Tag: siguranta rutiera

  • România și siguranța rutieră

    România și siguranța rutieră

    Numărul morţilor în accidente rutiere a scăzut uşor în 2023, faţă de 2022. Cu toate acestea, România contabilizează, în continuare, multe victime pe şosele. Potrivit datelor cuprinse în Buletinul siguranţei rutiere întocmit de Poliţia Română, în 2023 şi-au pierdut viaţa 1.500 de persoane, cele mai multe dintre ele fiind pietoni. De asemenea, au fost răniţi grav aproximativ 3.500 de oameni. Cele mai multe dintre cele aproximativ 4.500 de accidente rutiere grave au avut loc în mediul rural.

    În peste jumătate din cazuri, vina a aparţinut şoferilor, cele mai frecvente motive generatoare de accidente rutiere grave fiind neadaptarea vitezei la condiţiile de drum, dar şi abaterile bicicliştilor. Cu alte cuvinte, circulația neregulamentară a pietonilor și viteza excesivă a automobiliștilor sunt cele mai frecvente două cauze de producere a accidentelor rutiere grave în România.

    Pentru reducerea numărului lor, Poliţia Rutieră a început, deja, să monitorizeze traficul printr-un nou sistem de supraveghere – ʺe-SIGURʺ. Funcţional, deocamdată, doar pe autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Constanţa, precum şi pe DN2 – E85, în judeţul Vrancea, sistemul folosește dispozitive radar de tip pistol, cu cameră de filmat, montate pe trepied, vizibile pe marginea drumurilor. Înregistrările sunt analizate de polițiști, iar dacă se constată încălcarea legislației rutiere, atunci șoferul va primi amenda acasă, prin poștă, fără a mai fi nevoie de oprirea lui în trafic.

    Aviz amatorilor: creşterea salariului minim brut pe economie a determinat şi creşterea punctului de amendă, astfel că cea mai mică sancţiune contravenţională pleacă de la 405 lei şi poate ajunge la peste 20.000 lei. De știut și că aplicarea sancţiunilor contravenţionale se face, conform legii, gradual, aşa că, pe baza verificărilor făcute în baza de date, un şofer care nu a mai fost sancţionat anterior poate primi doar un avertisment, în timp ce un altul poate fi sancţionat mai aspru.

    Funcționarea sistemului ʺe-SIGURʺ nu se va limita doar la cele două autostrăzi și un drum național mai sus menționate. Poliția a anunțat că amplasarea radarelor fixe va continua etapizat pe zeci de drumuri din zonele cu risc rutier ridicat din întreaga ţară. Potrivit legii de înființare a ʺe-SIGURʺ, se urmărește reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu 2019, a numărului persoanelor decedate și cu 50% a numărului persoanelor grav rănite în accidente rutiere.

     

  • OUG pentru creșterea siguranței rutiere

    OUG pentru creșterea siguranței rutiere

    Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, adoptată de Guvern în şedinţa de vineri, instituie situaţii obiective în care poliţistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto, a declarat Alexandru Popa, reprezentant al Direcţiei Rutiere.

    Potrivit unei declaraţii transmise, sâmbătă, AGERPRES, situaţiile în care poliţistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto sunt următoarele: în vehicul sunt observate recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice, care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive; a săvârşit în mod repetat, în ultimii trei ani, contravenţia prevăzută la art. 102 alin. (3) lit. a) ori a fost condamnat pentru cel puţin una dintre infracţiunile prevăzute la art. 336, art. 3361, art. 337 sau art. 338 din Codul Penal, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri ori infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

    Potrivit lui Alexandru Popa, un alt aspect nou introdus privind testarea conducătorilor de vehicule este instituirea posibilităţii persoanei testate de a solicita poliţistului rutier o a două testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 de minute de la primul test, în cazul în care concentraţia aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. El a adăugat că valoarea juridică prezintă rezultatul celei mai mici concentraţii de alcool pur în aerul expirat.

    Instituirea măsurii retragerii permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice în cazul persoanelor care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea verificării consumului de băuturi alcoolice sau substanţe psihoactive, precum şi condiţionarea restituirii permisului de conducere reţinut în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 336, art. 3361 sau art. 337 din Codul penal de realizarea, în prealabil, a unei evaluări medicale de către titularul acestuia, pentru prevenirea repetabilităţii faptelor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a substanţelor cu efecte psihoactive, constituie alte modificările aduse prin OUG privind siguranţa rutieră, a afirmat Alexandru Popa.

    Alte modificări sunt reglementarea posibilităţii de a dispune imobilizarea vehiculului atunci când un conducător de vehicul refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii prezenţei în organism a alcoolului sau a substanţelor psihoactive, iar conducerea acestuia nu poate fi asigurată pe loc de o altă persoană şi posibilitatea ca determinarea prezenţei în organismul unei persoane a substanţelor psihoactive să poată fi realizată şi în cadrul laboratoarelor de specialitate ale IGPR acreditate sau în unităţile sanitare publice acreditate şi autorizate.

    Alexandru Popa a adăugat că printre modificările aduse de OUG privind siguranţa rutieră se mai regăsesc cele privind abilitarea Poliţiei Române de a prelucra datele de monitorizare a traficului rutier colectate de administratorii drumurilor publice de interes judeţean şi local cu ajutorul mijloacelor tehnice instalate pe drumurile pe care le administrează, precum şi extinderea capacităţii de constatare a contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, în sensul instituirii unui mecanism prin care participanţii la trafic pot transmite sesizări cu privire la posibile situaţii de condus agresiv, surprinse în înregistrări video sau audio-video

  • Siguranța rutieră în UE

    Siguranța rutieră în UE

    La Bruxelles,
    Jean Todt, reprezentantul special al Secretarului General al Organizației
    Națiunilor Unite pentru siguranța rutieră, împreună cu comisarul Adina Vălean
    și actrița Michelle Yeoh, câștigătoare a premiului Oscar, au lansat recent
    campania globală Make a Safety Statement.

    Desfășurată în peste 1
    000 de orașe din 80 de țări, inclusiv din România, pe durata a doi ani,
    campania va încerca să contribuie la reducerea numărului victimelor
    accidentelor rutiere. Ea abordează problema siguranței pe drumuri, care,
    potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este principala cauză de deces
    pentru persoanele cu vârste între 5 și 29 de ani din întreaga lume.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a oferit amănunte:

    Știu că această campanie va fi văzută și în multe
    dintre orașele noastre europene. Doamnelor și domnilor, siguranța rutieră este
    și va fi foarte importantă pe agenda Uniunii Europene. Am făcut progrese reale în
    ultimii 20 de ani, numărul deceselor rutiere scăzând de la 50.000 la 20.000. Cu
    toate acestea, 20.600 de oameni și-au pierdut viața pe drumurile UE în 2022,
    iar acest lucru rămâne inacceptabil de ridicat.

    De asemenea, mă îngrijorează
    faptul că progresele în reducerea numărului de decese au stagnat în unele țări
    UE în ultimii ani. Abordarea siguranței rutiere este responsabilitatea noastră
    comună. Este necesar ca actorii naționali și locali, precum și societatea
    civilă și industria să se unească pentru a face drumurile, vehiculele și
    șoferii noștri mai sigure. Acesta este singurul mod în care ne vom atinge
    obiectivul interimar de a reduce cu 50% decese în UE până în 2030.

    Anul
    trecut, multe persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere, în
    creștere cu 3 % față de 2021, pe fondul reluării nivelurilor de trafic
    după pandemia de coronavirus. Aceasta reprezintă însă
    cu 2 000 mai puține decese (-10 %) în raport cu 2019, anul
    care a precedat pandemia. Obiectivul UE este reducerea numărului de decese,statele
    membre înregistrândînsă progrese
    inegale. Cele mai mari scăderi, de peste 30 %, au fost raportate în
    Lituania și Polonia. Danemarca a înregistrat, de asemenea, o scădere de
    23 %.

    În schimb, în ultimii trei ani, numărul deceselor cauzate de
    accidente rutiere în țări precum Irlanda, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos
    și Suedia a rămas relativ stabil sau a crescut. Cele mai sigure drumuri rămân
    cele din Suedia (21 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26 per
    milion), în timp ce România (86 per milion) și Bulgaria (78 per milion) au
    raportat cele mai ridicate rate de decese în 2022. Media UE a fost
    de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.

    Deși
    ponderea crescută a ciclismului în mixul de mobilitate în multe state membre
    este extrem de binevenită, o cauză serioasă de îngrijorare o reprezintă
    tendința crescândă a numărului de bicicliști uciși pe drumurile din UE.
    Acesta este singurul grup de participanți la trafic în cazul căruia nu se
    observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, fapt
    care poate fi pus mai ales pe seama lipsei persistente a unei infrastructuri
    bine echipate.


  • Pachetul Siguranță Rutieră

    Pachetul Siguranță Rutieră

    Comisia
    Europeană a prezentat un pachet de propuneri de modernizare a normelor privind
    permisele de conducere, precum și noi dispoziții pentru a facilita aplicarea
    normelor de circulație la nivel transfrontalier. Propunerile survin în
    condițiile în care, în 2022, peste 20 de mii de persoane și-au pierdut viața pe
    drumurile din UE, majoritatea victimelor fiind pietoni, bicicliști și
    utilizatori de scutere și motociclete.

    Între altele, noile norme
    vor permite tinerilor conducători auto să dobândească experiență prin
    intermediul unui sistem de conducere acompaniată – începând cu vârsta de 17
    ani, tinerii vor putea învăța să conducă și vor putea obține un permis
    de conducere. Va exista o perioadă de test de doi ani și o regulă cu toleranță
    zero pentru conducere sub influența alcoolului. Comisia vrea, de asemenea, să
    reducă la 17 ani vârsta pentru șoferii categoriei C, șoferii de camioane,
    pentru a face sectorul mai atrăgător pentru tineri.

    De asemenea, pentru a
    simplifica recunoașterea permiselor de conducere între statele membre, Comisia
    propune introducerea unui permis
    de conducere digital, în premieră mondială. Înlocuirea, reînnoirea sau preschimbarea unui permis de conducere vor
    fi mult mai ușoare, deoarece toate procedurile vor fi online. În aceeași ordine de idei, pentru cetățenii din țări din afara UE cu standarde
    comparabile de siguranță rutieră va fi mai ușor să își schimbe permisul de
    conducere cu unul comunitar.

    Comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean a
    făcut mai multe precizări:

    Mulți dintre dumneavoastră probabil aveți un permis de conducere în
    portofel și sunteți gata să-l arătați dacă sunteți opriți în timp ce conduceți.
    Una dintre directivele adoptate astăzi va pune, însă, această bucată de plastic
    în trecutul nostru, pentru că vom trece la un permis de conducere digital, care
    acționează la nivel transfrontalier în UE. Într-un viitor nu chiar așa de
    îndepărtat, veți avea permisul de conducere pe telefon sau pe un alt dispozitiv
    digital, însă veți putea solicita și versiunea fizică, dacă doriți. În special
    pentru generația tânără permisul de conducere digital este extrem de
    convenient. Directiva va simplifica și facilita procedurile administrative
    legate de emiterea permiselor de conducere fizice. Prin această inițiativă vrem
    să și actualizăm procedurile pentru obținerea permisului de conducere. Propunem
    ca testele privind aptitudiunile de conducere să se axeze pe factorii de risc
    și pe percepția pericolelor legate de noi forme de mobilitate și noi alți
    utilizatori ai spațiului rutier. Pachetul nostru aduce propuneri pentru a
    consolida aplicarea și pentru a reduce impunitatea în cazul infracțiunilor
    rutiere. În prezent,
    peste 40% din infracțiunile comise de cineva care locuiește într-o altă țară
    decât cea în care s-a produs incidentul se finalizează fără sancțiuni. Fie
    pentru că persoana nu a putut fi identificată, fie pentru că nu s-a aplicat
    sancțiunea. Propunerea de astăzi rezolvă această problemă, promovând cooperarea
    transfrontalieră. Cei care conduc periculos nu trebuie să scape de sancțiuni.

    Potrivit Comisiei, noile norme
    vor îmbunătăți siguranța pentru toți participanții la trafic și vor ajuta
    Uniunea să își realizeze Viziunea zero – fără decese pe drumurile
    din UE până în 2050. De asemenea, ele vor pregăti mai bine conducătorii auto
    pentru vehiculele cu emisii zero și pentru conducerea pe drumurile urbane,
    alături de un număr tot mai mare de biciclete și vehicule cu două roți, precum
    și de pietoni.


  • Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Regulamentul pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și circulația
    vehiculelor complet autonome în Uniunea Europeană introduce o serie de sisteme
    avansate obligatorii de asistență pentru conducătorul auto cu scopul de a îmbunătăți
    siguranța rutieră. De asemenea, el stabilește cadrul juridic pentru omologarea
    vehiculelor automatizate și complet autonome.

    Thierry Breton, comisarul
    responsabil pentru piața internă, a spus că odată cu noua legislație privind
    siguranța vehiculelor care se aplică de astăzi, Europa se asigură că această
    tehnologie îmbunătățește viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și că industria
    autovehiculelor dispune de un cadru previzibil și sigur pentru a continua
    implementarea unor soluții tehnologice inovatoare și pentru a-și menține
    competitivitatea la nivel mondial.


    Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al
    reprezentaței Comisiei Europene în România, a rezumat gândirea care a dus la
    apariția regulamentului.

    Noile
    norme vizează două mari aspecte. Unul este îmbunătățirea siguranței rutiere, iar
    al doilea este încercarea de a crea o legislație pentru a permite circulația pe
    drumuri a vehiculelor, cum le numim noi, complet autonome. Care sunt rațiunile
    din spatele acestor decizii? Există două mari rațiuni. Prima este că noile
    norme vor contribui, cu siguranță, la o mai bună protecție a pasagerilor. Noi
    estimăm că vom salva peste 25.000 de vieți și vom evita peste 140.000 de
    vătămări grave până în 2038. Dacă ne gândim, de exemplu, că România a raportat
    în 2021 cea mai mare rată de decese cauzate de accidente rutiere, 93 la un
    milion, față de Suedia care are doar 18 decese la un milion, atunci siguranța
    rutieră este extrem de importantă. Și apoi, a doua rațiune este că trăim într-o
    lume tehnologică, digitalizată. În fiecare zi se digitalizează și apar alte
    noutăți. Prin urmare, este esențial să ținem pasul și pe șosele cu ultimele
    apariții tehnologice.


    Regulamentul
    a fost adoptat în 2019 și până pe 6 iulie 2022 Comisia a acordat producătorilor
    o perioadă de grație pentru a implementa noile prevederi. Iar costurile
    modificărilor nu sunt mari deoarece ele salvează vieți.


  • Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Vin cu vești bune pentru participanții la trafic, dar și pentru pietoni. Au intrat în vigoare noile norme europene care îmbunătățesc siguranța rutieră și permit circulația vehiculelor complet autonome în UE. Punem siguranța persoanelor pe primul loc, spun oficialii europeni. Ei estimează că noile măsuri de siguranță vor salva peste 25 000 de vieți și vor evita cel puțin 140 000 de vătămări grave până în 2038. Așadar începând din 6 iulie, noile măsuri care introduc funcții de siguranță pentru asistarea conducătorului auto includ următoarele facilități:

    • Pentru toate vehiculele rutiere (și anume, autoturisme, camionete, camioane și autobuze): asistență inteligentă pentru controlul vitezei, avertizare la mersul înapoi cu cameră sau senzori, avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto, dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele, precum și semnal de oprire de urgență;
    • Pentru autoturisme și camionete: funcții suplimentare, cum ar fi sistemele de menținere a benzii de circulație și frânarea automată;
    • Pentru autobuze și camioane: tehnologii pentru o mai bună recunoaștere a posibilelor unghiuri moarte, avertizări pentru prevenirea coliziunilor cu pietoni sau bicicliști și sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri.

    Margrethe Vestager, comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, declară: Tehnologia ne ajută să îmbunătățim nivelul de siguranță al autoturismelor noastre. Noile funcții avansate de siguranță obligatorii vor ajuta în continuare la reducerea numărului de victime ale accidentelor. Totodată, astăzi facem ceea ce este necesar pentru a ne asigura că normele noastre permit introducerea, în condiții de siguranță, a vehiculele autonome în UE, punând siguranța persoanelor pe primul loc.


    Normele europene privind siguranța rutieră se vor aplica mai întâi noilor tipuri de vehicule, și ulterior tuturor vehiculelor noi, începând cu 7 iulie 2024. Unele dintre măsuri vor fi extinse pentru a fi aplicate mai multor tipuri de vehicule rutiere până în 2029.


  • Despre infrastructura rutieră şi parcul auto

    Despre infrastructura rutieră şi parcul auto

    Infrastructura rutieră din România lasă de dorit
    la capitolul autostrăzi, care numără, în prezent, aproape 950 de km. De altfel,
    densitatea de autostrăzi este una dintre cele mai mici la nivel european
    raportată la suprafață. Anul trecut, rețeaua drumurilor de mare viteză s-a
    îmbogățit cu circa 30 de km. În acest an, autoritățile și-au propus să continue
    extindinderea rețelei de autostrăzi. Luni a fost semnat, cu un antreprenor din
    Turcia, o firmă de construcţii cu experienţă în domeniu, contractul pentru
    proiectarea şi construirea lotului 2 al Autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti. Cu o
    lungime de aproape 32 de km, lotul Boiţa-Cornetu este primul tronson de
    autostradă din România care intră în zona de munte, iar estimarea de cost este
    de patru miliarde două sute de milioane de lei. Este un tronson care are 49 de
    poduri şi viaducte, şapte tuneluri, un ecoduct pentru mamifere mari. Antreprenorul are la
    dispoziţie 18 luni pentru proiectare și 50 de luni pentru construcţia efectivă.
    Lucrurile par să se misțe la
    capitolul autostrăzi. În prezent, se lucrează pe una dintre cele mai aşteptate
    autostrazi din România, pe lotul 1 Sibiu-Boiţa, de 13 km, cu promisiunea
    constructorului că îl va finaliza în decembrie. Anul trecut, au început
    lucrările şi la lotul 5 Piteşti-Curtea de Argeş, de 30 de km, cu termen de
    finalizare 2025.

    De asemenea, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a
    anunţat că a avut o întâlnire de lucru cu partea sârbă pe tema construirii
    viitoarei autostrăzi Timişoara-Belgrad. Sorin Grindeanu a precizat că acordul
    va fi semnat la sfârşitul lunii martie, pentru a intra în etapele următoare ale
    proiectului. Pe de altă parte, marți, s-a dat startul programelor
    guvernamentale de înnoire a parcului auto pentru persoanele fizice,
    așa-numitele Rabla Clasic şi Rabla Plus. În ceea ce
    priveşte Rabla Clasicˮ, prima de casare este de 6.000 lei pentru un
    autovehicul uzat, respectiv de 9.000 lei pentru două autovehicule vechi.
    Programul prevede că se pot adăuga unul sau două ecobonusuri în valoare de
    1.500 de lei, dacă autovehiculele predate sunt mai vechi de 15 ani şi dacă au
    norma de poluare Euro 3 sau inferioară acesteia. Un alt ecobonus este cel de
    3.000 de lei, dacă se achiziţionează un autovehicul cu sistem de propulsie
    hibrid. În cazul programului Rabla Plusˮ, s-a introdus obligativitatea
    casării unui autovehicul uzat pentru achiziţionarea unui autovehicul nou. Totodată, pentru fiecare autovehicul nou, există
    posibilitatea casării a maximum două autovehicule uzate. Pentru varianta pur
    electric sau hidrogen, ecotichetul este de 51.000 de lei, iar la casarea a două
    maşini se poate ajunge la 57.000 de lei. În cazul ambelor programe
    guvernamentale, valoarea finanţării nu poate depăşi 50% din preţul de
    comercializare al autovehiculului nou achiziţionat.

  • Siguranța rutieră în UE – Măsuri privind următorii pași către “Viziunea zero”

    Siguranța rutieră în UE – Măsuri privind următorii pași către “Viziunea zero”

    Pentru a
    atinge obiectivul niciun deces pe drumurile din Uniunea Europeană până în
    2050, Parlamentul European a solicita măsuri mai solide de siguranță rutieră.


    Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia, în
    timp ce România a raportat, în 2020, cea mai mare rată a mortalității din Uniunea Europeană.


    În susținerea
    rezoluției privind siguranța rutieră, adoptată de Parlamentul European la
    începutul lunii octombrie 2021, raportoarea Elena Kountoura a solicitat Comisiei și guvernelor să aplice
    măsuri specifice de protejare a vieților, cum ar fi limite de viteză mai mici,
    un transfer modal accelerat către alte forme de transport și o nouă agenție
    europeană pentru transport rutier.


    Eurodeputata Elena Kountoura:


    În fiecare
    an, peste 20.000 de concetățeni și copii noștri sunt uciși pe străzile Europei
    și peste 120.000 sunt grav răniți. Din păcate, rata de scădere a deceselor din
    accidente de circulație a fost înghețată în ultimii ani. Potrivit unor
    statistici valabile, șoferii de mașini se bucură de o siguranță mai mare pe
    drumuri, în timp ce pietonii și bicicliștii rămân expuși unui risc crescut.
    Prin urmare, este necesar un nou cadru global privind politica de siguranță
    rutieră pentru a umple golurile legislative și pentru a face din nou progrese.


    Raportul
    conține propuneri ambițioase de reducere a numărului de morți și răniți grav cu
    40% până în 2030. Propunem intervenții și reforme în patru categorii de
    vehicule sigure, infrastructuri securizate, utilizarea în siguranță a
    drumurilor, creând un cadru adecvat pentru viitor. Toate propunerile noastre
    sunt importante pentru că pot salva vieți. De exemplu, trebuie realizată o
    înregistrare și o evaluare sistematică a drumurilor europene pentru a investi
    cu prioritate în locurile cele mai periculoase, folosind resurse europene și
    naționale. Viteza și alcoolul ucid. Propunem introducerea unei limite de 30
    km/h în orașe, dezvoltarea noii generații de sisteme inteligente de control al
    vitezei și toleranță zero la alcool.


    De asemenea,
    propunem crearea unei noi agenții europene de transport rutier în conformitate
    cu standardele organizațiilor pentru alte moduri de transport, care va oferi
    sprijin și know-how valoros.


    În cele din
    urmă, propunem instituirea Anului european al siguranței rutiere, deoarece
    creșterea gradului de conștientizare și informarea cetățenilor cu privire la
    siguranța rutieră este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre și
    salvarea de vieți.




  • Siguranța rutieră în UE în 2020

    Siguranța rutieră în UE în 2020

    1 646 este mai precis numărul celor și-au pierdut viața anul trecut într-un accident rutier în țara noastră, arată datele prezentate de Comisia Europeană. Proportia este de 85 de morți la un milion de locuitori, mai mult decat dublu fata de media europeana. Spre comparație, Spania, cu o populație de peste 47 milioane de locuitori, a avut mai puține victime decât țara noastră: 1 370.


    Raportul mai arată că la nivel european marea majoritatea deceselor s-au produs în urma unor coliziuni dintre autoturisme și camioane și subliniază necesitatea de a crește protecția pietonilor și bicicliștilor, considerați utilizatori vulnerabili ai drumurilor publice.

    În raport cu 2019 se constată o reducere cu 17 la sută a numărului celor care și-au pierdut viața anul trecut în accidentele din Uniunea Europeană, însă, spune Comisia, scăderea se datorează în mare parte impactului pe care pandemia de COVID-19 a avut-o asupra mobilității. În plus este departe de obiectivul de reducere cu 50 la sută a numărului de decese, stabilit pentru finalul anului trecut.

    Trebuie să promovăm o atitudine responsabilă la volan, trebuie să consolidăm siguranța vehiculelor și, înainte de toate, să îmbunătățim infrastructura. Numai așa putem reduce mortalitatea de pe șosele, a spus luna trecută la o dezbatere în Parlamentul european eurodeputata Isabel Garcia Munoz.S-a vorbit atunci despre un obiectiv și mai mai ambițios, denumit Viziune Zero, adică nici un deces pe drumurile din Uniune – până în 2050.

    Imediat după dezbateri, legislativul comunitar a adoptat o rezoluție în care a cerut Comisiei să ia măsuri pentru a reduce numărul de accidente rutiere. În primul rând prin stabilirea unei limite de viteză de 30 de kilometri pe oră în zonele rezidențiale și în cele în care există un număr mare de bicicliști și pietoni. Apoi este nevoie de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului, de stimulente fiscale și sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu cele mai înalte standarde de siguranță.

    În plus, membrii Parlamentului European spun că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructură.

    Viziunea zero accidente este o responsabilitate comună. Succesul depinde de noi toți, de modul în care ne facem treaba. De la autorități europene, naționale, regionale și locale până la poliție și personal medical. De la toți cei care mergem pe drumuri, angajați ai unor companii de profil și operatori de transport până la producătorii de autovehicule, a ținut să puncteze comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli.


  • Leapşa pentru viaţă

    Leapşa pentru viaţă

    Conform ultimelor statistici realizate de Uniunea Europeană în 2019, România se află în continuare pe primul loc la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere. Totodată, România se află pe ultimul loc la numărul de persoane care ştiu să ofere primul ajutor, aşa că pentru Asociaţia pentru Educare, Dezvoltare şi implicarea Tineretului, EDIT, a fost suficient pentru a crea programe prin care să crească nivelul de cunoaştere şi conştientizare în rândul tinerilor şi nu numai.



    Astfel au apărut mai multe iniţiative. Pentru început, una de succes a fost “Ora de educaţie rutieră”, care a ajuns în şcoli şi licee, în forme nespecifice, după cum a relatat pentru Radio România Liviu Zorilă, preşedinte Edit: “Mai facem o treabă interesantă şi adaptată cumva zilelor noastre: noi avem întotdeauna un invitat special, la liceu. Acest invitat este de cele mai multe ori un influencer sau o vedetă recunoscută de acei copii, o vedetă care are parte de respectul lor şi care vine întotdeauna pro bono în sprijinul a ceea ce facem noi. În general sunt oameni cu care am mai lucrat, care ne cunosc, ştiu cine suntem, ştiu ce facem şi sprijină activităţile noastre prin astfel de prezenţe. Şi aici au fost de la artişti de stand-up comedy, la actori, prezentatori de ştiri, cântăreţi, bloggeri, vloggeri, şamd. Ok, noi venim şi totuşi, pentru un copil, noi suntem cineva care vine şi face un curs cu ei, în momentul în care începem discuţia plecăm de la egalitatea cu şcoala sau cu Ministerul educaţiei. Dar în momentul în care venim şi le prezentăm acele module într-un mod non-formal, nu acel stil clasic de predare, un stil plin de practică şi de interacţiune umană şi de întrebări şi de răspunsuri, facem aceste lucruri într-un mod plăcut, iar la sfârşit mai aducem şi o vedetă pe care ei o urmăresc doar pe facebook sau pe instagram sau o văd doar la televizor, iar acea vedetă vine şi le povesteşte din experienţa ei tot felul de accidente, de neplăceri in trafic, credem noi că avem un impact mult mai mare.”



    Ideile au fost reunite într-un program pe mai mulţi ani: ”România în Siguranță”, despre care am aflat de la Liviu Zorilă: “Noi am lansat acest program naţional de educaţie pentru siguranţă, “România în siguraţă”. Şi el are două direcţii: educaţie rutieră şi prim-ajutor. Dacă pe partea de educaţie rutieră avem deja 6 ani de experienţă, prin acest proiect “ora de educaţie rutieră”, ne-am dorit mult de tot să facem ceva şi în zona de prim-ajutor. Deja facem treaba asta la liceu, cu acest modul, unde facem cursuri de prim-ajutor, formatorii de la ISU sunt persoane tinere, locvace, care probabil fac nişte cursuri de pedagogie sau ceva, pentru că au un fel de a ţine publicul în priză şi de a prezenta aceste tehnici.”



    Şi tot din aceeaşi dorinţă de a aborda instruirea într-o manieră mai prietenoasă şi campania de prim-ajutor a fost făcută tot cu ajutorul vedetelor. Liviu Zorilă: “Plecasem de la ideea că trebuie să facem ceva şi în zona de prim-ajutor, iar la unul dintre licee unde a venit chiar Şerban Pavlu, a participat şi el şi a învăţat să acorde primul-ajutor şi fix atunci mi-a venit o idee, văzusem o campanie din Anglia, făcută mai demult, tot aşa cu un actor cunoscut de la ei şi m-am gândit cum ar fi dacă am face şi noi ceva similar în România. Şi de la un clip, am ajuns să facem şapte clipuri şi de la o vedetă am ajuns să avem nouă vedete şi, practic, “Leapşa pentru viaţă” cred că este una dintre primele campanii online de prim-ajutor de la noi din ţară, este o campanie pe care noi am făcut-o cu Departamentul pentrtu situaţii de urgenţă.”



    Ce a rezultat? Liviu Zorilă: “Cele şapte clipuri prezintă diferite metode de prim-ajutor, de la hands-only CPR (n.r. masajul cardiac în ritmul melodiei “Staying Alive” după ce aţi sunat 112 în prealabil), la ce faci dacă îţi rupi o mână, dacă te tai, dacă ai o arsură şi tot felul de alte activităţi. Sunt nişte clipuri scurte, de un minut-jumate-două, cu foarte mult umor, de fapt un pic de umor şi un pic de educaţie, dar educaţia este cumva deghizată undeva în spatele umorului, pentru că ne cunoaştem beneficiarii. Românii reacţionează în primul rând la umor. Şi atunci sunt nişte clipuri nostime, care conţin nişte informaţii extrem de utile, în urma cărora poţi să înveţi ceva. Într-un minut şi jumătate ai râs de câteva ori şi la sfârşit ai rămas cu ceva.”



    Şi până şi cadrele didactice au dorit astfel de cursuri. Liviu Zorilă: ”În urma campaniei am început să facem activităţi şi fizic. Adică, am fost acum ceva timp în cinci licee din Bucureşti, unde am făcut cursuri de prim-ajutor cu cadrele didactice, în cancelarie. Pentru că este extrem de important şi profesorii ne-au spus că au nevoie de aşa ceva, pentru că de multe ori s-au confruntat la şcoală cu diferite cazuri, în care elevi veneau arşi, cu picior sau mână ruptă, tăiaţi şi profesorul nu ştie ce să facă în momentul acela. Şi, după cum spunem şi noi în această campanie, “Leapşa pentru viaţă”, este extraordinar de important să intervii.”



    Cu speranţa creării unui mediu mai sigur din toate punctele de vedere, recomandăm clipurile realizate în cadrul campaniei tuturor celor ce doresc să fie mai bine informaţi.



  • Norme de siguranță rutieră din Uniunea Europeană

    Norme de siguranță rutieră din Uniunea Europeană

    Parlamentul
    european este preocupat de siguranța rutieră. Aproape un milion de accidente se
    produc în fiecare an în Uniunea Europeană, iar aproximativ 22.700 de persoane
    mor anual pe drumurile din blocul comunitar. Alte aproximativ 120.000 de
    persoane sunt grav rănite. Progresele înregistrate în reducerea ratei
    mortalității au stagnat în ultimii ani, iar blocul comunitar nu și-a atins
    obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere
    între 2010 și 2020. Cele mai sigure drumuri sunt cele din Suedia, unde se
    înregistrează 18 decese la un milion de locuitori, iar cele mai nesigure sunt
    cele din România, unde există 85 de decese la un milion de locuitori, conform
    datelor din 2020. Media pe întreaga Uniune Europeană a fost de 42 de decese la
    un milion de locuitori.


    Într-un
    raport votat cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, Parlamentul
    European solicită Comisiei Europene să recomande modalități de aplicare a
    limitelor de viteză sigure. Excesul de viteză este cauza principală în
    producerea a aproximativ 30% din accidentele rutiere mortale, iar alcoolul este
    a doua cauză pentru producerea deceselor în accidentele rutiere, aproximativ
    25% din total.

    Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a votat măsurile de
    siguranță rutieră propuse de Parlamentul European pentru a limita numărul de
    accidente răspunzătoare pentru aproape 500 de decese rutiere pe săptămână pe
    teritoriul Uniunii:

    Trebuie
    să începem cu drumurile, dacă ne gândim la România, trebuie să se construiască
    mai multe autostrăzi pentru micșorarea traficului pe drumurile naționale.
    Calitatea drumurilor naționale trebuie îmbunătățită. Mai trebuie și un program
    de educație de a conduce mașina. Nu e suficient să știi să mânuiești volanul și
    schimbătorul de viteze, ci trebuie să respecți partenerii de trafic, să ai un
    mod de a conduce preventiv. S-a discutat despre viteza excesivă, se discută
    inclusiv despre limitarea posibilității autovehiculelor de a ajunge la viteză
    foarte mare. S-a discutat de micșorarea vitezei-limită, în Germania există acum
    o discuție foarte intensă dacă să se limiteze viteza sau nu. Sunt orașe care au
    trecut la o limită de viteză de 30 km pe oră și există și sisteme inteligente
    pentru automobile, unul dintre ele este pentru viteză, celălalt pentru
    menținerea benzii de circulație. Ele vor fi obligatorii în 2022 pentru
    autovehiculele noi. Chiar și pentru alcool s-a imaginat o măsură care să
    blocheze autovehiculul și s-au și făcut încercări.




  • Scădere a deceselor provocate de accidentele rurtiere din UE

    Scădere a deceselor provocate de accidentele rurtiere din UE


    Comisia Europeană a publicat date privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit estimărilor, 18.800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de 17 % față de 2019, cea mai mare diferență anuală, înregistrată până în acest an. Scăderea înseamnă că circa 4.000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din țările UE, în 2020 în comparație cu anul precedent.



    Diferență dublă între România și media UE



    În schimb, clasamentul ratelor mortalității în țările din spațiul comunitar, rămâne neschimbat la cei doi poli. Astfel, România a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității rutiere în 2020, cu 85 de decese la 1 milion de locuitori, iar cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18/1 milion). Media celor 27 de state membre a fost 42 de decese la un milion de locuitori.



    Despre numărul mare de accidente mortale din România, Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi a declarat:


    Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime – 85 la un milion de locuitori. România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. România are nevoie de o strategie integrată în această privință, care să lege investițiile în infrastructură de cadrul legislativ.

    Sursa: Comisia Europeană în România

    decese-accidente-rutiere-2020-sursa-comisia-eu.jpg



    Statele cu cele mai mari scăderi ale ratei mortalității în ultimul deceniu



    Executivul european a mai precizat că între 2010 și 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%, sub obiectivul stabilit pentru deceniul tocmai încheiat, care viza o reducere cu 50 % a numărului de decese pe drumurile europene. Cu toate acestea, media de 42/1 milion de locuitori face ca Europa să rămână continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Doar Grecia (54 %) a depășit obiectivul Uniunii, urmată de Croația și Spania (ambele cu 44 %), Portugalia (43 %), Italia (42 %) și Slovenia (42 %). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi cu 40 % sau mai mult.



    Datele provizorii al Comisiei mai arată că 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020, dintre care zece au înregistrat o diferență de peste 20%: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia.



    Mai mulți europeni au preferat mersul pe bicicletă



    Scăderea volumelor de trafic ca urmare a pandemiei a avut un impact asupra ratei mortalității în accidentele rutier, chiar dacă acesta nu poate fi măsurat.


    Executivul comunitar mai subliniază că mersul cu bicicleta a cunoscut o creștere semnificativă în popularitate în ultimul an, fapt care poate avea un impact pozitiv asupra calității aerului și a schimbărilor climatice și, în același timp, creează noi provocări în materie de siguranță rutieră.



  • Siguranța rutieră: Drumurile europene devin mai sigure, dar progresele rămân prea lente

    Siguranța rutieră: Drumurile europene devin mai sigure, dar progresele rămân prea lente

    Comisia estimează că aproximativ 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere anul trecut în Uniunea Europeană – cu 7.000 mai puțin decât în 2010, adică o scădere de 23%. În comparație cu 2018 însă, numărul accidentelor mortale a scăzut doar cu două procente. Cu o medie de 51 de decese cauzate de accidente rutiere la milionul de locuitori, Europa rămâne, de departe, cea mai sigură regiune din lume în materie de siguranță rutieră.


    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că obiectivul Comisiei este ca, până în anul 2050, pe drumurile europene să nu mai avem nici decese şi nici vătămări grave. Ca un pas intermediar, Uniunea Europeană şi-a propus reducerea, la jumătate, până în 2030, a numărului accidentelor mortale şi a celor cu vătămări grave.

    Opt state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente mortale în 2019: Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburgul și Suedia. Cu toate acestea, progresele au încetinit în majoritatea țărilor, iar, potrivit comisarului Vălean, obiectivul iniţial de reducere la jumătate a numărului deceselor cauzate de accidente rutiere între 2010 și sfârșitul anului 2020 se pare că nu va fi atins, chiar dacă anul acesta se vor înregistra progrese importante.

    Deși toate statele membre au înregistrat progrese în materie de siguranță rutieră, rămân discrepanţe enorme de la o ţară la alta.

    În 2019, cele mai sigure drumuri au fost cele din Suedia (22 de decese la milionul de locuitori) și din Irlanda (29 la milion), în timp ce România a avut 96 de decese la milion, Bulgaria – 89 la milion, iar Polonia 77 la milion.

    Pentru a realiza Viziunea zero – adică zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 – comisia implementează aşa-numitul sistem sigur, care prevede vehicule mai sigure, o infrastructură mai sigură, o mai bună utilizare a echipamentelor de protecție, viteze mai reduse pe drumuri și o mai bună îngrijire post-coliziune.

    În plus, UE va depune eforturi în scopul asigurării unei mai bune aplicări transfrontaliere a sancțiunilor pentru infracțiuni rutiere, al digitalizării permiselor de conducere și al dezvoltării unor noi modalități de a sprijini statele membre cu rezultate relativ slabe în materie de siguranță rutieră.


  • Proiect european de îmbunătățire a siguranței rutiere

    Proiect european de îmbunătățire a siguranței rutiere

    Douăsprezece state membre UE își unesc forțele pentru a împărtăși idei pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, ca parte a unui nou proiect finanțat de UE.

    Comisia Europeană a lansat, recent, un proiect pentru îmbunătățirea
    siguranței rutiere în ţările membre ale Uniunii Europene. Deși drumurile europene sunt cele
    mai sigure din lume, iar siguranța rutieră s-a îmbunătățit considerabil în
    ultimele decenii, numărul victimelor accidentelor rutiere rămâne ridicat. În
    2018, peste 25 000 de oameni și-au pierdut viața pe drumurile europene.
    Cifrele în materie de siguranță rutieră diferă mult între statele membre.

    Proiectul EU Road Safety
    Exchange
    finanțat de Parlamentul European își propune să
    contribuie la reducerea decalajului în materie de siguranță rutieră dintre
    statele membre ale UE, sprijinind țările cu un potențial ridicat de
    îmbunătățire a siguranței rutiere și contribuind astfel la reducerea numărului
    total de decese și de vătămări grave pe drumurile europene.

    Loredana Licuţa,
    coordonator la Europe Direct Bucureşti: Proiectul
    a fost lansat la Bruxelles, va dura trei
    ani, va încerca să elimine disparităţile de la nivelul UE şi va crea
    punţi de legătură între diverşi experţi din aceste state şi anume Austria,
    Bulgaria, Franţa, Grecia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Spania,
    Suedia şi Tările de Jos. Experţii în domeniul transporturilor din cele 12 ţări
    participante vor face schimb de bune practici în ceea ce privește reducerea
    vitezei, construirea unei infrastructuri sigure, cum să se îmbunătățească
    aplicarea legii și a colectării de date, precum și ameliorarea siguranței
    pietonilor și a biciclistilor în zonele urbane. Proiectul va fi gestionat de
    Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor, care este unul dintre cele
    mai importante ONG-uri din domeniul tansporturilor și lucrează cu experți în
    materie de siguranță rutieră din întreaga Uniune Europnea. Atât Comisia, cât şi
    statele membre ale UE şi-au asumat acest nou obiectiv de a reduce numărul de
    decese şi de vătămari grave din Europa cu 50% între 2020 şi 2030.






    În 2018 rata medie a mortalităţii rutiere în Uniunea Europeană a fost de 49 de
    decese la un milion de locuitori, în scădere faţă de 2010, când s-a înregistrat
    o rată a mortalităţii de 63 de decese la un milion de locuitori. Per ansamblu,
    Uniunea Europeana a reuşit să reducă numărul victimelor decedate în accidente
    rutiere cu doar 4% în ultimii 5 ani. Norvegia are cea mai mică rată a
    mortalității rutiere, 20 de decese la un milion de locuitori. Urmează Elveţia
    şi Marea Britanie, cu mai puţin de 27,5 decese rutiere la un milion de
    locuitori în 2018. Pe ultimele locuri în clasament se află România şi Bulgaria,
    cu o rată a mortalitatii de 96, respectiv 87 de decese la un milion de
    locuitori.



  • Noi măsuri pentru siguranța rutieră în UE

    Noi măsuri pentru siguranța rutieră în UE


    Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, săptămâna trecută, noile norme de siguranţă rutieră. Astfel, toate autoturismele noi care vor fi comercializate în statele UE începând cu jumătatea anului 2022 vor fi prevăzute cu funcţii de siguranţă, cum ar fi de exemplu sisteme pentru frânarea de urgenţă, tehnologii de menţinere a direcţiei şi detectoare de somnolenţă, informează agenţia DPA, citată de Agerpres.



    Pietonii și bicicliștii, mai protejați prin noile funcții ale autovehiculelor



    Conform noilor normelor toate autovehiculele ce vor ieși din uzine vor trebui să fie echipate cu circa 30 de noi funcţii menite să înregistreze datele unui accident și să împiedice persoanele aflate sub influenţa alcoolului să conducă. Totodată, șoferii vor fi împiedicați să depăşească limita legală de viteză.



    Autoturismele şi autoutilitarele noi trebuie să fie prevăzute cu zone extinse de protecţie a capului în urma unui impact, pentru a limita astfel rănirile în urma coliziunii cu pietoni sau biciclişti.


    De asemenea, camioanele şi autobuzele vor avea în dotare sisteme capabile să detecteze pietonii şi bicicliştii aflaţi în apropiere și vor fi proiectate astfel încât să fie diminuate unghiurile moarte, mai notează Agerpres.



    România are cele mai multe victime ale accidentelor rutiere



    Măsurile propuse de Comisia Europeană anul trecut, aprobate ulterior de Parlamentul European, au ca scop reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, în fiecare an pe ansamblul Circa 25.000 de oameni își pierd viaţa şi alţi aproximativ 140.000 sunt răniţi anual în accidentele rutiere produse în UE.



    Conform unui raport al Comisiei Europene, în 2017, în România s-au înregistrat peste 90 de decese la un milion de locuitori cauzate de accidentele rutiere. Țara noastră are, alături de Bulgaria, cele mai multe victime ale accidentelor rutiere din spațiul comunitar. În total, 1.951 de persoane și-au pierdut viața în accidentele rutiere din țara noastră.



    Numărul deceselor în urma accidentelor rutiere în UE (Sursa: Eurostat)


    total-decese-rutiere-2017-eurostat.jpg



    Mai puține victime ale accidentelor rutiere în UE



    Totuși, Comisia Europeană subliniază că drumurile din Uniune sunt cele mai sigure din lume, deoarece media europeană a scăzut la 49 de morți la un milion de locuitori, în timp ce media mondială este de 174 de decese/milion de locuitori. În 2017, 25.300 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe teritoriul UE, cu 300 mai puţine decât în 2016 (-2%) şi cu 6.200 mai puţine decât în 2010 (-20%). Deşi tendinţa este încurajatoare, de acum îndeplinirea obiectivului UE de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale între 2010 şi 2020 va fi foarte dificilă”, se arată în raportul CE.



    Documentul comisiei mai arată că decesele şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, deoarece costurile socio-economice estimate se ridică la 120 de miliarde de euro pe an.