procedură avansată în guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor prepaid şi a treia este legea care se referă la securitatea
    informatică. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil
    să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al
    doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu
    sunt încă în faze atât de avansate.

    Partidele prezente la consultari au
    convenit că se impune o reformă legislativă în domeniul securităţii naţionale.
    Liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că doi membri ai
    partidului au fost desemnaţi să participe la dezbaterile ce vizează noile legi: Vrem să fim proactivi, în aşa fel încât doi colegi de-ai
    noştri sunt dispuşi să participe efectiv şi la procesul de elaborare pe care
    Guvernul îl desfăşoară, acum, pentru aceste legi.

    La rândul lor, liberalii
    îşi doresc un echilibru între respectarea dreptului cetăţenilor la viaţă
    privată şi siguranţa naţională, a precizat copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Este nevoie de actualizarea legislaţiei. Această actualizare şi ajustare nu
    poate fi făcută la iniţiativa unui singur grup parlamentar. Am mai avut un
    eşec; de aceea, delegaţia PNL a agreat să participăm, alături de reprezentanţii
    celorlalte partide, în comisia care va genera noua legislaţie.

    Şeful statului a discutat cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi despre un control parlamentar mai puternic, idee susţinută de liderul UNPR, Valeriu Steriu, potrivit căruia, în Legislativ este nevoie de o singură comisie care să controleze activitatea serviciilor de informaţii.