Tag: Siret

  • Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Parcul Științific și Tehnologic East European Border din orașul Siret

    Un proiect unic
    în zona Moldovei, astfel poate fi definită inițiativa de la Siret, județul
    Suceava. Demersul ambițios implică
    instituții și autorități locale, Primăria orașului Siret, Consiliul Județean
    Suceava și Universitatea Ștefan cel la Mare. Este vorba despre o finanțare
    europeană prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, care înseamnă 9,11
    milioane de lei dintr-o valoare totală de 18,46 de milioane de lei.


    Care este
    proiectul, explică la rubrica de astăzi, primarul de la Siret, domnul Adrian
    Popoiu:




    La finalul anului
    2020, am semnat un proiect foarte ambițios, la care s-a muncit foarte mult,
    aproape patru ani. Proiectul Înființarea Parcului Științific și Tehnologic
    East European Border în valoare de peste 4 milioane de euro va fi implementat
    în parteneriat cu Univeristatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar și cu
    Consiliul Județean Suceava, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.
    Acest proiect este unic în Moldova și va conduce la creșterea inovării și
    cercetării în companii, plecând de la premisa că cercetarea reprezintă motorul
    principal al dezvoltării.

    Domeniile din parcul științific și tehnologic East
    European Border sunt industrii 4.0, IT și smart – destinations, mai exact,
    smart – city și smart – tourism. Acolo vor fi două construcții și mai multe
    dotări. Dotările respective sunt pentru un centru de inovare industrii și, de
    asemenea, o zonă de IT, iar, într-o clădire separată, vom avea un fab lab dotat
    cu mașini CNC, scanner și imprimantă 3D.
    În esență, acest proiect aprobat are ca obiectiv principal trecerea cercetării
    fundamentale în cercetarea aplicată, practic, cercetarea din învățământ, în
    mediul de afaceri.


    Noi dorim să avem
    la Siret în acest proiect și o paltformă de învățare unică în Moldova, astfel
    încât firmele interesate să apeleze la această paltformă. De asemenea, având și
    parcul industrial în zona parcului științific și tehnologic sperăm noi, pe
    viitor, să putem atrage și firme foarte mari, dat fiind faptul că cercetarea
    este extrem de importantă pentru agenții economici.






    De adăugat ca
    proiectul parcului științific și tehnlogic de la Siret se dorește a fi
    finașizat în 2022 pentru ca facilitățile sale să fie funcționale din 2023.



  • Reabilitarea Muzeului de Artă din Siret

    Reabilitarea Muzeului de Artă din Siret

    Din nordul țării, din orașul Siret, județul Suceava, mai
    exact, aducem vestea unor investiții
    consistente, având ca sursă principală Programul Operațional Regional afaerent
    perioadei 2014 -2020. Fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea
    Muzeului de Istorie și asta, nu oricum, ci având ca scop, inclusiv, deschdierea
    filei trecutului urbei care poartă amprenta conviețuirii etnice și religioase.



    Detaliile, reperele le găsim în cele pricizate de primarul
    orașului Siret, domul Adrian Popoiu:




    Proiectul pe care l-ați menționat face parte din dintr-un contract de finanțare care a fost
    semnat pe data de 11 noiembrie la
    Agenția pentru Dezvoltare Regională de la Piatra Neamț. Acest proiect
    integrat înglobează mai multe obiective de investiții. Primul este cosntruirea
    unui centru de învățare permanentă. Acest obiectiv se va cosntrui în zona
    Parcului Industrial Siret. Un al doilea obiectiv este realizarea și
    modernizarea de spații publice urbane. Vor fi modernizate cinci parcuri din
    centrul orașului Siret; iar al treilea obiectiv este reabilitarea și
    modernizarea Muzeului de Istorie din Siret; acest obiectiv va fi implementat de
    către județul Suceava, partener în cadrul acestui proiect. Va fi modernizată și
    reabilitată clădirea muzeului, vor fi achiziționatr dotări, astfel încât acest
    muzeu să redevină, după foarte mult timp, unul funcțional.




    Acest muzeu are trei
    componente: prima prezintă istoria orașului Siret, să nu uităm că orașul Siret
    a fost prima capitală a Moldovei, în secolul al XIV-lea. De asemenea, se va
    organiza o expoziție permanentă, iar un obiectiv foarte imporant este
    realizarea unui memorial al Holocaustului din Bucovina. Pe un perete al unei
    construcții vor fi montate plăcuțe unde vor fi inscripționate numele evreilor
    bucovineni care și-au pierdut viața în lagăre.








    Așadar, o sumă consistentă, 5 milioane de euro, pentru cele
    trei componente ale proiectului.




    3,5 milioane sunt aferente celor două obiective care sunt
    ale orașului Siret, iar 1,5 milioane de euro, pentru Muzeu, obiectiv
    implementat împreună cu Consiliul Județean Suceava. În total, orașul Siret,
    prin Programul Operațional Regional, suntem, la momentul de față, la suma de 22
    de milioane de euro și suntem, probabil,
    pe un loc fruntaș în România în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

  • Investiţii în infrastructura şcolară din oraşul Siret

    Investiţii în infrastructura şcolară din oraşul Siret

    Siret, județul Suceava, este reper geografic al interviului
    următoarelor minute întrucât orașul de la frontiera cu Ucraina iese în evidență
    și prin accesarea fondurilor europene. Un comunicat oficial al Agenției pentru
    Dezvoltare Regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț a anunțat, recent,
    semnarea primul proiect finanțat în Regiunea Nord-Est prin Programul
    Operațional Regional 2014-2020, prin Prioritatea 10.1, Obiectivul Specific: Creșterea gradului de
    participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot parcursul
    vieţii. Suma este una consistentă, iar clarificări legate de proiectul în cauză
    avem din partea primarulului urbei, domnul Adrian Popoiu.


    Așadar, bani…


    Pentru Colegiul Lațcu Vodă,
    care este cel mai mare liceu din zonă, liceu care, în prezent, numără
    aproximativ 1400 de elevi. Proiectul are o valoare de aproape
    1,3 milioane de euro și vizează construirea unei clădiri și în această
    clădire vor funcționa trei laboratoare, trei ateliere și un amfiteatru.
    Atelierele și laboratoarele sunt
    dedicate domeniilor mecanicii, în primul rând, dar și textilelor. De
    acest proiect se vor bucura cele 550 de persoane care învață la această școală
    profesională.


    Se justifica o astfel de investiție, există cerere pe piața muncii
    pentru astfel de specializări despre care ați vorbit dumneavoastră?


    Da, există cerere și dorim ca
    acești elevi să învețe, cu adevărat, o meserie și e nevoie de o calificare
    care să fie în conformitate cu această
    piață. Mai mult, în zona orașului Siret, în zona vămii, avem un parc industrial
    care se află, deocamdată, la început și, în eventualitatea în care vor veni
    agenți economici care vor vor să investească, și aici mă refer, în primul rând,
    la parte de mecanică, de automotive, să avem și forța de muncă pregătită și
    calificată pentru acești agenți economici.



    În această toamnă a fost semnat contractul, ce urmează în acest
    proiect, care este termenul de implementare?


    Termenul de implementare este de
    doi ani. Am semnat, chiar săptămâna trecută,
    cu o firmă din Iași un contract privind proiectarea tehnică și, în
    termen de 90 de zile, vom începe demararea procedurilor de achiziții pentru construcții. Sperăm, la anul, această
    construcție să fie încheiată.


  • Galaţi

    Galaţi

    Astăzi vă propunem să ne însoţiţi
    într-un oraş-port Dunăre,situat în zona estică a României, pe
    malul nordic al Dunării: Galaţi. Situat la confluenţa Dunării cu Siretul,
    oraşul atrage prin mai multe puncte de atracţie, primul de menţionat fiind
    Faleza Dunării, un mic paradis în lungime de aproape trei kilometri. Este vorba
    mai precis despre un parc, cu suprafaţa de circa 30 de hectare, cu o promenadă romantică, pe sub sălcii pletoase
    şi platani, cu privelişte asupra fluviului şi a munţilor Dobrogei. Aici există
    zone special amenajate pentru iubitorii sportului cu role sau placă de
    skateboard sau bicicleta. Iar amatorii de pescuit se pot alătura sutelor de
    pescari, obişnuiţi ai zonei. În parc pot fi văzute lucrările de artă expuse
    peste tot, mărturii ale uneia dintre cele mai importante tabere europene de
    sculptură în metal din secolul trecut. Tot în parcul de pe faleza Dunării vă
    aşteaptă mai multe restaurante, câteva dintre ele pe pontoane plutitoare, cu o
    ofertă culinară diversificată.


    Cel mai vechi monument istoric din
    oraşul Galaţi este biserica fortificată Precista, ce a fost construită între
    anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu. De-a lungul timpului,
    biserica-cetate a suportat vitregiile vremurilor: a fost arsă de turci,
    distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece, jefuită de otomani.


    Dintre obiectivele
    turistice care nu trebuie ratate, vă propunem Complexul Muzeal de Ştiinţe ale
    Naturii. Complexul are o grădină botanică impresionantă, cu mii de varietăţi de
    plante (inclusiv exotice, în spaţii protejate), un superb acvariu cu 800 de
    peşti din 68 de specii diferite, un observator astronomic, o grădină
    senzorială, totul pe o suprafaţă de peste 14 hectare.


    Pe un promontoriu cu o privelişte
    impresionantă din partea de sud a oraşului, în cartierul Dunărea, poate fi
    vizitată o capodoperă a ingineriei moderne: turnul de televiziune. Înalt de
    aproape 100 de metri, el domină oraşul şi oferă o vedere extraordinară a
    cursului Dunării şi a munţilor Dobrogei. Construcţia a fost finalizată în 1978,
    iar în partea de sus vă aşteaptă şi un restaurant. Urcatul în vîrful turnului
    se poate face doar cu liftul şi costă 5 lei (puţin peste un euro) de persoană,
    copiii cu vârsta până în 7 ani beneficiind de gratuitate.


    Inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a
    aniversări a Unirii Principatelor Române, Muzeul de Istorie Galaţi îşi asteaptă
    vizitatorii în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza
    a trăit în perioada în care a fost pârcălabul Galaţiului. Activitatea
    ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea
    ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colecţii au fost separate;
    astfel, o parte dintre ele au format colecţiile Muzeului de Ştiinte ale
    Naturii, iar o alta, colecţiile Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de
    Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări arheologice realizate în
    partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la
    Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50 de mii de
    exponate. Aici puteţi admira şi o maşină de epocă, Dion Bouton din 1898, în perfectă stare de funcţionare, care de mai bine de jumătate de secol poate
    fi văzută la Muzeul de istorie de la Galaţi.


    Şi cum ne aflăm pe malul Dunării, nu trebuie uitat
    că se pot face rezervări pentru croaziere organizate, cu condiţia să vă
    anunţaţi intenţia cât de devreme, ar fi recomandat chiar şi cu o lună înainte.
    Vine cu detalii, privind posibilităţile de agrement pe Dunăre la bordul unei
    nave pasager, Cristina Stratulat, manager evenimente la un hotel de aici: Cu această ambarcaţiune se pot realiza diverse evenimente, pentru o
    capacitate maximă de 60 de persoane la bord. Noi avem un pachet de croazieră
    destul de atractiv, în jur de 1500 euro, pachet care conţine 2 ore de marş, o
    oră de staţionare în larg şi 4-5 ore de staţionare la ponton, plus servicii de
    masă. Se pot realiza diverse trasee, cel mai mic ar fi Galaţiul pe Dunăre,
    care include faleză, şantier naval, râul
    Siret şi retur, în cam 2 ore de marş. Se pot realiza şi croaziere până în Delta
    Dunării. Alte trasee ar fi Galaţi- vărsare Prut (graniţa naturală
    dintre România
    şi
    Rep. Moldova) şi retur, aproximativ 4 ore de marş, Galaţi-intrare canal Măcin
    şi retur, aproximativ 5 ore de marş, Galaţi-Tulcea, 11 ore de marş. Sezonul
    pentru croaziere ar fi mare, am avut ambarcaţiunea închiriată şi în februarie
    şi în noiembrie, nu când este îngheţată Dunărea, dacă vremea permite.



    Cu speranţa că v-am convins să adăugaţi oraşul Galaţi pe lista locurilor
    de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • În România, a fost declanşată o săptămână de luptă împotriva corupţiei la frontiere

    În România, a fost declanşată o săptămână de luptă împotriva corupţiei la frontiere

    În perioada 5-9 decembrie, cu ocazia aniversării Zilei Internaţionale Anticorupţie (9 decembrie) se desfăşoară acţiunea intitulată “Săptămâna anticorupţie la frontiere”. Comportament responsabil şi eliminarea riscurilor de fapte de corupţie, cât şi conştientizarea cetăţenilor care tranzitează graniţele României cu Ucraina şi Republica Moldova – sunt câteva din cerinţele impuse de Direcţia Naţională Anticorupţie în acest interval.



    Până vineri, 9 decembrie, cetăţenii din cele trei state şi alţi turişti care trec prin punctele de frontieră din Sighet, Halmeu, Galaţi, Oancea, Albiţa, Siret şi în Aeroportul Otopeni, pe sensul de intrare în ţară, vor primi din partea reprezentanţilor Direcţiei Anticorupţie, ai Poliţiei de Frontieră şi a voluntarilor materiale informative însoţite de recomandări pentru adoptarea unui comportament integru şi o atitudine pro-activă la sesizarea faptelor de corupţie. Deviza programului este : Pe aici, corupţia nu trece ! La această campanie vor participa, în calitate de voluntari, inclusiv elevi din localităţile de frontieră cu care Direcţiile Anticorupţie au semnat un protocol de colaborare cu deviza “Tinerii împotriva corupţiei!”



    Masurile de prevenire si de combatere a corupţiei la frontiere sunt, de altfel, insistent aduse în atenţia opiniei publice, în situaţia în care România solicită, de mai mulţi ani, statutul de membru al Spaţiului Schengen. În timp ce autorităţile de la Bucureşti spun că nu există motive obiective, tehnice, ca România să nu poată adera la acest spaţiu de liberă circulaţie în cadrul UE, o decizie politică prin consens, favorabilă României se lasă, încă, aşteptată. Principala obiecţie a unor parteneri din UE este tocmai nivelul ridicat al corupţiei. Aderarea la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externa, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.



    Paralel cu măsurile anticorupţie de la frontiere, în luna decembrie, inspectorii ANAF vor face controale de amploare la agenţii economici, a căror activitate se intensifică în preajma sărbătorilor de iarnă. Ei vor urmări, cu precădere, fluxurile de bunuri provenite din achiziţii din state ale UE sau din import, în vederea identificării riscurilor determinate de comportamentul fiscal al destinatarilor înscrişi în documentele vamale, de transport sau de provenienţă. Tot pe parcursul lunii decembrie, ANAF va organiza zeci de licitaţii pentru valorificarea unor bunuri mobile şi imobile, în vederea recuperării unor sume stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală şi rămase definitive.