Radio România Internațional

Tag: simulare

  • Exerciţiu medical NATO în România

    Exerciţiu medical NATO în România

    În România se desfăşoară, în aceste zile, cel mai
    mare exerciţiu medical din istoria Alianţei Nord-Atlantice – ‘Vigorous Warrior
    2019’    , pe trei componente: terestră, aeriană şi navală. Aproximativ 2.000 de
    militari, pompieri, medici, paramedici, asistenţi şi voluntari civili din aproape
    40 de state membre şi partenere simulează intervenţia în cazul unui conflict
    militar care ar afecta oraşe.


    Colonel doctor Florin Oancea, şef Serviciu
    Sprijin Medical Operaţional, precizează: Acest
    exerciţiu este cel mai mare medical din NATO. Se organizează din doi în doi
    ani. Avem şansa ca, anul acesta, să fie în România şi avem speranţa că
    vizibilitatea lui va fi mai mare şi vom atrage cât mai mult personal către
    formaţiunile medicale operaţionale.


    Cea mai importantă etapă a
    exerciţiului are loc la Centrul Naţional de Instruire Întrunită
    Getica de la Cincu, din judeţul Braşov. Acolo au fost
    ridicate nu mai puţin de 14 facilităţi medicale militare, de la cele mai
    simple, pentru triere şi urgenţe, până la un spital modular de tip ROL 3, în
    care se pot efectua intervenţii chirurgicale complexe, după cum explică colonel
    doctor Daniel Derioiu:

    Avem săli de operaţie pentru specialităţile
    chirurgie generală, ortopedie, traumatologie, chirurgie vasculară, chirurgie
    toracică. Este primul ROL 3 pe care noi îl construim pe sistemul acesta,
    augmentat, cu colaborarea partenerilor din statele NATO, care au participat
    atât cu echipamente medicale, cât şi cu personal. Acest spital se poate ridica
    în două zile, dacă este o situaţie de urgenţă.


    Pentru medicul de urgenţe
    Iulia Popa, de la Spitalul Militar Timişoara, experienţa pe care i-o
    oferă exerciţiul este unică: Aparatura există la fel ca într-un
    spital, singura diferenţă este că aici lucrurile se desfăşoară în condiţii mult
    mai rapide, pentru că se presupune că suntem într-o situaţie critică.


    În
    exerciţiul ‘Vigorous Warrior 2019’ sunt angrenate şi elicoptere militare pentru
    evacuarea răniţilor    . Are detalii medicul-şef al Bazei 71 Aeriană, locotenent
    colonel doctor Marius Buiu: În funcţie de solicitările colegilor
    care sunt în structurile medicale dislocate, se transferă pacienţi în stare
    critică, pacienţi care sunt evacuaţi cu aceste elicoptere, se simulează un
    exerciţiu, o situaţie de catastrofă, accidente colective, război. Practic, ne
    antrenăm cu toţii pentru exerciţiu care în viaţa de zi cu zi se poate întâmpla.


    Pe lângă etapa de la Cincu a exerciţiului medical NATO, mai sunt două – la
    Constanţa, oraş la malul Mării Negre, şi la Bucureşti. În Capitală, între
    altele, joi spre vineri a fost programată cea mai amplă simulare de intervenție
    la metrou din ultimii 30 de ani, iar în acest scop a fost aleasă Stația Piața
    Romană, din plin centrul oraşului.

  • Evaluare pentru învăţământul românesc

    Evaluare pentru învăţământul românesc

    De mai bine de 20 de ani, programa şcolară se schimbă de la an la an, se scot materii, se introduc materii, se încearcă noi abordări, dar rezultatul este departe de cel scontat – schimbările frecvente nu au făcut decât să genereze pentru elevi, profesori şi părinţi o stare de incertitudine. Stare care se accentuează în preajma examenelor, a căror structură a fost schimbată de nenumărate ori în ultimii ani. Cele mai recente rezultate, cele de la simulările pentru evaluarea din vară a elevilor de clasa a VIII –a, au relevat faptul că lucrurile sunt încă departe de formula câştigătoare — doar circa 44% dintre participanţi au obţinut note peste 5, faţă de 50% în 2015.



    Pentru pesimişti, o reformă a sistemului de învăţământ în România este aproape imposibilă. Criticii spun că învăţământul ar fi devenit o reţea a defectelor – manualele nu ar fi bune, punând accent pe informaţii nefolositoare şi care plictisesc elevii, profesorii nu ar fi destul de bine pregătiţi, ca o consecinţă directă a nivelului slab de salarizare, iar metoda aplicată ar lăsa de dorit, necultivându-se creativitatea. Elevii se plâng că au prea multe ore, prea multe materii, ghiozdane prea grele. Părinţii sunt nevoiţi să plătească în particular profesori competenţi pentru că nu sunt mulţumiţi de nivelul predării la clasă.



    Situaţia nu este, însă, generalizată, dovadă stând rezultatele remarcabile obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale. Dar şi numărul mare de români admişi la universităţi occidentale de top. Ideea este ca astfel de cazuri să se transforme din ce în ce mai mult din excepţii în regulă. Vorbind despre rănile deschise ale educaţiei, academicianul Solomon Marcus, care a luat recent poziţie faţă de situaţia din învăţământ, a atras atenţia că: “Nimic nu poate fi mai important în educaţie decât a inocula copilului şi adolescentului respectul vieţii umane. Să-l facem să înţeleagă cât mai devreme că fiinţa umană este tot ce poate fi mai de preţ”.



    Despre problemele cu care se confruntă învăţământul românesc a vorbit şi preşedintele Klaus Iohannis, care a propus o nouă reformă. În opinia sa, executivul are toate pârghiile necesare pentru a pune la punct un plan prin care, până în toamna anului 2018, când se va serba un centenar de Românie modernă, să fie o Românie modernă şi în şcoli.