Tag: sindicalisti

  • Nemulţumiri sociale

    Nemulţumiri sociale

    Nemulțumiți că executivul nu a ținut cont de solicitările lor privind salarizarea, angajaţii primăriilor de comune din România au început de luni acţiunile de protest. Mai exact, timp de o săptămână, vor face grevă de avertisment de două ore, zilnic, iar în restul programului vor fi în grevă japoneză, prin metoda excesului de zel. Adică vor rezolva petiţiile şi solicitările, dar la limita termenului prevăzut de lege, a explicat liderul Sindicatului Naţional al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România, Dan Cârlan.

    Reprezentanţii sindicali afirmă că cei 60.000 de angajaţi ai primăriilor de comune sunt singurii din sistemul bugetar care au rămas cu salarizarea la nivelul anului 2021, iar guvernul le-a promis o majorare de 500 de lei brut (circa 100 de euro). O decizie privind o eventuală majorare salarială s-ar putea lua după ce va fi analizată, luna viitoare, execuţia bugetară pentru primele trei luni din acest an.

    Tot luni, au ieşit în stradă şi aproximativ 200 de angajaţi din comerţ. Ei au venit în faţa Ministerului Muncii şi au cerut ca tichetele de masă şi de vacanţă să fie scutite de taxe. În plus, au nemulţumiri salariale şi legate de lipsa unui contract de muncă la nivel naţional. Protestatarii se plâng de presiuni din partea angajatorilor, despre care spun că adesea îi menţin pe salarii mici sau chiar pe salariul minim pe economie, într-un domeniu în care productivitatea muncii este ridicată, la fel şi profiturile. În același timp, după proteste organizate în Capitală, Federaţia Solidaritatea Sanitară a desfăşurat, la finalul săptămânii, un referendum pe tema declanşării grevei generale.

    Toţi angajaţii din sistemul sanitar au fost invitaţi să evalueze relevanţa şi impactul creşterii salariilor de bază asupra venitului salarial individual şi să decidă în privinţa declanşării grevei, respectiv participării la grevă. Sindicaliştii din sănătate sunt nemultumiţi că Guvernul le-a promis o majorare de doar 20% a veniturilor salariale şi susţin că primesc prea puţini bani pentru gărzile efectuate. Astfel, medicii au un contract pentru gărzi, dar plata acestora se face la salariul anterior celui actualizat, iar asistentele medicale nu-şi primesc suplimentul de bani pentru turele de noapte şi pentru turele de sâmbătă – duminică, program care trebuie să asigure continuitatea activităţii în sănătate. Reprezentanții sindicali spun și că infirmierii, brancardierii și îngrijitoarele primesc inclusiv sporul pentru condiţii periculoase, vătămătoare, şi sporul de ture de noapte, şi sporul de sâmbete – duminici şi sărbători legale la salariul din 2018, dinaintea aplicării legii salarizării.

    În aceeaşi situaţie se află şi personalul TESA, iar o altă problemă este neactualizarea indemnizaţiei de hrană. Sindicaliştii spun că sunt hotărâţi să continue acţiunile revendicative, următorul pas fiind o grevă de avertisment. Luni, și angajaţii din penitenciare au anunțat că vor protesta, în majoritatea unităţilor de detenţie, din 21 martie, dacă nu li se aplică Legea salarizării unitare.

  • Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    În România, sindicaliştii din sănătate au pichetat, zilele trecute, sediile prefecturilor din mai multe municipii
    reşedinţă de judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere
    eliminarea inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător
    a sistemului. Ei sunt nemulţumiţi de sistarea negocierilor pe marginea noii
    legi a salarizării şi cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în
    şcoli şi alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.

    La
    Iaşi, peste 300 de angajaţi din sistemul bugetar din
    sectoarele învăţământ, sănătate, administraţiile locală şi financiară au
    protestat în faţa Prefecturii. Liderul Filialei Iaşi a Confederaţiei CNSLR
    Frăţia, Ioan Pascal, a precizat că nemulţumirile s-au acumulat încă din 2010,
    când au fost diminuate salariile cu peste 25%, iar ultimul act normativ creează
    dezechilibre semnificative în domeniul salarizării bugetarilor. Iulian Cozianu,
    liderul Sindicatului Sanitas de la Iaşi, a adăugat că, date fiind actualele
    preţuri din România, salariile trebuie majorate cu minimum 25%, iar cadrele
    sanitare solicită acordarea sporurilor pentru personalul care efectuează gărzi
    şi deblocarea posturilor din sistem. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş a
    declarat, la rândul său, că a preluat listele cu revendicări din partea
    reprezentanţilor sindicatelor şi a anunţat că le va transmite forurilor
    competente din Guvern.

    La fel de nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni
    de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de
    kilometri pe jos, până la Bucureşti, într-un marş de protest. Acum doi ani au
    început concedieri masive în rândul celor 15.000 de angajaţi ai companiei, iar
    din vară ar urma să fie daţi afară încă 2 mii de oameni. Minerii speră să convingă
    guvernanţii că mineritul din această zonă merită să fie păstrat.

    Ministrul
    energiei, Victor Grigorescu, a declarat că Complexul Energetic Oltenia nu se
    află în insolvenţă, iar guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a
    companiei. Oficialul a discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu
    cei ai angajaţilor şi au stabilit împreună un plan de eficientizare care va
    presupune şi restructurarea schemei de personal. Între timp au apărut speranţe
    că situaţia companiei s-ar putea schimba în bine printr-un parteneriat cu o
    mare societate chineză. Reprezentanţii Complexului energetic Oltenia spun că,
    în trei ani, ar putea fi construită o nouă termocentrală la Rovinari, în
    parteneriat cu societatea chineză de stat Huadian Engineering. Grupul energetic ar urma să fie realizat
    în baza unei investiţii de 1 miliard de euro. În prezent, Complexul energetic
    este în rândul companiilor care aduc statului pierderi uriaşe, după ce acum
    patru ani era pe profit. Are
    capacitatea să producă aproape 30% din energia electrică consumată în ţară, dar
    preţurile sunt şi de trei ori mai mari decât ofertele de pe piaţă.