Tag: sistem de sanatate

  • Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cum văd românii siguranța zilei de mâine

    Cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, ONG-ul Ambasada Sustenabilității în România a realizat un studiu prin care a explorat cum percep românii siguranța zilei de mâine și cât de valida este sintagma “Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine” prin corelarea nevoilor exprimate de cetățeni cu Obiectivele de Sustenabilitate definite de Națiunile Unite.



    Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de: salarii echitabile, adaptate la prețuri (72%), un sistem de sănătate pe care să te poți baza (71%), stabilitatea locului de muncă/financiară (70%), sănătatea personală și a celor din jur (68%), un sistem de învățământ de calitate, cu profesori bine pregătiți, dotări necesare etc. (60%), fără criminalitate, tâlhari, oameni ai străzii periculoși (57%), o țară puternică din punct de vedere financiar (52%).



    Ca idee generală, 6 din 10 români spun ca trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Principalii responsabili de situaţie mentionați de respondenţi sunt instituțiile statului și politicienii.



    Aici puteţi consulta rezultatele detaliate ale studiului.



    Nevoile de siguranță ale românilor corespund obiectivelor de sustenabilitate ale ONU, promovate la noi în țară de Ambasada Sustenabilității în România.



    Studiul este o componentă importantă a campaniei de conștientizare Sustenabilitatea este siguranța zilei de mâine. Nu o putem lăsa în voia sorții”, lansată cu ocazia Zilei Naționale a Sustenabilității, celebrată anual pe 27 octombrie. Campania este realizată de organizația non-profit Ambasada Sustenabilității în România.

  • Deceniul Digital al Uniunii Europene

    Deceniul Digital al Uniunii Europene

    Pandemia a
    evidențiat rolul pe care îl joacă tehnologia digitală în construirea unui
    viitor durabil. Criza pe care am traversat-o a scos la iveală o diferență
    majoră între întreprinderile care dispun de capacități digitale și cele care nu
    au adoptat încă soluții digitale și a subliniat decalajul dintre zonele urbane
    bine-conectate și zonele rurale și îndepărtate. Digitalizarea oferă numeroase
    oportunități noi pe piața europeană, unde în 2020 au rămas neocupate peste 500.000
    de locuri de muncă pentru experți în materie de securitate cibernetică și de
    date.


    Deceniul digital
    este planul Uniunii Europene pentru a realiza transformarea digitală, termenul
    agreat fiind anul 2030, spune Johannes Bahrke, purtător de cuvânt la Comisia
    Europeană.

    De aici și denumirea deceniul digital,
    perioada de pregătire fiind cuprinsă între 2020 și 2030. Obiectivele au fost
    stabilite în luna martie și cuprind patru domenii. Un domeniu ar fi cel al
    abilităților digitale. De exemplu, ne dorim ca mai multe femei să lucreze în
    domeniul tehnologiei informației și al comunicațiilor. Un alt domeniu este
    infrastructura. Ne dorim să avem peste tot acces la tehnologia 5G. Al treilea
    domeniu privește transformarea digitală a afacerilor. De exemplu, vrem să
    dublăm numărul companiilor-unicorn din Uniunea Europeană, acele companii
    start-up care au capital de piață de peste un miliard de euro. În cele din
    urmă, al patrulea domeniu este digitalizarea serviciilor publice. Vrem, de
    exemplu, ca toată lumea să aibă un dosar medical în formă digitală. Acum am
    propus un parcurs către deceniul digital. Am stabilit cadrul, modul în care vom
    realiza asta.


    Totuși, situația
    fiecărui stat membru al Uniunii Europene e diferită. Progresele statelor membre
    în domeniul digital au fost foarte inegale în ultimii ani. Tendința arată că
    țările care progresau într-un ritm lent acum cinci ani au continuat să
    înregistreze progrese lente până în prezent.

    Johannes Bahrke: Astfel, modul de implementare și viteza de implementare vor fi, de
    asemenea, diferite. În fiecare an, Comisia va prezenta Parlamentului European
    și Consiliului Uniunii Europene un raport privind stadiul îndeplinirii
    obiectivelor deceniului digital. Avem un indicator care se numește DESI, indicele economiei si societății digitale.
    Acesta există deja și oferă o analiză
    foarte obiectivă. Reprezentanții statelor membre vor veni cu o propunere pentru
    planurile anuale, iar noi le vom analiza și vom discuta cu aceștia
    fezabilitatea propunerilor și dacă se poate face mai mult. Ideea este să putem
    avea un dialog și un sistem de integrare a propunerilor, a etapelor și ritmului
    propus de statele membre. Însă, în 2030, trebuie să atingem aceste obiective.
    Considerăm că e foarte important să existe acest dialog spre binele societății,
    pentru a putea implementa transformarea
    digitală a economiei noastre.


    Calea propusă către
    transpunerea în realitate a deceniului digital este susținută de rezultatele
    mai multor consultări în cadrul cărora cetățenii, întreprinderile,
    administrațiile publice, statele membre, mediul economic și organizațiile și-au
    împărtășit opiniile cu privire la ceea ce este necesar pentru a asigura reușita
    transformării digitale europene.


  • Jurnal românesc – 28.01.2015

    Jurnal românesc – 28.01.2015

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a început, marţi, dezbaterea proiectului legii insolvenţei persoanelor fizice şi a adoptat câteva articole stabilind principiile şi mai multe elemente tehnice. Cel mai important principiu prevede acordarea unei şanse debitorului de bună credinţă de redresare a situaţiei financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor. Dacă planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire, se poate face apel la lichidarea de bunuri. Prezenta lege se aplică în cazul procedurilor de insolvenţă care afectează persoanele fizice cu domiciliul permanent în România, cu bunuri sau surse ale veniturilor în România, care nu acţionează ca persoane fizice autorizate în momentul solicitării declanşării procedurii de insolvenţă şi nu au nicio datorie rezultată din activităţi comerciale desfăşurate în nume propriu.



    Curtea Constituţională a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care a declarat Legea securităţii cibernetice neconstituţională. Legea nu a trecut prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, acesta fiind unul dintre motivele invocate de judecătorii constituţionali. Un alt motiv este acela că actul normativ face posibile abuzuri din partea autorităţilor şi nu exclude accesarea, prelucrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal. Legea securităţii cibernetice presupune ca deţinătorii de infrastructuri cibernetice să pună la dispoziţia SRI, dar şi a altor structuri, datele deţinute, la cererea motivată a instituţiilor. Al treilea din aşa numitul ‘pachet Big Brother, actul normativ, iniţiat de Guvern, a fost adoptat în decembrie de Senat, după ce trecuse tacit de Camera Deputaţilor. Alte două legi referitoare la stocarea datelor utilizatorilor de reţele de comunicaţii de către furnizor pe o perioadă de şase luni şi cea referitoare la vânzarea cartelelor telefonice pre-pay au fost declarate neconstituţionale.



    România înregistrează un scor al libertăţii economiei de 66,6 puncte, cu 1,1 puncte mai bine decât anul trecut, ceea ce o plasează pe locul 57 în clasamentul celor mai libere economii din lume. Conform unui raport dat publicităţii de Heritage Foundation, o reputată organizaţie de analiză economică din Washington, România se clasează pe locul 27 din cele 43 de state din regiunea Europei, iar scorul său total este mai mare decât media globală. Potrivit Heritage Foundation, rezultatul României s-a îmbunătăţit datorită progreselor realizate la capitolele corupţie, libertatea muncii şi gestionarea cheltuielilor guvernamentale, care au contracarat o anumită scădere a libertăţii afacerilor.



    În schimb, pe fondul unui sistem medical european, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, cel din România continuă să rămână în urmă, el reflectând situaţia cotidiană, în general sumbră — arată Indexul European al Sistemelor Medicale, care măsoară anual situaţia a 36 de sisteme medicale naţionale din Europa. România se află pe locul 35, fiind devansată de ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Muntenegru. Potrivit Indexului, s-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii români, iar calitatea lor este în general foarte slabă. Principalele eforturi ar trebui să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală. Trebuie stopate, totodată, exodul cadrelor medicale, precum şi corupţia larg răspândită.



    Unul dintre automobilele care vor lua startul în Raliul Maşinilor Istorice de la Monte Carlo, la finele acestei luni, va participa, alături de alte 40 de maşini de epocă şi de 10 motociclete, la prima ediţie a evenimentului de anvergură internaţională Mureş Classic Days, ce va avea loc la Târgu Mureş, în perioada 4-7 iunie. Acesta va cuprinde un Rally Show, competiţia Castel Classic Rally pe o distanţă între patru castele din judeţ, precum şi o serie de expoziţii şi workshop-uri despre restaurarea maşinilor.