Senatul României a readoptat
Legea privind înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, în
urma solicitării de reexaminare venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis.
Actul normativ prevede că statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să
asigure un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara
graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul
acestora. Legea atribuie centrelor comunitare româneşti denumirea de
Centre Comunitare – Românii de Pretutindeni, înfiinţate în acord cu
disponibilitatea bugetară anuală a Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni. Modelul de cerere pentru înfiinţarea unui astfel de centru a fost
uşor modificat la reexaminare, fiind inclusă precizarea referitoare la ţara de
rezidenţă a solicitantului. Totodată, Senatul şi-a însuşit observaţia
preşedintelui privind sintagma stat terţ, regăsită în vechiul text,
şi a înlocuit-o cu într-un alt stat. La 8 decembrie 2022, Klaus Iohannis
a cerut reexaminarea Legii pentru clarificarea unor termeni şi sintagme.
Propunerea legislativă va fi reexaminată acum de Camera Deputaţilor, care este
for decizional în acest caz.
Partidul parlamentar Alianţa
pentru Unirea Românilor propune, printr-un proiect de lege, reducerea numărului
de parlamentari la 225 de deputaţi şi 95 de senatori. Formaţiunea politică
doreşte modificarea cotei de reprezentare, astfel că un deputat ar urma să fie
ales cu 90.000 de voturi, iar un senator cu 210.000. În prezent cota este de
73.000 voturi pentru un deputat şi 168.000 voturi pentru un senator. AUR arată
că, potrivit informaţiilor oficiale, există un număr de peste 6 milioane de
cetăţeni români plecaţi peste hotare, dar care şi-au păstrat drepturile
electorale în ceea ce priveşte alegerile din România. În momentul de
faţă, există doar 4 mandate de deputat şi 2 de senator alocate comunităţilor de
români din diaspora. Acest număr trebuie mărit, deoarece pentru cele câteva
milioane de români aflaţi în străinătate reprezentarea în Parlamentul României
este insuficientă, se precizează într-un comunicat al partidului.
Reprezentanţii AUR au solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgenţă
astfel încât noile prevederi să intre în vigoare înainte de scrutinul parlamentar
din 2024.
Sindicatul german VERDI a
anunţat organizarea unor greve, pe 17 februarie, la aeroporturile din Munchen,
Frankfurt am Main, Hamburg, Dortmund, Hanovra, Bremen şi Stuttgart. În acest
context, Ministerul de Externe de la Bucureşti le atrage atenţia cetăţenilor
români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Germania
că programul curselor aeriene operate la aceste aeroporturi poate înregistra
perturbări. MAE recomandă consultarea paginilor web ale respectivelor aeroporturi
şi reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia
Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
călătorie actualizate. Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale reprezentanţei diplomatice la Berlin şi ale oficiilor
consulare ale României la Bonn, Munchen şi Stuttgart ale căror date de contact
se găsesc online.
Peste 130 de evenimente vor
avea loc în perioada 17-19 februarie când este programată lansarea programului
Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Primarul
municipiului, Dominic Fritz, a anunţat că ceremonia oficială de deschidere,
care va avea loc în Piaţa Unirii din oraş, va începe cu un moment simbolic în
care oraşului îi va fi înmânat Premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene,
care le este acordat capitalelor europene ale culturii care şi-au îndeplinit cu
succes toate obligaţiile asumate prin dosarul de candidatură. Avem şansa
istorică să schimbăm percepţii şi să demolăm prejudecăţi. Să folosim povestea europeană
a Timişoarei pentru a crea un nou destin european pentru România şi să ne
repoziţionăm ca oraş pe harta Europei, a mai afirmat primarul. Acesta a
precizat că programul cultural, care se va întinde de durata întregului an, va
cuprinde peste 1.000 de evenimente.
