Salariile mici au scos în
stradă, la sfârșitul săptămânii trecute, angajații de la Uzina Mecanică şi de
la Fabrica de Arme din Cugir. Protestul a continuat și în această
săptămână, când mai mult de 700 de angajați au pornit într-un marş pe străzile
oraşului, între cele două societăţi. Aceștia cer condiţii de muncă mai bune și
majorarea salariilor, care, susţin ei, nu le ajung să îşi plătească facturile
la electricitate şi căldură. Muncitorii au spus că nu au mai avut o majorare
salarială de doi ani. Lucru mult şi bani puţiniˮ, a afirmat o angajată, care a
spus că, după 40 de ani, a primit, în februarie, 1.600 de lei (aprox. 320 de
euro). Nu cedămˮ şi Unitateˮ sunt principalele scandări al protestatarilor,
care spun că nu vor renunţa la proteste, până când nu le va fi soluţionată
revendicarea principală, respectiv creşterea salariilor cu 30%. Întrunit luni, Consiliul de Administraţie al
Uzinei Mecanice Cugir le-a oferit acestora o mărire de doar 6,50%.
Reprezentantul sindical, Virgil Matei, a declarat că discuţiile care au avut
loc până acum cu reprezentanţii administraţiei şi oferta de creştere salarială
pe care au primit-o nu i-au mulţumit pe oameni.
La Uzina Mecanică Cugir se
fabrică armament de diverse calibre, pistol automat şi semiautomat de calibru 9
mm şi accesorii. Uzina din Cugir a fost înfiinţată în 1799, în timpul
Imperiului Habsburgic, sub denumirea de Fabrica de Fier şi Oţel. În 2004,
societatea s-a împărţit în Uzina Mecanică Cugir şi Fabrica de
Arme. Aceasta din urmă produce pentru piaţa civilă, americană îndeosebi,
arme semiautomate, destinate vânătorii şi tirului sportiv. Pe segmentul militar
se produc AKM-uri, produse care fac obiectul contractelor externe.
Şi
sindicatele din industria metalurgică au început protestele. Angajații de
la ALRO Slatina şi ALUM Tulcea, două companii cu
capital majoritar rusesc, au protestat în faţa Guvernului. Muncitorii cer
plafonarea, timp de un an, a preţurilor la gaze şi energie, la valoarea din
decembrie 2020 şi asistenţă financiară pentru companiile care au mai
beneficiat, în trecut, de ajutor de stat. Surse sindicale afirmă că reducerea
activităţii de la ALRO Slatina a produs, deja, efecte negative,
ducând la intrarea în şomaj a peste 12.000 de angajaţi din alte industrii.
Liderul Sindicatului Aluministulˮ, Constantin Popescu, a precizat că
ALRO Slatina a închis două hale de electroliză, iar cea de-a treia este în
curs de închidere, motiv pentru care aproape 500 de oameni au plecat în şomaj.
În total, 40.000 de locuri de muncă în diferite industrii pe orizontală sunt
puse în pericol de reducerea activităţii la ALRO Slatina, a afirmat
liderul sindical. Acesta a avertizat că există riscul ca şi ultimele două hale
rămase deschise să fie închise. Potrivit lui Constantin Popescu, Guvernul ar
trebui să faciliteze achiziţia de către ALRO a energiei la preţuri
corecte.
