Radio România Internațional

Tag: sinuri

  • Yinitorlu a Europăllei s’ascundi după garduri

    Yinitorlu a Europăllei s’ascundi după garduri

    Acă apufusitorllii austrieţ fug di jurnalişti, maxus di aţelli româñi, ca vedetili cu probleme di moralitate, ahuhrhescu s’iasă tu videală şi alti informaţii ligate di nivrearea maxutarcu mutrinda aprukearea ali Românie tru spaţiul Schengen. Europa pripusă di cancelarul austriac vahi vrea tra s’hibă ună cu mururi, nai ma pţănu anamisa di Vărgăria şi Turchia. România nu s’veadi ici tu aestă formulă, atea ţi ahănduseaşti hauua di logică ditu cutugurserli fapti ti România cari au ca subiectu imigraţia.


    Aestă minduită easti orlea zorlea niuidisită tră ună muabeti tru cari alănceaşti ună văsilie cari, tru bitisita-a Doilui Polimu Mondial, fu alăsată nanăparti di “Pirdelu di heru”, tru zona sovietică a comuniştilor aruşi. Idyea, Vărgăria fu tru zona sovietică di aputruseari, şi deapoa di influenţă, simfună cu aţeali apufusiti Ialta, tru 1945, di Churchill şi Stalin. Multu kiro, europeañilli abandonaţ tru zona sovietică niţi nu ştea că tuti eara arodlu a unăllei akicăseari strateghică anamisa di aţelli ţi s’ndridzea s’amintă polimlu.


    După 1989, cându estiţlli a Europăllei lu-avinară regimlu comunistu, româñilli ahurhiră să znuească aestă cali şi s’tornă tru marea fumealle ali Europă democratică. Elli daima avură nai ma mări procentaje tru favoarea integrarillei europene, cu dauă ţifre ditu cari prota eara 9. Specialiştilli europeni concluzionară atumţea, cu multă superficialitate, că româñilli suntu pro-europeni tră aţea că nu suntu informaţ. După aproapea giumitati di secol di comunism, tru România nu s’videa ună altă cale că maş aţea ţi duţea cătă Europa democratică. După aproapea giumitati di secolu di lagăru comunistu, româñilli nu putea s’veadă yinitorlu deadunu cu predecesorllii al Putin.


    Aderarea la Uniunea Europeană nu fu ici lişoară şi niţi limbidă. Românilli agiumsiră să s’hărsească multu amănatu di fondurli europene tră pregătirea aderarillei. Lansate nică ditu kirolu a comunismului, aesti fonduri eara cu numa PHARE, P şi H yininda di la Polonia şi Ungaria. Yrama R ditu numă yini di la Restructurare, emu ici di la România, tră atea că România s’hărsi amănatu, multu amănatu, di aestă “asistenţă tră restructurarea economiillei”. Până tru soni, România şi Vărgăria fură aprukeati tru Uniunea Europeană, la ahuhrita a anlui 2007, ca un apendicu a lărdzearillei ditu 2004, cu protili văsilii fostu comuniste ditu Estul Europei. Sărbătoarea nu fu completă tră itia că di evenimentu aspindzura unu şingirur di condiţionări post-aderari, anamisa di cari şi ţănearea nafoara a spaţiului Schengen. Multu ayoñea, româñilli alăxiră tomurli di filosofie ali construcţie europeană cu matimili di pragmatismu şi prinţipiile a solidăritatillei cu practiţli ali concurenţă.


    Tru aestu kiro, aprukearea tru spaţiul Schengen s-alăxi ditu ună proţedură internă ţi eara ananghi ti anvărtuşearea ali unitati europeană tru ună problemă naţională şi europeană ditu arada a curi multi eara nivruti. Acă lă si spusi că tiñisescu condiţiile nică ditu 2011, România şi Vărgăria continuă s’hibă băgati sumu unu tratamentu nitiñisitu tră jgllioata tru spaţiul Schengen. Ma s’nă raportăm orlea zorlea la conţinutul di mecanism european a Schengenlui, participarea a statilor aprukeati tru 2007 lipsea s’hibă automată şi nu un proces di nai ma pţănu 16 di añi, un proces cu kindinu şi ofensator. Ună văsilie cari lucreadză cu mari pidimo tră dizvoltare şi tra s’tiñisească condiţiile europene fu tru ananghea s’hărgiuească miliardi di euro tră securizarea sinurlui a llei cu spaţiul ne-comunitar. Sinurlu ali Românie di aclo easti sinurlu ali Uniuni Europeană cu aestu spaţiu. Deaihea că, UE ari borgi ti securizarea a sinurloru a llei, nu lipseaşti s-u-alasă pi zverca a cratlui membru cari nu ari şansa tra s’hibă tru aestă parti ali Europă. Sinurlu ali Românie easti şi ali Austrie şi a altor state europene, normal vrea s’hibă ca Austria s’ndrupască concret eforturile di securizare a sinurlui, nu s’ufilisească ca un pretextu tra s’ambuyiusească, cu inati, funcţionarea tru cadrul a Uniunillei Europene a unlui stat membru, isa tru ndrepturi. Să zburăşţă di cătă Viena ti garduri tru Estul a Europei easti hăzări s’nă aducă asparizmă araţi, a nauă, a aţiloru ţi nica pistipsimu tru idheea europeană.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Câţe s-fac tuti aesti ?

    Câţe s-fac tuti aesti ?

    Ună dalgâ di isăchi nă exighisescu ţi s-faţi cu Rusia şi scot tru migdani previziuni. Ama niţi exighiserli şi niţi previziunile nu agiungu ahânda, s-duc largu, vahi maşi cronologic. Cum ţi s-hibâ, faptul că peninsula Crimeea fu a statlui rus până tru 1917 icâ, ma s-vreţ, până tru 1954, nu poati s-hibâ unâ furn’ie ca ma multu un pretextu. Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ, ca tru unâ ncurunari faptâ Las Vegas.




    Deapoa, atenţia s-aşţâ câtâ China, ti câftari semnili a unei alianţi-şoc anamisa di fosţâl’ii rivali ireductibili dit ascâpitata a lagărlui comunistu. Problema eara, ama, multu ma aproapea, tru Ascâpitata ali Ucraina, iu, nianvârligaţ di amare, ca tru Crimeea, bâneadzâ miliun’i di ruşi, cetăţen’i ucrainen’i, aspâreaţ di orientarea pro-occidentală a capitâlâl’ei Kiev şi cabaia vulnearabil’i la propaganda rusă. Tru zborlu tră alichearea ali Crimeei, liderlu suprem di Kremlin spunea că nu va ampârţarea ali Ucrainâ, ama informaţia ari idyea tin’ie di aver cu tâxearea că ascherili ruse numata şed adunati stog pi sinurlu dit Ascâpitata, aţel cu Ucraina.




    Anaparti di aestu sinur, tru apirita ali Ucraina, avem dininti acţiuni di unâ voli ninstituţională cadealithea criminală, şi di unâ niaxizeari instituţională ţi poati s-hibâ lugursitâ purdari. Mutrindalui istoria a aţilui dit soni cirec di secol, videm că, tru chirolu anda Occidentul, tru minduita a lui democratică, apruche alâxeri ama tru limita a sinurlor existenti tru bitisita a doilui polim mondial, ti Moscova aesti sinuri canda nu au niţi unâ simasie. Harta politică ali Europei s-alâxi cabaia după 1945, işirâ tru videalâ şi chirurâ stati ntredz, ama acâţarâ calea maşi pi aesti sinuri aprucheati. Dit 1989 icâ baş dit 1945, tru Europa chiru un sinur gol, aţel anamisa di aţeali dauâ Ghirmânii şi alti interni furâ alinati tru scara di sinur internaţional. Pi veacl’ili sinuri s-ampârţârâ Cehia şi Slovacia iara Iugoslavia veacl’e s-arupsi tru 5 ripubliţ.




    Naua Iugoslavie s-ampârţâ şi ea tru Muntenegru şi Sârbia iara atomizarea a aluştui spaţiu nu s-bitiseaşti aoa câţe dusi ma largu, dramatic, cu Kosovo, tuti cu tin’iseari maximâ tră veacl’ili sinuri.Fostul spaţiu sovietic părea tra ş-aflâ unâ ampârţari amiabilâ, pi idyiul prinţipiu di tin’iseari a sinurlor existenti, tru 1991, cându Gorbaciov şi Uniunea Sovietică işea la braţ dit istorie. Atumţea, un tinir rus cumândusea unâ parei di mercenari ti alumta tru Transnistria, zona pro-rusă şi criptocomunistă dit Apirita ali Ripublicâ Moldova, contra a autorităţlor dit tinira Ripublică Moldova.




    După 20 an’i, Dmitri Rogozin s-toarnâ pi loclu a crimilor dit tinireaţa ama tru harea di viţe-prim ministru ali Rusie, câlisitu s-l’ea parti la parada militară dit 9 di mai, dzuua ali victorie sovieticâ dit doilu polim mondial, ndreaptâ di secesioniştil’i transnistrean’i tru capitala a lor, Tiraspol. Ma multu di unâ simplă metaforă, aesti averuri istoriţi exighisescu dgheafuraua anamisa di minduita dit Ascapitată şi aţea rusă mutrindalui ligâturli internaţionale, tră limiti şi democraţie. Iara ma s-achicâsim ţi s-faţi şi câţe, vahi va nâ da di mânâ şi unâ dalgâ di previziun’i ti yinitor, acă aeasti va nâ lâhtârseascâ.



    Armanipsearea: Tascu Lala