Radio România Internațional

Tag: sistem sanitar

  • Măsuri pentru fermieri, transportatori și sistemul sanitar

    Măsuri pentru fermieri, transportatori și sistemul sanitar

    Nemulțumiți, în principal, de impactul politicilor comunitare de mediu și de afluxul de produse agricole ucrainene în UE, care influențează productivitatea și competitivitatea, fermierii din tot mai multe țări europene au recurs la proteste. România, Polonia, Germania, Spania, Lituania, Olanda sau Franța se numără între țările în care fermierii au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirile. În România, protestele fermierilor, dar și ale transportatorilor, din ultimele săptămâni, au determinat Executivul de la București să adopte mai multe măsuri ca răspuns la revendicări. Astfel, pentru crescătorii de bovine de carne şi bivoliţe guvernul a decis să aloce aproximativ 72 de milioane de lei (circa 14.5 milioane de euro), iar pentru fiecare animal cuantumul va fi de 100 euro. Pentru crescătorii de suine vor fi acordate aproximativ 126 de milioane de lei (circa 25 de milioane de euro) şi pentru cei care cresc păsări, 152 de milioane de lei (circa 30,5 de milioane de euro). Banii vor ajunge la fermieri până la finalul lunii iunie a acestui an.

    Altă formă de ajutor pe care Guvernul o va acorda fermierilor va fi subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură. Mai exact, aceștia vor primi sub formă de subvenţie 25% din costul pe care îl au cu motorina pe care o folosesc în agricultură. Pentru fermierii afectaţi de seceta din 2023, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care permite acestora să-şi amâne plata ratelor la bănci până la redresarea lor economică. În privinţa transportului, venim cu o soluţie ce rezolvă o cerinţă importantă a transportatorilor, a anunțat premierul Marcel Ciolacu – modificăm cadrul legal astfel încât şoferii de TIR să nu mai fie amendaţi pentru expirarea rovinietei în cazul în care sunt timpi mari de aşteptare în vamă.

    În același timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a anunţat că este operaţională o nouă formulă de calcul a primei recomandate pentru categoria asiguraţilor cu risc ridicat, persoane fizice şi juridice, care deţin autovehicule de transport cu o masă maximă autorizată mai mare de 16 tone. Aceasta este una din soluţiile pentru protejarea asiguraţilor RCA negociate cu reprezentanţii transportatorilor şi cu cei ai companiilor de asigurări. Un proiect de lege depus la Senat conţine şi alte măsuri discutate, cum ar fi posibilitatea suspendării efectelor contractului RCA, certificatul de daună şi monitorizarea electronică prin reţeaua de camere de supraveghere în trafic a valabilităţii asigurării.În ceea ce priveşte angajaţii din Sănătate, s-a convenit o creştere per total a anvelopei salariale în domeniul sanitar de 20% pentru 2024, din care 5 procente au fost deja plătite prin majorările bugetare pe care le-au resimţit şi angajaţii din Sănătate, începând cu 1 ianuarie


  • Protesti tru sistemlu sanitar

    Protesti tru sistemlu sanitar

    Ndrupăti di manifestări organizate tru spitalele publiţi dit văsilie, tru București fură, marță, protesti. Lucrătorlli dit Sănătate işiră pi geadei tră ș’caftă ndrepturli tru cadrul a unui miting coordonat di Federaţia Solidaritatea Sanitară – ună organizaţie reprezentativă la nivelu a sectorlui Sănătate, avânda ca membri cama di 25.000 di lucrători ditu aestu sector. La acţiune loară parti tută gama a lucrătorlor dit sistemlu sanitar, di la yeatră şi asistenţă, până la economişti dit sistem şi personal auxiliar. Prota căftari cătră guvernanţă mutreaşti darea a veniturilor tăxiti aoa şi doi añi, venituri cari nu eara dati tu 2021. Ma multu, spunu protestatarlli, tră anlu ţi yini ari perspective slabi di crişteari a tiniiloru di cafi mesu la nivelu aştiptat, tră atea că, tră momentu, taxerli a guvernanţilor pruved maş unu cirecu dit cuantumul iniţial.



    Daniel Bulboacă, viţeprezidentul a Fedearaţiillei Solidaritatea Sanitară “Avem unu nom a tiñiiloru di cafi mesu dit 2017 pănă adză, cari nu s’bagă tu lucru. E, noi ahâtu căftămu: s’hibă dati ndrepturli legale, nu vrem ici ţiva ma multu. Anlu aestu, tru 2021, tru meslu yinaru lipsea s’nă da ună tranşă di majorare salarială – nu s-deadi. Tru 2022, tră TESA nu s’da ici ţiva şi tră lucrători s’da maş unu cirecu dit majorare tră personalul auxiliar, tră infirmierii, brancardierii, ngrijitorllii di curăţenie. S’da unu cirecu maş la ună parte dit tuţi atelli cari avea ndreptul la majorările succesive.”



    Protestile dit capitală “culindară”, uidisitu cu organizatorlli, instituţiile esenţiale dit România, respectiv Guvernul, Parlamentul şi Preşedenţia, tră a s’grească “Pluguşorul suferinţei lucrătorilor dit sănătate” şi tră “s’oară mintimineată ti s’da ntrăoară ndrepturli legitime ale profesioniştilor dit sănătate”. Sunt, ma multe probleme, spusi la Radio România, Gabriel Predica, viţeprezidentulu a Fedearațiillei “Solidaritatea Sanitară”


    “Eale nkisescu, di ună parti, de la un sistem inechitabil existent adză tru ţi mutreaşti tiñia di cafi mesu şi, di alantă parte, dealihea, şi aestă problemă a unei turlii di nipricunuşteari andicra di tutu ţi nsimnară gaereţli a lucrătorloru dit Sănătate. Și când spun lucrătorlli dit Sănătate spunu orlea zorlea ti tuti categoriile, incluzând şi personalul TESA, ti exemplu, incluzânda dealihea personalu auxiliar medical, infirmieri, brancardieri, mediţlli, asistentele, dimecu tuti categoriile di personal, cari, ştim multu ghini fură implicate tru aeşti ditu soni doi ani di dzăle tru tut atea ţi nsimnă alumta cu pandemia COVID-19.”


    Uidisitu cu Gabriel Predica, tru sistemul di sănătate, ahurhinda cu anul 2010, salarizarea s’faţi pe principiul amânarillei i prorogarillei, iara aest lucru scoati tu videală lenu turlii di frustrări și niakicăseri tu arada a născăntoru categorii di personal, niţi veclliulu nom a salarizarillei, niţi aestu di tora nomu nihiinda băgati acutotalui tu practico.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala
















  • Proteste în sistemul sanitar

    Proteste în sistemul sanitar

    Susținute de manifestări organizate în spitalele publice din țară, în București au fost, marți, proteste. Lucrătorii din Sănătate au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile în cadrul unui miting coordonat de Federaţia Solidaritatea Sanitară – o organizaţie reprezentativă la nivelul sectorului Sănătate, având ca membri peste 25.000 de salariaţi din acest sector. La acţiune a participat toată gama lucrătorilor din sistemul sanitar, de la medici şi asistenţi, până la economişti din sistem şi personal auxiliar. Principala solicitare către guvernanţi vizează acordarea veniturilor promise în urmă cu aproape doi ani, venituri care nu au fost acordate în 2021. Mai mult, afirmă protestatarii, pentru anul viitor există perspective slabe de majorare a salariilor la nivelul aşteptat, pentru că, pentru moment, promisiunile guvernanţilor prevăd doar un sfert din cuantumul iniţial.

    Daniel Bulboacă, vicepreşedinte al Federaţiei Solidaritatea Sanitară Avem o lege de salarizare din 2017 încoace, care nu se aplică. Da, noi atâta solicităm: acordarea drepturilor legale, nu vrem nimic suplimentar. Anul ăsta, în 2021, în luna ianuarie trebuia să ni se acorde o tranşă de majorare salarială – nu s-a acordat. În 2022, pentru TESA nu se acordă absolut deloc şi pentru muncitori se acordă doar un sfert din majorare pentru personalul auxiliar, pentru infirmierii, brancardierii, îngrijitorii de curăţenie. Se dă un sfert doar la o parte din toţi cei care aveau dreptul la majorările succesive.

    Protestele din capitală au colindat, potrivit organizatorilor, instituţiile esenţiale din România, respectiv Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia, pentru a rosti Pluguşorul suferinţei lucrătorilor din sănătate şi pentru a ura înţelepciune în acordarea urgentă a drepturilor legitime ale profesioniştilor din sănătate. Sunt, de fapt, mai multe probleme, a explicat la Radio România, Gabriel Predica, vicepreședinte al Federației Solidaritatea Sanitară

    Ele pornesc, pe de-o parte, de la un sistem inechitabil existent astăzi în privinţa a ceea ce înseamnă salarizarea şi, pe de altă parte, desigur, şi această problemă a unei forme de nerecunoştinţă faţă de tot ceea ce au înseamnat eforturile salariaţilor din Sănătate. Și când spun salariaţi din Sănătate mă refer la absolut toate categoriile, incluzând şi personalul TESA, spre exemplu, incluzând evident personalul auxiliar medical, infirmieri, brancardieri, medicii, asistentele, deci absolut toate categoriile de personal, care, ştim foarte bine, au fost implicate în aceşti ultimi doi ani de zile în tot ceea ce a însemnat lupta cu pandemia COVID-19.

    Potrivit lui Gabriel Predica, în sistemul de sănătate, începând cu anul 2010, salarizarea se face pe principiul amânării sau prorogării, iar acest lucru naşte tot felul de frustrări și animozități în rândul anumitor categorii de personal, nici vechea lege a salarizării, nici actuala lege nefiind puse integral în aplicare.


  • Stare gravă a spitalelor

    Stare gravă a spitalelor

    Aproape patru mii de încălcări ale legislaţiei privind apărarea împotriva incendiilor au fost constatate în urma controalelor de prevenire desfăşurate anul trecut la aproximativ cinci sute de unităţi sanitare cu paturi din România. Datele sunt conținute într-un raport al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din decembrie 2020, adresat ministrului Sănătăţii de la vremea respectivă. Un număr similar de nereguli se semnalaseră și cu un an înainte, în 2019, potrivit unui alt raport.



    Între deficiențele importante sunt enumerate: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special în ceea ce privește evacuarea utilizatorilor; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri, din cauza lipsei personalului medical, în special în turele de noapte.



    130 de secţii de terapie intensivă nu au autorizaţie de securitate de la pompieri, iar numeroase spitale funcţionează fără hidranţi sau stingătoare, detaliază documentul. În plus, sunt exploatate instalaţii electrice cu defecţiuni, improvizaţii sau în condiţii de suprasolicitare, din cauza racordării unor consumatori care depăşesc puterea circuitelor. Au fost aplicate sute de amenzi, s-au dat mii de avertismente și au fost executate exerciţii de alarmare/evacuare şi primă intervenţie.



    Rapoartele au fost date publicităţii de Ministerul Sănătăţii, duminică, în urma incendiului de săptămâna trecută de la Institutul Matei Balș din București și care vine după unul similar produs în luna noiembrie la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ. Ambele s-au soldat cu morți și răniți în rândul pacienților tratați de Covid 19 la terapie intensivă.



    Ministrul actual al sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că infrastructura sanitară din România s-a deteriorat constant în ultimii ani şi că ar fi trebuit demult să se construiască spitale noi. El a menţionat că în continuare secţiile care îngrijesc pacienţi cu COVID sunt pline, prin urmare instalaţiile electrice sau de gaze nu pot fi schimbate deocamdată, chiar dacă prezența oxigenului medical reprezintă un factor de risc.



    Ministrul a promis că în următorii trei ani vor exista fundaţiile spitalelor regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj, dar că este necesară construcţia unor spitale noi şi în Bucureşti și alte orașe. Voiculescu a anunţat înfiinţarea unui Fond național pentru problemele din infrastructura sanitară. Acesta vizează siguranţa pacienţilor, va fi finanţat din bani europeni şi de la buget şi va permite spitalelor să facă urgent investiţii pentru securitatea la incendiu, la cutremur şi prevenirea infecţiilor nosocomiale.

  • Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 15.11 – 21.11.2020

    Lupta anti-Covid-19, sub semnul tragediei de la Piatra Neamț


    Chiar în ziua în care, în România, era prelungită cu încă 30 de zile starea de alertă, adică sâmbăta trecută, la Spitalul Județean din Piatra Neamț (nord-est) se producea o tragedie de proporții. Din cauza unui aparat medical, salonul de terapie intensivă în care erau intubate persoane bolnave de Covid-19 a luat foc. Dezastrul, soldat cu morți și răniți, a fost urmat, pe parcusul întregii săptămâni, de un val de acuzații, dar și de scuze politice, unele cu evidente conotații electorale în perspectiva alegerilor parlamentare din 6 decembrie. S-au făcut, totodată, cercetări în cadrul unui dosar penal pentru omor din culpă, dar și controale la secțiile ATI din toată țara. Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu decidenți, medici şi ingineri medicali care i-au prezentat disfuncţionalităţile la nivel naţional. La final, șeful statului a promis modernizarea sistemelor de gaze medicinale şi a reţelelor electrice, precum și regândirea instrumentelor legislative şi financiare în sprijinul sistemului de service şi mentenanţă din spitale.


    În paralel, pe frontul luptei anti-Covid-19, în condițiile în care numărul de infectați este tot mai mare, secțiile ATI devin neîncăpătoare pentru cei care au nevoie de tratament intensiv. Așa că, imediat după tragedia de la Piatra Neamț, premierul Ludovic Orban a promis creșterea capacității acestor secţii și fonduri pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii lor. Tot săptămâna aceasta, a continuat carantinarea localităților în care rata infectărilor a depășit limita admisă, în paralel anunțându-se și că România lucrează la o strategie de vaccinare împotriva noului coronavirus. Să adăugăm la acest tablou protestele de stradă ale sindicaliștilor din Sănătate, care au afişat pancarte în fața sediului Guvernului cu mesaje precum Sistemul public de sănătate este bolnav! sau În ţara măsurilor improvizate, nu suntem noi vinovaţi pentru toate!.



    România salută rezultatul prezidențialelor din Republica Moldova


    Pro-europeana Maia Sandu a devenit prima femeie-președinte din istoria Republicii Moldova, ex-sovietică majoritar românofonă. Ea l-a surclasat, duminică, cu 57,75% din voturi, pe șeful în exercițiu al statului, filorusul socialist Igor Dodon. Stoparea corupţiei, oprirea furturilor din bani publici şi reformarea clasei politice sunt priorităţile Maiei Sandu, care a declarat: (track) Îmi doresc să depăşim dezbinarea, să unim societatea şi în politica internă, şi în politica externă. Să construim o politică externă cu demnitate, capabilă să aducă beneficii cetăţenilor noştri. Să apropiem Moldova de standardele europene, prin reforme şi muncă aici, acasă.”


    Maia Sandu a fost felicitată de numeroşi lideri, inclusiv de preşedintele rus, Vladimir Putin, deși Kremlinul l-a susţinut deschis pe rivalul ei Igor Dodon. De la București, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis noului omolog moldovean felicitări pentru victorie. Într-o convorbire telefonică, cei doi au convenit să extindă şi să aprofundeze Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Klaus Iohannis va efectua o vizită la Chișinău, după ce Maia Sandu va prelua mandatul prezidenţial.



    Gaudeamus, carte de învățătură


    A 27-a ediţie a Târgului de carte Gaudeamus Radio România se desfăşoară, anul acesta, în format integral online din cauza crizei sanitare generate de noul coronavirus. De luni 16 noiembrie, peste 100 de companii – edituri, distribuitori de carte românească şi străină, muzică şi jocuri educative – își așteaptă vizitatorii. Standurile, virtuale, pot fi accesate pe pagina www.gaudeamus.ro, cititorii putând achiziționa cărţile preferate. Există și o secțiune pentru cele aproximativ 200 de evenimente, live sau înregistrate, organizate de Radio România şi de participanţi. Scriitorul Norman Manea, stabilit în Statele Unite şi propus în mai multe rânduri la Premiul Nobel pentru literatură, este preşedintele de onoare al Târgului de anul acesta. El spune că organizarea evenimentului în pandemie este un act eroic: Mi s-a părut un act eroic, cultural, într-o vreme în care totul se zgâlţâie şi uneori se şi prăbuşeşte. Cultura, cum ştiţi, fără îndoială, nu este absolut necesară decât în măsura în care oamenii o reclamă. Această iniţiativă vine de la oameni, de la oameni din România, de data asta, şi este, cum am spus, un soi de eroism cultural. Ea ar trebui să le dea încrederea celor care participă şi chiar şi celor care doar aud de el într-o reînviere, într-o lume normală.” Târgul de carte Gaudeamus Radio România ia sfârșit duminică 22 noiembrie.



    Tinerii fotbaliști români la Euro 2021


    Selecţionata sub 21 de ani a României s-a calificat la Campionatul European de fotbal pentru tineret din 2021, după ce a terminat la egalitate, 1-1, marți, acasă, partida cu Danemarca, în ultimul meci din Grupa a 8-a preliminară. Tinerii tricolori au obţinut, astfel, a doua calificare consecutivă la un turneu final, la precedentul ajungând până în semifinale. EURO 2021 de tineret va fi găzduit de Ungaria şi Slovenia. Tot săptămâna aceasta, în recent inventata Ligă a Naţiunilor, fotbaliștii din echipa de seniori ai României au remizat, 1-1, în deplasare, cu Irlanda de Nord. Totodată, partida de acasă cu Norvegia a fost câştigată de România la masa verde, cu 3-0, din cauza unui caz de coronavirus în lotul nordicilor. Ca urmare, România şi-a îndeplinit obiectivul de a fi în urna a doua valorică la tragerea la sorţi a grupelor preliminare pentru Cupa Mondială din 2022. Ultima participare a naționalei României la un turneu final mondial a fost cea din Franţa, în 1998.

  • Reglementări medicale

    Reglementări medicale

    O serie de proiecte lansate la finalul anului 2013 ar urma să schimbe sistemul sanitar românesc, 2014 fiind gândit de ministerul de resort ca an al reformei în Sănătate. Măsurile avute în vedere urmăresc să facă ordine în sistem, iar între acestea se numără instituirea unui pachet de bază de servicii medicale şi a unui pachet minimal, prevăzute să intre în curând în vigoare.



    Pachetul de bază de servicii medicale se va acorda persoanelor asigurate, în timp ce pachetul minimal doar persoanelor neasigurate — în acesta din urmă fiind cuprinse servicii medicale de urgenţă, de supraveghere şi depistare a anumitor boli, consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuzei, consultaţii de planificare familială, servicii de prevenţie şi activităţi de suport. Noul sistem se va aplica în condiţiile în care statisticile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arată că, în România, dintr-un total de 20 de milioane de cetăţeni, doar 2 milioane nu sunt asigurate.



    Chiar şi pentru cei asiguraţi se va limita numărul vizitelor la medic. În plus, aceştia vor trebui să plătească pentru servicii care în prezent sunt gratuite, cum este cazul cezarienei la cerere, sau vor fi înscrişi pe liste de aşteptare pentru tratarea unor afecţiuni care nu sunt considerate o urgenţă. În schimb, vor putea avea parte în mod gratuit de o serie de intervenţii stomatologice. 2014 este şi anul în care, după şase ani, se actualizează lista medicamentelor compensate şi gratuite.



    Ministerul Sănătăţii a lansat spre dezbatere publică până spre sfârşitul lunii martie noua listă de medicamente compensate, care cuprinde în total 1.320 de denumiri comune internaţionale – substanţe active, dintre care 140 sunt molecule noi sau la care recomandarea terapeutică a fost extinsă pentru alte suferinţe. Pentru programele naţionale sunt prevăzute peste 300 de substanţe active, dintre care circa o treime pentru oncologie. Tratarea diabetului, afecţiunilor cardiovasculare, afecţiunilor psihice, hepatitelor cronice şi a bolilor rare sunt, de asemenea, între cele vizate.



    Tot în 2014, românii ar urma să intre în posesia cardului de sănătate, pentru ca mai apoi, cel mai târziu din ianuarie 2015, serviciile medicale să fie decontate de instituţia pe care o reprezintă numai în baza acestui document. Şi o nouă lege a malpraxisului va aduce modificări importante, în sensul simplificării lucrurilor. În prezent, pentru a afla dacă a fost sau nu culpă medicală, o persoană trebuie să aştepte câţiva ani, termenul urmând să se reducă la şase luni odată cu intrarea în vigoare a noii legi.