Tag: sindrom hemolitic-uremic

  • Retrospectiva săptămânii 14.02 – 20.02.2016

    Retrospectiva săptămânii 14.02 – 20.02.2016

    Şeful statului roman, Klaus Iohannis, a participat la un summit la
    Bruxelles



    Şeful statului român, Klaus
    Iohannis, a participat la summitul de la Bruxelles, pe agenda căruia a figurat,
    printre altele, problema imigraţiei şi repartizarea refugiaţilor între statele
    membre. Preşedintele
    Consiliului, Donald Tusk, a anunţat organizarea unei ‘întâlniri speciale’ cu
    Turcia la începutul lunii martie, după ce a reiterat importanţa unei acţiuni
    comune cu Ankara pentru a răspunde la criza migraţiei în UE. La
    rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că
    trebuie oprit fluxul de migranţi din Turcia spre Grecia prin îmbunătăţirea
    monitorizării frontierelor sau gestionarea la faţa locului a fluxului de
    refugiaţi. Şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări au reafirmat ‘unanim’
    că ‘abordarea trebuie să fie europeană’. În marja reuniunii Consiliului, Klaus Iohannis a avut o
    întrevedere cu premierul polonez, Beata Szydlo, cu care a discutat despre
    relaţia bilaterală şi provocările de securitate din estul Europei.







    Premierul român Dacian Cioloş în vizită la Bruxelles



    Aderarea
    României la Spaţiul Schengen, migraţia, uniunea energetică şi drepturile
    muncitorilor europeni în Marea Britanie au fost principalele teme de discuţie
    din agenda premierului Dacian Cioloş, aflat în vizită, luni şi marţi, la
    Bruxelles.Oficialul român s-a intalnit cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, care a precizat, după discuţii,
    că mecanismul de monitorizare a progreselor făcute în justiţie ar putea fi
    eliminat în timpul mandatului său. Dacian
    Cioloş i-a prezentat şi presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz,
    priorităţile mandatului său, care includ organizarea
    alegerilor locale şi parlamentare, precum şi proiecte de reformă.Cei doi oficiali au abordat şi situatia din Rep.Moldova. La finalul vizitei sale,
    Cioloş a insistat pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi a spus că în
    martie va merge pentru discuţii bilaterale în Olanda, ţară care a blocat în
    câteva rânduri prin vot aderarea la Schengen a României şi a Bulgariei.







    Preşedintele Rep.Moldova s-a întâlnit, la
    Bucureşti, cu omologul său român, Klaus Iohannis



    Şeful statului roman, Klaus
    Iohannis, a reiterat, la Bucureşti, într-o discuţie cu omologul său de la
    Chişinău, Nicolae Timofti, hotărârea României de a sprijini drumul european al
    Rep.Moldova vecine, ex-sovietica, majoritar romanofonă. El a subliniat că
    pentru aceasta este nevoie de mult mai multe proiecte economice comune între
    cele doua state, dând exemplul gazoductului Iaşi -Ungheni. Referitor la
    ajutorul financiar solicitat de Republica Moldova Romaniei, Iohannis a declarat
    că acesta va fi acordat în situaţia în care guvernul de la Chisinau va adopta
    mai multe măsuri de reformă. La rândul sau, Timofti a mulţumit autorităţilor
    romane pentru asistenţa acordată în parcursul european al Chişinăului. Totodată, el şi-a exprimat
    speranţa ca România să participe în continuare la dezvoltarea energetică a
    Moldovei, ceea ce ar permite acestui stat să iasă din zona vulnerabilităţilor.







    Alţi doi parlamentari români sunt cercetaţi de
    DNA



    Deputaţii români au
    respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării deputatului PSD Mădălin
    Voicu, care va fi însă cercetat sub control
    judiciar pe cauţiune. În
    schimb, în acelaşi dosar, aceştia au aprobat cererea de încuviinţare a reţinerii lui Nicolae Păun, reprezentant
    în Parlament al minorităţii rome. Cei doi sunt acuzaţi de
    obţinere şi folosire incorectă a fondurilor europene în cadrul unor proiecte
    destinate comunităţilor de romi. Potrivit procurorilor, în perioada 2010-2015,
    sub pretextul că vor ajuta mii de romi să îşi
    găseasca un loc de muncă ori să devină antreprenori, cei doi deputaţi ar fi pus
    la cale un plan prin intermediul căruia ar fi deturnat peste 6 milioane de euro
    în interes personal.







    Mai mulţi copii din Argeş sunt internaţi într-un spital din
    Bucureşti cu sindrom hemolitic uremic



    La aproximativ două săptămâni de la primele cazuri de îmbolnăvire a
    copiilor din Argeş, unii continuă să fie internaţi într-un
    spital din Bucureşti, cu infecţii digestive grave şi
    complicaţii majore. Bacteria, care a
    provocat deja moartea unora dintre ei, nu este cunoscută. O echipă de medici de la Centrul European pentru Prevenirea şi
    Controlul Bolilor se află în Romania pentru a-i ajuta pe colegii lor români. Autorităţile au
    extins ancheta epidemiologică în judeţul Argeş, unde sunt verificate şi animalele din zonele de unde provin
    minorii.







    Statul român
    reia procesul de achiziţie a sculpturii Cuminţenia pământului de
    Constantin Brâncuşi




    Recent, statul roman a anunţat că va relua
    procesul de achiziţie a sculpturii Cuminţenia pământului, realizată
    de marele sculptor roman Constantin Brâncuşi. Pe 19 februarie s-au împlinit 140 de ani de la naşterea lui
    Constantin Brâncuşi, prilej cu care au avut loc mai multe manifestări în
    localitatea natală a artistului, Hobiţa, la Târgu Jiu, unde se găsesc unele
    dintre cele mai cunoscute sculpturi ale sale, dar şi în alte locuri din
    România. Recent, ministerul Culturii a
    anunţat că va relua demersurile de înscriere a ansamblului Brâncuşi de la
    Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Ansamblul realizat în România
    este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin
    Brâncuşi, care avea la data conceperii ansamblului (1935 – 1936) o recunoaştere

  • Caz medical complex în România

    Caz medical complex în România

    La aproximativ două săptămâni de la primele cazuri de îmbolnăvire a
    copiilor din Argeş, internaţi la Spitalul Marie
    Curie din Bucureşti, cu sindrom hemolitic-uremic, nu a fost descoperită
    cauza care a dus la infectarea nou-născuţilor.

    După analizele de
    laborator efectuate, apa, laptele praf şi fructele consumate de copiii cu
    vârste cuprinse între şapte luni şi un an şi jumătate au fost excluse dintre
    posibilele cauze ale infectării. Ancheta epidemiologică va continua pentru a
    verifica posibilitatea existenţei altor surse de alimente de origine animală
    care ar putea fi sursa îmbolnăvirii.

    Şefa Secţiei Nefrologie de la Spitalul
    ‘Marie Curie’, Mihaela Bălgrădean, a declarat că va fi foarte greu de depistat
    cauza exactă a bolii de care suferă copiii. Potrivit acesteia, boala începe cu
    o perioadă de incubaţie, după aceea cu o perioadă de diaree şi deja se pierde
    foarte mult timp în care germenele ca atare nu mai există. Există numai toxina
    lui, care este responsabilă de dramatismul acestei boli. Bălgrădean a explicat
    că aceşti copii nu au o tulpină de E-coli care să explice starea lor.

    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, doctorul Alexandru Rafila,
    explică, de asemenea, de ce infecţia nu a putut fi depistată şi la ceilalţi
    copii. Alexandru Rafila: Acest diagnostic a fost negativ din
    două motive: unul, pentru că intervalul scurs între debutul bolii şi testare a
    fost lung şi pentru că unii dintre aceşti copii au primit un tratament
    antibiotic. Tratamentul antibiotic exclude practic posibilitatea de a izola
    microorganismul patogen. Din păcate, nu reuşim totdeauna să identificăm sursa
    infecţiei. Cea mai bună soluţie este să identificăm sursa infecţiei, pentru că
    dacă ştii care e sursa, atunci poţi să întrerupi calea de transmitere.


    Medicul Alexandru Rafila a mai precizat că rezultatele finale ale anchetei sunt
    aşteptate în cel mult două săptămâni şi a subliniat că pentru evitarea altor
    situaţii de acest fel este necesar ca spitalele să semnaleze mai repede
    cazurile suspecte şi să colaboreze cu autorităţile de sănătate publică.

    Chiar
    şi pentru bebeluşii care au fost sau vor fi externaţi, situaţia este complicată.
    Monitorizarea lor va continua pe
    parcursul a cel puţin un an. Medicii spun că există posibilitatea ca ei să
    rămână cu sechele după acest episod, respectiv cu un grad mai mic sau mai mare
    de insuficienţă renală. Vestea bună ar fi că, în ultimele zile, nu au mai
    existat cazuri de boală diareică acută complicate la copii. Institutul Naţional de Sănătate Publică a
    luat legătura cu Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile. Au fost
    efectuate demersuri pentru deplasarea unei echipe de specialişti ai Centrului
    în România, care să acorde sprijin în efectuarea investigaţiilor pentru
    depistarea cauzelor de îmbolnăvire.