Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu,
poate fi urmărit penal în dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989
Preşedintele Romaniei, Klaus
Iohannis, a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală în cazul
fostului şef al statului Ion Iliescu, al fostului premier Petre Roman şi în
cazul fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei,
în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea regimului comunist,
in decembrie 1989. Cei trei sunt acuzati de infractiuni împotriva umanităţii. Potrivit
procurorilor, incidentele armate care au avut loc dupa 22 decembrie, într-un
număr mare de localităţi din Romania, indică faptul că s-a acţionat după un
plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noi lideri
şi legitimarea acestora. Din
cauza întârzierilor din Dosarul Revolutiei, România a fost condamnată de CEDO.
Potrivit Curţii, importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi
trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Statisticile
oficiale arată că, în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut
viaţa şi circa trei mii au fost rănite, majoritatea după arestarea dictatorului
Ceauşescu.
Raportul Comisiei Europene pentru România
Reprezentanţa Comisiei Europene
în România a organizat, miercuri, conferinţa cu titlul ‘Semestrul European:
Raportul de ţară pentru România 2018’. Potrivit Executivului comunitar, au fost
înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale
şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia
publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate
progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul
fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la
achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor
informale în sistemul de sănătate. România a continuat să înregistreze
creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează, în principal, pe
consum, a declarat şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela
Cristea Se menţine acest trend al creşterii economice, în acelaşi timp se
menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile
defavorizate. Această creştere se bazează mai degrabă pe consum şi mai puţin
investiţii. Se bazează, de asemenea, pe împrumuturi, iar deficitul bugetar se
apropie periculos de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural
îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obictivul mediu de 1%.
Pe de alta parte, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în
România, Angela Cristea, a precizat că şomajul este la cel mai scăzut nivel din
ultimii 20 de ani, insa apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din
cauza îmbătrânirii populaţiei. La randul sau, ministrul Finantelor, Eugen
Teodorivici, s-a arătat convins că România nu va depăşi ţinta de deficit
bugetar în acest an. Un răspuns la acest raport de ţară se va
trimite de către România până la finalul lunii aprilie, document în cadrul
căruia noi vom prinde o serie de măsuri cuantificabile şi cu termene foarte
clare de realizare pentru a arăta cum menţinem sub 3% acest deficit. Pe de
alta parte, potrivit datelor INS, inflatia a atins cel mai mare nivel din
ultimii cinci ani. Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5% în martie, de la 4,7%
în luna februarie, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare, a celor
alimentare şi a serviciilor.În
februarie, Banca Naţională a României a revizuit prognoza de inflaţie pentru
finalul acestui an în creştere la 3,5%, de la 3,2%.
GRECO, îngrijorat de Legile Justiţiei din România
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei – GRECO
– s-a declarat profund îngrijorat de anumite aspecte ale legilor privind
statutul magistraţilor, organizarea sistemului judiciar şi funcţionarea CSM,
adoptate, recent, de Legislativul de la Bucureşti. Intr-un raport publicat
miercuri, GRECO şi-a manifestat preocuparea şi faţă de proiectele de amendamente
la legislaţia penală, discutate în Parlamentul României. GRECO a elaborat
documentul în baza unei decizii adoptate la sesiunea plenară, din decembrie
2017, a Consiliului Europei privind evaluarea urgentă a reformelor din sistemul
judiciar românesc, ţinând cont de faptul că acestea ar putea implica încălcări
grave ale standardelor anticorupţie. Percepute ca o încercare a coaliţiei
aflată la putere PSD-ALDE de a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta
anticorupţie, iniţiativele de modificare a legislaţiei în domeniu au fost
virulent criticate de opoziţia de dreapta, de presă şi de societatea civilă.
Numerosi români au protestat în strada împotriva acestor iniţiative. La rândul
lor, reprezentanţii Puterii au afirmat că modificarile se conformează deciziilor
Curtii Constituţionale a României şi sentinţelor CEDO.
Vizită la Bucureşti a
ministrului francez de Externe
Preşedintele României, Klaus
Iohannis l-a primit, joi, pe ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei,
Jean-Yves Le Drian, context în care a punctat importanţa pe care România o
acordă aderării la spaţiul Schengen şi şi-a exprimat speranţa că Franţa va
sprijini o decizie în acest sens. Ministrul Le Drian a subliniat că nu există
vreun blocaj din partea Franţei asupra perspectivei României de a deveni membru
al spaţiului de libera circulatie. El a mai spus că, în perioada următoare,
accentul în relaţia cu Bucureştiul va fi pus pe dialogul pe teme europene, pe
apărare şi pe dezvoltarea economică. La randul sau, Klaus Iohannis a evidenţiat
nivelul excelent al relaţiei bilaterale, în contextul unui an cu multiple
semnificaţii în relaţia cu Franţa, respectiv aniversarea a 10 ani de la
semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, lansarea Sezonului cultural
România-Franţa şi celebrarea Centenarului Marii Uniri, la care Franţa a avut o
contribuţie semnificativă.
