SEISM
2018, exerciţiul de protecţie civilă cu cea mai mare amploare din ultimii
ani de pe plan european, a dat prilejul autorităţilor române să-şi testeze
viteza de reacţie şi capacitatea de a interveni şi de a coopera în cazul unui
cutremur puternic. Alegerea n-a fost întâmplatoare: alături de Spania, Italia
sau Grecia, România e considerată una dintre ţările membre ale Uniunii cele mai
vulnerabile la seisme. În ultimele două secole, aici au
avut loc şapte cutremure de peste 7 pe scara Richter.
În simulări au fost antrenate, timp de cinci zile, toate
structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de magnitudine 7,5, urmat de replici, ce
ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul rând, Bucureştiul.
Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii de decese, răniţi
şi persoane rămase fără adăpost.
Preşedintele
Klaus Iohannis a decretat instituirea stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat spitale militare mobile, iar pe
stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit au fost amenajate tabere de
sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost aduse spitale mobile de
ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie intensivă, iar din
Austria şi Ungaria au venit ambulanţe.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul
ministerului de Interne, Raed Arafat, apreciază că exerciţiul a fost o
investiţie în pregătirea pentru situaţii reale de criză. În cursul simulării, au
fost identificate şi disfuncţii care trebuie corectate: Partea
de proceduri birocratice care trebuie simplificată, partea de comunicaţii, pe
partea de comunicare, pe partea de organizare a punctului de comandă şi o să
fie un raport întreg, după care rolul nostru la nivelul Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă, împreună cu Inspectoratul, este să facem un plan de
implementare, după ce obţinem bineînţeles un acord din partea ministerului, din
partea Guvernului.
În cursul exerciţiului, s-a aflat la Bucureşti şi comisarul european pentru ajutor umanitar şi managementul
crizelor, cipriotul Christos Stylianides, care s-a declarat impresionat de
participanţii şi resursele mobilizate. La rândul său, reprezentantul modulului european de
protecţie civilă EU Modex, Bastian Harms, a evaluat pozitiv atât pregătirea echipelor
române de salvatori, cât şi disponibilitatea partenerilor comunitari de a ajuta
România în cazul unui seism major: Nu
am putea să fim niciodată suficient de pregătiţi în astfel de situaţii, ceea ce
înseamnă că trebuie să exersăm mai departe la nivel european, pentru a deveni
mai buni, iar un exemplu este ceea ce s-a derulat acum la Bucureşti, în aceste
zile. Nu e greu doar să dai asistenţă altcuiva, este greu şi să primeşti
asistenţă, pentru că trebuie să fii pregătit pentru asta.
Rapoarte
privind rezultatele exerciţiului vor fi făcute publice şi de către experţii din
structurile de specialitate ale Uniunii Europene şi NATO.