Radio România Internațional

Tag: sistem de irigatii

  • Secetă puternică în România

    Secetă puternică în România

    În
    România, în 2015 a început un program de reabilitare a vechiului sistem de irigaţii
    – un program ambiţios pe cinci ani, care avea ca obiectiv o suprafață irigabilă,
    la finele lui 2020, de circa două milioane de hectare.


    În fapt, în prezent sunt
    irigabile doar aproximativ 850.000 de hectare, iar programul s-a prelungit pe
    următorii ani. Adică, doar 10% din suprafaţa agricolă poate fi irigată şi chiar
    şi aşa fermierii au făcut cereri doar pentru aproximativ 100.000 de hectare,
    spune ministrul de resort, Adrian Oros.


    Situația este una dramatică, pentru că,
    deși recunoscută pentru terenurile sale fertile, cu proprietăți apreciate, în
    România agricultura continua să aibă un pronunțat caracter meteodependent. Nu a
    plouat mai deloc în România în ultimele luni, nici zăpadă nu a prea fost iarna
    trecută, iar consecințele sunt tot mai evidente. Datele centralizate arată că
    în aprilie, cantitatea de precipitaţii abia dacă a atins 7 litri pe metru
    pătrat, faţă de o medie multianuală de 53 de litri.


    Altfel spus, este secetă în
    România. Una istorică, potrivit ministrului Adrian Oros, care o descrie ca
    fiind puternică și extremă, nemaîntâlnită în ultimii ani. Cea mai gravă
    situație este în zona Dobrogei, în Bărăgan şi în Moldova, adică în partea de
    sud-est, în sudul și estul țării.


    Nicolae Moraru, primarul unei commune din
    estul țării, descrie situația:
    Sunt fermieri în situaţii dificile, care au 400 – 500 de hectare, cu
    cheltuieli foarte mari. Riscă să intre în colapsul financiar. Au garanţie pusă
    pe terenurile cumpărate, puse casele, bunurile pe care le au. E o situaţie
    dezastruoasă în zona noastră.


    Potrivit Ministerului Agriculturii, trei
    milioane de hectare din culturile însămânţate în toamnă sunt deja compromise -
    rapiţa, orzul, grâul şi secara fiind cele mai afectate. Mulţi fermieri spun
    deja că pâinea va fi mai scumpă de la toamnă, dar autoritățile consideră că
    este prea devreme pentru astfel de afirmații.


    Într-un interviu acordat unui
    post TV particular, ministrul Adrian Oros a explicat că și dacă producţia s-ar
    înjumătăţi tot ar fi asigurat consumul intern:     Este mult prea devreme. Contează şi
    ceea ce se întâmplă în Europa, ceea ce se întâmplă la nivel mondial. În anii
    buni, când a plouat, producţia de grâu în România a fost între 7, 8 chiar 9
    milioane de tone de grâu, iar noi consumăm cam două milioane jumătate, maxim
    trei milioane. La porumb la fel, a fost cam 14, 15 milioane de tone, şi
    consumul maxim în România este de şapte milioane tone. Deci, dacă producţia
    s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat.


    Ceva
    vești bune vin şi de la meteorologi -. prognoza arată că vineri va ploua în
    toată ţara. Cantităţile de precipitaţii nu vor fi, însă, foarte mari – în medie
    10 l pe metru pătrat.

  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.


  • Jurnal românesc – 15.10.2015

    Jurnal românesc – 15.10.2015

    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat Legea amnistiei fiscale care prevede scutirea persoanelor
    de la plata unor dobânzi şi penalităţi. Astfel, contribuabilii care au
    înregistrat la 30 septembrie datorii
    către bugetul de stat vor fi scutiţi de penalizări de întârziere aferente
    acestora în cazul în care achită până la 31 martie 2016 obligaţiile principale
    de plată. Totodata,celor care plătesc până la 30 iunie 45,8% din
    dobânzile aferente li se anulează 54,2% din dobândă.Amnistia este valabilă atât pentru persoane
    fizice, cât şi pentru cele juridice. În dezbaterea Executivului se află şi
    proiectul noii Legi a salarizarii anagajaţilor bugetari. Dacă actul normativ va
    fi adoptat de parlament şi promulgat de preşedintele României, legea ar urma sa
    fie aplicată începând de anul viitor. Amintim că angajatilor din sanatate şi
    învatământ li s-au acordat, deja, mariri salariale de 25%.






    Statul român va
    investi, în următorii cinci ani, 1,15 miliarde de euro pentru refacerea
    sistemului de irigatii. Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a
    adoptat proiectul de lege care prevede alocarea banilor. Guvernul spune că
    modernizarea sistemului de irigaţii este vitală pentru România şi ar permite
    atât stabilirea regimului juridic al terenurilor agricole, cât şi atragerea de
    fonduri europene substanţiale. Sistemul de irigaţii va rămâne în proprietatea
    statului şi va putea fi utilizat de către agricultori pe baza unui abonament.
    Ministrul de resort, Daniel Constantin, susţine că, în acest fel, costurile
    pentru irigare vor fi reduse semnificativ. Prima tranşă, în valoare de 145 de
    milioane de euro, va fi acordată în 2016, iar prezentarea detaliată a
    investiţiilor va fi cuprinsă în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor.






    Agenţia Naţională de
    Integritate din Romania a constatat existenta unor conflicte de interese în
    materie administrativă în cazul a 32 de actuali sau foşti parlamentari.
    Potrivit ANI, 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator şi-au
    angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor
    încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de
    aproximativ 240.000 de euro. Dintre aceştia, în cazul a trei foşti deputaţi şi
    a unui senator, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a
    intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese
    de natură penală, a precizat ANI. Agenţia precizeaza ca va depune toate
    diligenţele necesare în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite
    cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.






    La Bucureşti,
    continuă discuţiile dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai
    delegaţiei FMI, aflaţi în misiune tehnică în Romania. Experţii internaţionali au
    dezbatut, la Ministerul Finanţelor, teme privind construcţia
    bugetului pe 2016, situaţia companiilor de stat, modul în care se vor
    utiliza în perioada următoare fondurile europene şi implementarea reformelor
    structurale. FMI pledează pentru un deficit bugetar de 1% în 2016, dar România
    va opta ca prioritate pentru o creştere economică robustă, de durată – a
    declarat, in urma discuţiilor, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
    Misiunea tehnică a experţilor internaţionali va dura până pe 20
    octombrie.Luna trecută a expirat cel de-al patrulea acord
    consecutiv al României cu FMI. Înţelegerea, de tip preventiv, a avut o valoare
    de două miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat
    fondurile.