Tag: Simona Halep

  • Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri ditu aestu sportu, după hãbarea a marillei campioanã Simona Halep că tradzi mãna di tenisu.
    Simona Halep: „Nu ştiu desi easti nvirinari icã harauuã, minduescu cã dauli dukimãseri. Ama u lliau aestã apofasi cu suflitlu ampăcatu. Totna avui dukearea practicã tu suflitlu a melu. Truplu a melu numata ari hãştea ţi easti ananghi, tra s’agiungu aclo iu earamu un kiro ma ninti. Easti zori s’agiungu aclo căţe ştiu ţi va s’dzãcã s’agiundzã aclo”.
    Suntu zboarãli ali Simonã, ţi li gri dupu ţi fu azvimtã di italianca Lucia Bronzetti, marţã, Cluj, tru protlu turu a turneului Transylvania Open. Şi spusi cama minutişu, deapoa, tu unã conferinţă di presă aesti di ma nghiosu:

    „Escu ampăcată, ştiu că dotu nu alãthusiiu andicra di tenisu. Tru aestã oarã voi s’facu maş arihati, escu unã agiucãtoari profesionistă di tenisu cãpãitã ditu videala profesionalã şi voi s’facu arihati. Numata voi s’facu planuri, voi s’bãnedzu aşi cumu caftã bana şi va s’vedu ti ma nclo ţi va s’adaru”.

    Simona Halep easti, u spunu isãkili, nai ma marea agiucãtoari di tenisu ditu istoria ali Românie. Fu numirlu unã mundialu kiro di 64 di stămâñi, anamisa di añilli 2017 și 2019, añilli di kipitã tu a llei carierã. Ari tru palmaresu dauă titluri di Grand Slam – Roland Garros 2018 şi Wimbledon 2019 – ama şi alti trei finali agiucati tru competiţiili nai cama di simasie ditu tenisu: dauă la Roland Garros (2014, 2017) și unã la Australian Open (2018). Ari agiucatã și finala Turneului Campioaniloru. Ahurhinda cu anlu 2013, anlu a protiloru alãnceri pi mãrli areni, amintã, tutu cu tutu, 24 di titluri.

    Amintã cama di 40 miliuñi di dolari ditu tenis, hiinda pi loclu 3 all-time, după surãrli Williams. Pi aţea ñicã, Serena, u azvimsi, sertu, tru aţea ditu soni hopã ţi u agiucã pi kilimea veardi londonedză di Wimbledon. Istoria sportului albu adunã tu sfinduki, meciuri anãmusiti ali Simonã cu adversari di idyea axizeari, cata cumu Maria Sharapova, Angelique Kerber şi Caroline Wozniacki.

    NAI ma GREAUA ş-ma LUNGA PARTIDA ditu carieara a llei nu s-agiucã, ama, pi arinã aroşe, iarbă icã hardu, cãţe taxiratea u adusi tu tribunalu. Unu tribunal ti arbitraju sportivu, cãnãscuta instanţă elveţiană di Lausanne, gritã s’apufuseascã desi românca s-ari dopatã cu a llei naeti.

    Tru 2022, Halep eara aflatã pozitivu cu unã substanţă niaprukeatã şi suspendată, cama deapoa, trã patru añi. Lungu kiro tru tenis şi tru multi alti sporturi, maxus că, tru atelu kiro, românca avea umplutã 31 di di añi.
    Tru marţu anlu ţi tricu, TAS apufusi că Halep nu cãlcã nomlu cu naeti mutrindalui arada antidopingu, iarapoi duriroslu meci trã nãmuzea a llei işiş fu amintatu.

    Ea nãpoi vini tru antrițerli, ama nu pi livelu ţi ş-lu vrea, di itia a provilimiloru fiziţi. Organizatorlli a turneului di Roland Garros şi aţelli di Wimbledon apãndãsirã unã-ş-unã dupu hãbarea cã românca u ncllidi cariera profesonistã, ama li scoasirã tu videalã, cu mari tiñie, a llei performanţi şi vinirã cu nai cama muşeati urãri tru naua banã, aţea di dupu tenisu.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

    Mutări electorali

    Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui mari spital bucureştean, s-hibâ candidat comun la Primâria a Capitalâllei. Apofasea, datâ tu șteari stâmâna aesta, yini cu nai pţân trei meși ninti di alidzerli locali, cari va s-dizvârteascâ unâ oarâ cu ațeali europarlamentari, tu 9 di cirișaru. Cârstoiu va s-armânâ independentu ş-va s-hibâ agiutatu tu nai ma di simasíi astrițeari electoralâ ditu Româníi dupâ ațea prezidenţialâ di liderlli a organizaţiilor PSD ş-PNL Bucureşti, primarlu gheneral di ma ninti Gabriela Firea ş-ministrul di tora ali Energhíi, Sebastian Burduja.

    Cathi unu di elli u avu umutea că va s-reprezintâ coaliţia tu alumta ti Bucureşti, ama coaliţia apufusi altuțiva. Alidzerli ti primării s-dizvârtescu tu un singur tur, pi minduita “ațelu ți amintâ llia tutu”, ași că yiaturlu Cârstoiu va s-aibâ unâ borgi greauâ, niscânțâ dzâcu că easti dipu imposibilâ, ațea ta s-lu azvingâ pi primarlu gheneral di tora, Nicuşor Dan, andrupâtu tu astrițearea ti unu nău mandat di Alianţa Dreapta Unitâ, adratâ ditu USR, PMP ş-Forţa a Dreaptâllei. Pi aesta, Biroulu Electoral Țentral nu vru s-u anyrâpseascâ tu alidzeri, ama Analta Curti di Casaţíi ş-Giustiţíi âlli deadi diznău ândrepturli. Maca unu independentu easti opţiunea PSD – PNL ti Bucureşti, unâ independentâ fu ș-alidzearea ti protlu loc pi lista comunâ di la evroparlamentari, Ramona Chiriac, şefa a Reprezentanţâllei ali Comisíi Evropeanâ tu Româníi. Ea apruche astrițearea, ama trapsi mânâ ma amânatu.

     

    Fugar avdzâtu, turnatu tu vâsilíi

    Siyura nu va s-poatâ s-candideadzâ la scrutinlu local primarlu di ma ninti a munițipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Stâmâna aesta, el fu turnatu nâpoi tu patridâ di autorități di Ghirmâníi, iu deadi s-ascapâ di pideapsa di ținți añi cu executari ți-lli di deadi di itia că lo arușfeti. Tu 24 di brumaru 2023, cu niheamâ chiro ninti s-hibâ spusâ giudicata, Cherecheş fudzi ditu vâsilíi. Ținți dzâli ma amânatu fu acâțatu, tu Bavaria. Şefa di la Giustiţíi, Alina Gorghiu, dzâsi că Ministerlu a llei lâ dadi asiguripseri a autorităţlor ditu Ghirmâníi ligati di condiţiili ditu hâpsanea tu cari Chiricheş fu ancllisu.

    Altâ turlíi, condiţiili ditu hâpsăñlli româneşțâ suntu adusi aminti dipriunâ di fugarlli avdzâț, condamnaţ tu Româníi, dinintea a instanţilor ditu vâsiliili iu caftâ apanghiu. Ministerlu a Giustiţillei pripusi unâ ași-spusu Nomu a “fugarilor”, ți adavgâ unâ pideapsâ ți lâ llia libirtatea ațiloru ți nu nu voru ta s-adarâ pideapsa. Ş-pripusi nica, a condamnaţloru ți fudzirâ ditu vâsilíi s-lâ si bagâ zori s-pâlteascâ pâradzlli ti turnarea a loru tu patridâ. Anlu ți tricu, statlu român hârgiui cama di 10 miliuni di lei (2 miliuni di evradz) ti aduțearea tu vâsilíi a 800 di fugari.

     

    Reformi ditu PNRR amânati

    Unâ nauâ pâzârâpseari a Planlui Naţional di Redresari ş-Rezilienţâ nu mata poati s-facâ, ași că România lipseaști s-aibâ, pânâ tu augustu 2026, 400 di jaloani şi scupadz, facu tâmbihi experţâlli a Comisillei Evropeanâ. Ei dzâcu că Bucureştiul adră reformi di simasíi sum umbrela PNRR, tu dumenii cumu suntu: energhia, giustiţia, alumta contra arușfetillei şi sistemlu di pensii, ama armasi nâpoi la capitolili di prota thesi cata cum: reforma fiscalâ ş-guvernanţa corporativâ tu întreprinderili di stat. Comisia Evropeanâ easti gâilipsitâ ş-di livellu a defițitlui fiscal, ți s-aproachi di 7 proțenti, multu pisti ți lipsea s-facâ estanu. Tu apârarea a llei, chivernisea di Bucureşti dzâsi că avu cripări dupâ criza energheticâ, ligati di criştearea a inflaţillei, efectili a polimlui ditu Ucraina ică dânâseri tu singirlu di aprovizonari ş-deadi asiguripseri că tuti reformili pruvidzuti tu Planlu di Rezilienţâ va s-hibâ implementati.

     

    Protesti suțiali

    Tu mesea a stâmânâllei, salariaţlli a Poştâllei Românâ furâ, ti dauâ sâhăț, tu grevâ di avertismentu, nihârsiț di livelul di pâlteari. Reprezentanțâlli sindicali dzâcu că, cama di 60% ditu angajaţlli a poştâllei lucreadzâ pi unâ arugâ minimâ pi icunumíi ş-caftâ unâ crișteari di 400 di lei, dirmi 80 di evradz, ş-un sporu di fidelitati di 25%. Sindicatlu a lucrâtorilor poştali deadi tu șteari că, ma s-nu lâ si da ațea ți caftâ, va s-intrâ tu grevâ gheneralâ ti unu chiro fârâ vade. Cumândâsearea a companillei naţionalâ dzâți că, ahurhindalui cu meslu cirișaru, salariili va s-creascâ di arada cu 250 di lei. Protestul a poştaşilor s-adavgâ la ațeali fapti, luni, di angajaţlli a primăriilor di hori. Sindicatlu, cari îi reprezintâ pi ațelli 60 di ñilli di funcţionari dzâți că aeşțâ sunt singurlli ditu sistemlu bugetar armași la livellu di salarizari ditu 2021. Nihârsiț suntă ş-tu dumenea sanitarâ. Federaţia Solidaritatea Sanitarâ luyursești că criștearea salarialâ di 20 proțenti pripusâ di chivernisi ti pâltearea a gârdzâloru nu easti duri ş-andreapsi un referendum mutrindalui ahurhearea ali unâ grevâ gheneralâ.

     

    Diznău tu arenâ

    Românca Simona Halep, di isnafi armâneascâ, s-turnă, dupâ cama di unu an ş-giumitati, pi un teren di tenis, aclo iu nu avu acțes di itia a suspendarillei ti dopaj. Numirlu unu mondial di ma ninti, ți amintă ș-di dauâ ori Marli Şlem, giucă tu protlu turu Miami, turneu major, di 1000 di puncti, bircheavis a unlui wild cardu datu di organizatori. Halep fu azvimtâ di spanioloaica Paula Badosa, ama avu unu agiocu bun, ma multu tu protlu setu. Halep, 32 di añi, u lo ditu anchisitâ tu clasamentul WTA. Cazlu va s-alâxeascâ, vahi, regulamentul, ti sportivlli a curi lâ si așteardzi i lâ si ñicureadzâ suspendarea și s-poati s-llia nâpoi unâ parti ditu puncti. Tribunallu di Arbitraj Sportiv di Lausanne scâdzu di la 4 añi la 9 meși pideapsa ali Simoni, ași că ea poati ta s-toarnâ tu astrițeri nica ditu alunaru anlu ți tricu, iara tora vrea s-hibâ tu protili 100 di giucâtoari di pisti locu.

     

     

     

    Autor: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

     

     

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles

    Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.

    Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.

    Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari  a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.

     

    Di prezidentul Iohannis, la NATO 

    Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.

    Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.

    Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.

     

    Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ

    România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”

     

    Di icunumíi, la OCDE 

    Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.

    Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.

     

    Di vizi, cu Simona Halep 

    Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București

    Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.

    Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.

     

     

    Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen

    Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.

    Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.

     

     

    Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis

    Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.

    Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.

     

    Apofasi tu Camera a Deputațlor

    Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru  prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara  tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.

     

    Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne

    Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Autoru: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

     

  • Victoríi anustâ ti Simona Halep

    Victoríi anustâ ti Simona Halep

    Inși ghini, pi ihtibari, dupâ nai ma greulu meci ditu bana a marillei giucâtoari românâ di tenis Simona Halep, aşi cumu ea ișiși dzâsi, ațel tu cari lipsea sâ scoatâ tu migdani, dinintea a auzaţiilor di dopaj, că fu tutâ bana unâ sportivâ chischinâ. Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne apruche apelul faptu di Halep şâlli scâdzu la nauâ meși suspendarea di patru ani datu di Aghenţia Internaţionalâ ti Integritatea a Tenislui. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași-spusi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ/dânâsitâ ş-lucri nibâgati pi aradâ tu paşaportea biologhicâ.

     

    La giudicata TAS, românca nu s-âncuntră anda âlloi dzâsirâ că u avea borgea s-mutreascâ maca intrâ vârâ substanţâ dânâsitâ tu truplu a llei, ama scoasi tu padi că nu avu ahtari naeti ş-dzâsi că testul pozitiv fu rezultatlu ali unâ contaminari a suplimentului alimentar ți lu folosi tu augustu 2022 cu ațea substanţâ dânâsitâ.

     

    Uidisitu cu TAS, Halep scoasi tu migdani că ațea câlcari a nomlui di doping u feați fârâ canâ naeti. Suspendarea s-dizvârtea ditu sumedru 2022, ași că Simona Halep, ți nu mata lo parti la nițci unâ astrițeari di aproapea unu anu ş-giumitati, poati s-intrâ diznău, cânțido, tu circuit.

     

    Reacţia ali românâ vini cușia: tu unâ postari pi Instagram, ea dzâsi câ andrupâmintul dipu mari ditu partea a tâtâloru româñloru âlli feați ma vârtoasâ apofasea ş-u agiută ta s-alumtâ ti aestâ cauzâ pânâ la unâ concluzíi ndreaptâ şi cu nâmuzi. ”Tu aestâ călătoríi cu cripări, pistea mea armasi idyea tu integritatea a averului ş-tu prințipiili a-ndriptatillei ți fu farlu a meu. Acă mi-ncuntrai cu acuzaţii ți atimusescu ş-cu unâ opoziţíi mari, spiritlu a meu armasi amplinu di ihtibari, ancorat tu cândâseara că escu unu sportiv chischinu. Aestâ duchimuseari fu unâ provâ a rezistenţâllei, iara azvindzeara a averlui easti unâ reabilitari dulți-anustâ, cari, a că vini amânatu, mi hârsi multu”, mârtirisi liderlu mondialu di ma ninti.

     

    Mări campioñi ditu lumea a tenislui, cata cumu Chris Evert ş-Boris Becker, s-hârsirâ di scâdeaea a suspendarillei ş-turnarea iruși a românâllei tu circuitul WTA. Antrenorlu Patrick Mouratoglou, cu cari Simona Halep lucră anda fu testatâ pozitiv ş-ti cari fañlli u câtiyursescu ș-dzâcu că di itia a lui s-feați aestu episod dureros ditu bana ş-cariera a campioanâllei, zburâ ti nindriptatea multu mari ți âlli si feați a agiucâtoarillei.

     

    Simona Halep amintă alumta ti imaghini, ama ari nica unâ ti chirerli materiali ditu chirolu anda fu suspendatâ. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră  suplimentili nutriţionali di itia ispetea a curi mindueaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Pi planu sportiv, analişțâlli sunt di câbuli că Simona, la cama di 32 di añi, ari te-alinari unu munti ta s-intrâ diznău tu toplu a tenislui profesionistu. Tut elli luyursescu, ama, că  forţa mentalâ ş-calitatea sportivâ excepţionalâ, cari i-adus azvindzearea la Roland Garros ş-Wimbledon, alti cama di 20 trofei ş-protlu loc mondialu, pot s-hibâ pindzurlu ti turnarea a llei tu elitâ.

     

    Autoru: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Bravo Simona Halep !

    Bravo Simona Halep !

    Nu putui s-mutrescu mecilu, cã maş aoa şi aclo, că inima bătea cu silă, canda va s-cripa di emoţii. Ama, ca vărnăoară nu avui căndăsearea că vini oara ali Simona, că yislu va s-facă dealihea. Că tora vini oara!

    Şi Doxã-L’i, cripă draclu, aţel ţi u ţănu largu aeşţă an’i, di multi ori maş la ună jgl’ioată, ta s-amintă un Mari Slam ti aţea tu cari noi, aţel’i ţi u vrem, şteam că poati su-l l’ia, ama canda ti nitihiseari, nu s-făţea dealihea aestu lucru.

    Şi durearea eara ma mari că ea, ţi eara prota tu lumi, nica nu avea amintată aestu trofeu. Ama căţe eara ahăt di simasii? Prota că aşi cum dzăsi un comentator sportiv, Simona avea căruna, ama nu avea “atributili” ţi să-l’i da valoarea alihea, ţi să-l’i da noima că easti prota dit dun’iaua a tenislui mondialu şi nu maş ună tihiseari di lideru.

    Dapoia, că unăoară cu aestă anăchiseari vahi va s-arşuneadză niheamă aţel’i comentatori ama nu maş, ţi dzăţea canda cu nchismă că Simona nu ari axia, nu poati s-l’ia aestu titlu, că nu easti ună di nai ma bunili sportivi.

    A, născănţă u adra di aryia a căn’ilor anda chirea vără finală i vără meciu (di multi ori di furn’iii fiziţi, fu agudită la cicioru) i făţea şi dgheafureaua etnică că atumţea anda aminta eara “marea româncă” şi atumţea anda chirea, eara “machidoancă” di la hoarã, ţi nu poati s-hibă isa cu stealili mondiali a sportului albu.

    Eara născănti ori ti puvrii, cum putea născanţă să-şi strămbã` gura. Maş ea, Simona li apruchea tuti cu chischineaţă, aplo, ca ună alghina ţi ştii cã ma s-alumţă spăstritu ti cafi ună topă, ună dzuuă va s-yină şi anãchisearea aştiptată.

    Şi cu arăvdari, cu doară, cu pidimo niacumtinatu, Simona ş-umplu adză yislu cu ocl’iii. Haraua ţi nă u adusi ama a nauă, a tutlor, easti ti niaspuneari…

    A armân’ilor lă adusi pirifan’iea, a taifăl’iei, dhoara multu aştiptată ti ndruparea ţi u ari dipriună di partea a lor, a român’ilor ună anami tu lumi iara a dun’ieaul’iei di iuţido, ună cali muşeatã ti cum poţ s-agiundză Prota.

    Cu lucru, cu chischineaţă, cu tapinami şi cu pistusinea că Aţelu di Analtu nu alasă nipăltiti tuti aesti…Că ma s-ai pistusini, yini oara multu aştiptată, amănă, ama yini căndu lipseaşti. Şi tora fu oara anda Simona, şi spusi hărli prit cari putu s-l’ia trofeulu di Grand Slam, ţi muşeat ăl băşe.

    Al’i si cãdea, l-u amintă cu sãdoari şi multu lucru ama şi cu umutea că ea poati să spună tu lumi aţea ţi easti dealihea. Ună mari agiucatoari, cu mări hări şi tehni tu agioc, cu sănătoasã psihologhii, cu măsturlachi şi iţrăl’i ti agudeari topa di tenisu. Simona şi spusi ază alithea axiili!

    Ea plămsi di harauă că işi tu padi ca un giuvaerică şi noi nă hărsim ca cilimean’il’ii ti vruta a noastă Armâna campioană, că putu să s-facă alithea yislu a l’ei ţi eara şi anostu. Nu maş că eara ună presii tu aştiptarea aiştui amintatic ti aţea că Simona Halep lipsea s-treacă cheadiclu, vahi psiholoyic, şi dupu 8 meşi di anda easti pi protlu loc tu lumi, tora amintă şi titlul di Grand Slam, baş aclo iu anyisa – la Roland Garos.

    Americanca contra a curi agiucă, Sloane Stephenes, nu avea chirută pănã tora aestu titlu şi dzăsi cu tin’ie: ”Nu-n’i pari arău că chirui dinăintea a Aţil’iei ţi easti prota tu lumi”. Dimi Simona fu pricunuscută nu maş că easti pi loclu 1 ama, easti prota tu lumi, nu maş ca easti un lideru ama, unã dealihea valoroasă sportivă di tenisu. 

    Dzăţea Cristian Tudor Popescu, cunuscutlu jurnalistu şi scriitoru, ţi tu ahurhită fu şi el sertu născănti ori cu Simona, că ază easti nai ma hărioasă dzuuă a lui. Şi tut el dzăţea că Simona va s-armănă nu maş tu isturia a tenislui mondialu, di aoa şi-nclo, ama va s-armănă ti daima tu memoria a publiclui ţi-lu va sportulu albu, ea va s-intră tu leghendă.

    Dimi putem s-dzăţem că cripã un dracu şi s-amintă ună leghendă. S-bănedz Simona Halep, leghenda yii nu maş a tenislui ama şi a calil’ei di umpleari a unui yisu muşeatu pritu un purtaticu tapin a pirifan’il’ei armânească !

    Cu mari ihtibari şi harauuă, 

    Aurica Piha