Radio România Internațional

Tag: silvicultura

  • Niifharistuseri sindicale tru România

    Niifharistuseri sindicale tru România

    Tu kirolu anda să scunki energia electrică și combustibilli și tru contextul di creaștiri a phadzloru la alimente, anlu 2023 aduţ năi protesti sindicale tru România. Lucrătorlli ditu sistemul di nvătământu işiră pi geadei, tra s’facă timbihi nica nă oară ti căftărli a loru. Federaţiile ditu educaţie pichetară, ñiercuri, sediul a Guvernului, tră s’caftă tinii di cafi mesu tiñisiti, maxus tră personalu nididactic. Uidisitu cu reprezentanţălli a organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic easti goala categorie di bugetari cari, niti tru anlu 2023, nu agiumsi pi nivelu a tiñiiloru di bază pruvidzuti di nomu. Tiñiili di cafi mesu a personalului nididactic easti anamisa di 1.800 şi 2.300 di lei, iara criştearea ali inflaţie, cari fu di 16,4% tru meslu andreu a anlui tricut, concomitent cu criştearea a păhadzloru la produsele di bază şi la utilităţ dusiră la creastirea a gradlui di ftuhie. Sindicaliştilli spun că şi tiñiili di cafi mesu a profesorilor suntu nimotivante şi caftă adoptarea a unui act normativ cari s’repoziţioneadzăe lucrătorlli ditu nviţământ tru ieararhia a funcţiilor bugetare tru raport cu nivelul di calificari profesională şi importanţa pi cari societatea lipseaşti s-u da ti educaţie.


    Tru idyiulu kir, Federaţia a Sindicatelor Libere ditu Nvăţământ, Federaţia a Sindicatelor ditu Educaţie “Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Materˮ fac timbihi ti un lucru nevralgic ditu nvățământu. “…di itia a tiniiloru multu ñîţ ditu sistemul educaţional nă confruntăm cu ună ixiki cabaia mari di cadri didactice calificate — multu pţăñi tineri aleg s’profeseadză tru sistemul di nvăţământ, iar atelli aflaţi la bitisită di carieră aleg s-iasă la pensie. Tutunăoară, tru añilli ditu soni, s-agiumsi la ună catandisi lăhtăroasă: ari ună creaştere alarmantă a numirului di cadre didactiţi nicalificate ditu unităţli di nvăţământu, tru loc ca numirlu aluştoru să scadă anualˮ, semnaleadză sindicaliştilli tru un comunicat. Tu arada a llei, Fedearaţia Sanitas va s’ahurhească, pi di şcurtu, pichetarea Guvernului, kiro di ună stămănă ş-cama. Căftărli a sindicaliştilor suntu multi, ama, di urgenţă, vor ca guvernanţăllii să s-apleacă ti ndridzearea a ni ma ptănu dauă. Elli caftă anvălearea ali inflaţiei pritu creastirea a veniturilor tutulor salariaţilor cu nai puțăn 15% di la 1 di şcurtu şi consultarea a sindicatelor tru elaborarea yinitorlui nomu a salarizarillei, tra s’nu aibă idyili diferenţe discriminatorii anamisa di yeaţră, asistenţă şi infirmiere ică ñicurări di venituri.


    Di altă parte, tru yinaru, Federaţia Sindicatelor ditu Silvicultură Silva ndreapsi, dinintea a guvernului, un miting tră ascăparea di la xinitipsirea a pădurilor, proprietate publică a statlui. Silvicultollii işiră pi geadei tra s’mută cap andicra fi proiectu di nomu ti cari spun că da izini ti privatizarea pădurilor a statlui. Tru apandisi, Guvernul spusi că nu easti zborlu ti privatizarea a pădurilor, că maş ti ună inițiativă legislativă cari mutreaşti guvernanța corporativă, obiectiv asumat pritu PNRR.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Nemulţumiri sindicale în România

    Nemulţumiri sindicale în România

    Pe fondul scumpirii energiei electrice și a combustibililor și în contextul creșterii prețurilor la alimente, anul 2023 aduce noi proteste sindicale în România. Angajații din sistemul de învătământ au ieșit în stradă, pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra solicitărilor lor. Federaţiile din educaţie au pichetat, miercuri, sediul Guvernului, pentru a cere salarii decente, îndeosebi pentru personalul nedidactic. Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de lege. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800 şi 2.300 de lei, iar creşterea inflaţiei, care a fost de 16,4% în luna decembrie a anului trecut, concomitent cu majorarea preţurilor la produsele de bază şi la utilităţi au condus la creşterea gradului de sărăcire. Sindicaliştii afirmă că şi salariile profesorilor sunt nemotivante şi cer adoptarea unui act normativ care să repoziţioneze salariaţii din învăţământ în ierarhia funcţiilor bugetare în raport cu nivelul de calificare profesională şi importanţa pe care societatea ar trebui să o acorde educaţiei.

    În același timp, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Materˮ avertizează asupra unui punct nevralgic din învățământ. …din cauza salariilor foarte mici din sistemul educaţional ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre didactice calificate – foarte puţini tineri aleg să profeseze în sistemul de învăţământ, iar cei aflaţi la sfârşit de carieră aleg să se pensioneze. Totodată, în ultimii ani, s-a ajuns la o situaţie revoltătoare: se constată o creştere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă annualˮ, semnalează sindicaliştii într-un comunicat. La rândul ei, Federaţia Sanitas va începe, pe 6 februarie, pichetarea Guvernului, timp de cel puțin o săptămână. Revendicările sindicaliştilor sunt numeroase, dar, de urgenţă, vor ca guvernanţii să se aplece spre rezolvarea a minimum două. Ei cer acoperirea inflaţiei prin creşterea veniturilor tuturor salariaţilor cu cel puțin 15% de la 1 februarie şi consultarea sindicatelor în elaborarea viitoarei legi a salarizării, pentru a nu exista aceleaşi diferenţe discriminatorii între medici, asistenţi şi infirmiere sau diminuări de venituri.

    Pe de altă parte, în ianuarie, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a organizat, în faţa sediului guvernului, un miting pentru salvarea de la înstrăinarea pădurilor, proprietate publică a statului. Silvicultorii au ieșit în stradă pentru a protesta față de un proiect de lege despre care spun că ar permite privatizarea pădurilor statului. În replică, Guvernul a afirmat că nu este vorba despre privatizarea pădurilor, ci despre o inițiativă legislativă care privește guvernanța corporativă, obiectiv asumat prin PNRR.


  • Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

    Conservarea insectelor saproxilice în Munții Carpați

    Munții Carpați sunt printre
    cele mai importante centre de biodiversitate din Europa, datorită gradului mare
    de împădurire și a prezenței unor suprafețe importante cu arbori seculari.
    Silvicultura practicată în trecut în România, din păcate, nu a avut mereu
    biodiversitatea ca obiectiv central al gospodăririi fondului forestier. Deseori
    arborii seculari sau arborii maturi vătămați au fost recoltați selectiv,
    rezultând parcele forestiere cu structuri și compoziții lipsite de
    heterogenitate. În unele zone, astfel de practici au dus la păstrarea unui
    număr foarte mic de arbori bătrâni și cantități reduse de lemn mort,
    periclitând habitatele speciilor de coleoptere saproxilice protejate prin
    Directiva Habitate, scrie pe pagina sa de internet asociația LIFE ROsalia.
    Astfel de specii erau considerate în trecut dăunători biotici și se acționa
    pentru reducerea cantității de lemn mort prin lucrări de igienă, inclusiv prin
    recoltarea arborilor uscați sau în curs de uscare, rupți sau colonizați de
    insecte saproxilice. În trecut, în unele situații s-au aplicat inclusiv
    tratamente cu insecticide, care au redus inclusiv diversitatea organismelor
    utile pentru reziliența pădurii. Astăzi, lucrurile încep treptat să se schimbe.

    Iată ce ne spune despre importanța acestor gândaci, Silviu Chiriac, managerul
    proiectului Conservarea insectelor saproxilice în Carpaţi: Insectele acestea cinci de care ne-am propus noi să ne ocupăm,
    fiind vorba aici de rădașcă, de croitorul fagului, croitorul stejarului,
    gândacul cenușiu și mai avem un gândac un picuț mai rar, care se numește
    gândacul pustnic sau gândacul sihastru, sunt toate dependente de prezența
    lemnului. Ce fac aceste insecte și de ce sunt foarte importante pentru natură e
    că descompun lemnul. Sau, mai bine zis, intrând în relație directă cu acei
    arbori care sunt aproape de moarte, descompun foarte repede lemnul și acel lemn
    intră mult mai repede în circuitul natural al pădurii. Fără aceste organisme
    saproxilice, că saproxilice mai sunt și ciuperci, mai sunt și multe alte specii
    pe care le găsim în natură, lemnul nu ar putea fi descompus și acei copaci
    morți ar rămâne o perioadă foarte lungă în acel status în pădure. Or, aceste
    insecte descompunătoare sunt un fel de sanitari, un fel de organisme care joacă
    un rol foarte foarte important în natură, integrând din nou materia în
    circuitul natural.


    O
    lume fantastică își desfășoară discret forțele sub cupola pădurilor seculare.
    Aici fiecare ființă are rolul ei bine determinat, iar insectele sunt parte din
    această incredibilă biodiversitate. Fără ele, ecosistemele ar suferi modificări
    dramatice. Se impun, așadar, măsuri de conservare, susține Silviu Chiriac: Noi am constatat, încă de la bun început, când am cerut
    această finanțare către Comisia Europeană, către programul Life / Natura, că
    pădurile noastre fiind sănătoase, în acestea lipsesc copacii bătrâni, copacii
    foarte mari care au în interiorul lor numeroase scorburi sau au foarte multe
    elemente caracteristice unor arbori putrezi. Și atunci, aceste insecte fiind
    dependente de prezența lemnului mort și a acestor scorburi, am încercat să ne
    jucăm un pic cu timpul și am considerat că în unii arbori care oricum ar fi fost
    în proces de producție, să spunem așa, putem să creem noi tot felul de
    microhabitate, micro-cavități în care acești gândaci să își poată depune foarte
    rapid ponta și în câțiva ani să se transforme în acel spațiu de care au nevoie
    insectele. Sau, de exemplu, pentru gândacul pustnic – acesta depinde foarte
    mult de cavități mari din copaci bogate în rumeguș, rumeguș roșu, cum îl numim
    noi. Și în pădurile noastre lipsind acei copaci cu multe scorburi, am
    considerat că este foarte util dacă am face niște scorburi surogat. Și atunci
    am construit un fel de cutii din lemn de fag și de stejar, pe care le-am umplut
    cu un material vegetal compus din frunze moarte, din rumeguș, din făinuri
    proteice…Iar pe cutii le-am atașat de copaci la o înălțime de 4 metri ca să
    nu fie dărâmate de urși. Or, în câțiva ani de zile, acele cutii, acele scorburi
    surogat lipite de arbori, vor fi fără doar și poate colonizate de aceste
    insecte.


    Proiectul
    dezvoltat în Munții Vrancei are nu doar valențe de mediu locale, ci și științifice.
    Silviu Chiriac: Am considerat că este foarte
    important să înțelegem ce obiceiuri au aceste insecte, pentru că datele din
    literatura științifică lipsesc sau sunt foarte puține. Este foarte important să
    înțelegem pe ce distanțe, de exemplu, se deplasează aceste insecte între
    arborii care deja sunt colonizați. Și atunci, pentru prima oară în partea asta
    a Europei, am achiziționat niște emițătoare cu semnal radio care cântăresc doar
    0,15 grame. Pe multe exemplare am montat aceste transmițătoare radio, iar noi
    le-am urmărit în timpul verii ca să vedem unde se duc, ce obiceiuri au, de ce
    micro-habitate depind. Și toate aceste informații le vom concentra timp de 4
    ani, urmând ca în 2025 să producem un plan național de acțiune pentru
    conservarea acestor specii pe întreaga suprafață a României. Practic,
    experiențele pe care le vom asimila noi aici, lucrând cu aceste 5 specii în
    Carpații de Curbură, o să încercăm să le extrapolăm și să le implementăm în
    alte situri Natura 2000 sau arii protejate în care aceste insecte
    sunt prezente, dar totuși au nevoie și de câteva activități ca să fie menținute
    și pe viitor.


    Proiectul
    este implementat în parteneriat cu Universitatea din București, prin
    intermediul Centrului de Cercetare a Mediului şi de Efectuare a Studiilor de
    Impact, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Administrația Parcului Natural
    Putna – Vrancea și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.


  • Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    La nivelul Uniunii Europene, cercetarea și
    inovarea sunt finanțate în principal prin două fluxuri de finanțare – Orizont
    2020 (cercetare și inovare) și politica de dezvoltare rurală (inovare)    . Uniunea
    Europeană     aproape că și-a dublat eforturile cu un buget fără precedent de
    aproape 4 miliarde de euro alocat pentru Orizont 2020     provocarea
    societală 2 Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabilă,
    cercetarea marină și maritimă și a apei interioare și bioeconomia. În
    afară de provocarea societală 2, mai multe părți ale Orizont 2020 sunt de
    interes pentru agricultură, silvicultură și lanțul agroalimentar. În sinergie,
    Uniunea Europeană a stabilit ca principală prioritate pentru politica de
    dezvoltare rurală 2014-2020 Stimularea transferului de cunoștințe și a
    inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale. Programele de
    dezvoltare rurală finanţează inovarea agricolă și forestieră prin mai multe
    măsuri care pot sprijini crearea de grupuri operaționale, servicii de inovare,
    investiții sau alte abordări.


    Călin Nuțu, Directorul Departamentului Relații Publice din cadrul Agenţia pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale a dat câteva exemple de
    investiții care pot primi finanțare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014-2020     pentru implementarea unor proiecte inovative în domeniul agricol: Mă pot referi la colaborarea
    pentru promovarea culturii de prune organice sau producția unui produs nou -
    umpluturi de fructe, dezvoltarea unui nou tip de brânyă proaspătă, utilizarea
    unei tehnologii de tip infraroșu pentru îmbunătățirea calității uleiului de
    măsline sau producția de chipsuri pe bază de fasole boabe cultivată local. De
    asemenea, o altă idee de proiect poate fi dezvoltarea unui nou program pentru
    testarea semințelor, stabilirea de rețele de cultivatori pentru îmbunătățirea
    poziției lor pe piață. Sunt foarte multe astfel de proiecte, proiecte pilot și
    proiecte de noi produse, practic şi procese și tehnologii, care pot primi până
    la 500 de mii de euro pentru implementarea acestor tehnologii.