Încă
foarte departe de a se reflecta în nivelul de trai al românilor obişnuiţi,
spectaculoasa creştere economică pe care-o raportează statisticile alimentează
aşteptări pe măsură în privinţa lefurilor. Calificat uneori drept cenuşăreasa
de pe piaţa muncii, alteori drept o castă de privilegiaţi, sectorul bugetar a
fost prima victimă a amputărilor salariale din 2010, când criza economică
globală a lovit şi România. Iar azi se declară primul îndreptăţit să
beneficieze de corecţii, majorări şi gratificaţii.
Guvernul PSD-ALDE şi
opoziţia de dreapta le promit, deopotrivă, bugetarilor o lege care să
reglementeze unitar sistemul de salarizare, dar au păreri diferite referitoare
la prevederile acesteia.
Convocată, marţi, la dezbaterile din Comisia de muncă
a Senatului, ministrul de resort, social-democrata Olguţa Vasilescu, a venit cu
un proiect asumat de 205 parlamentari din arcul Puterii şi de Executivul
însuşi. Ea spune că schimbările sunt obligatorii, fiindcă actuala lege care
reglementează în domeniu a produs numeroase inegalităţi în sistemul bugetar şi
a condus, între altele la exodul în străinătate al medicilor români. Legea prevede o creştere cu 56% în medie a
salariilor bugetarilor, cu creşteri semnificative de peste 100% în baza
piramidei salariale şi mai mici în vârf, ca urmare a necesităţii departajării
categoriilor de bugetari pentru respectarea principiilor egalităţii şi
nediscriminării.
Opoziţia e de acord că o nouă lege a salarizării este
necesară, dar consideră că proiectul stângii va provoca şi diminuări de salarii
pentru unele categorii de bugetari. Senatorul PNL, Carmen Hărău, vicepreşedinte
al Comisiei: Este vorba de amputări de
salarii, şi ele nu sunt mici. Atrag atenţia că cele 32 de acte normative, prin
care s-au obţinut nişte drepturi salariale, şi care se taie acum, împotriva
prevederilor Constituţiei, vor genera o avalanşă de procese.
Opinia e
împărtăşită de şefii principalelor confederaţii sindicale, care spun că unele
articole din lege vor conduce la amputări de lefuri, iar altele sunt, pur şi
simplu, neconstituţionale. Liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu: Ceea ce ne dorim este ca legea să nu fie
atacabilă şi o problemă de fond care nu este trecută în corpul legii este că
toată lumea se sperie că salariile, după aplicarea legii, indiferent că vorbim
de 1 iulie pentru unii sau 1 ianuarie 2018 pentru alţii, vor fi în plată mai
mici decât cele existente astăzi.
Dezbaterile din Parlament continuă, dar,
între timp, nerăbdători sau neîncrezători în declaraţiile de intenţii ale
politicienilor, angajaţii din sectorul bugetar protestestează deja. Poliţiştii
au ieşit primii în stradă, încă din martie. Luna aceasta au organizat greve de
avertisment controlorii de trafic aerian şi comisarii gărzii de mediu. Iar
zilele trecute vameşii şi angajaţii de la Finanţe au recurs la proteste
spontane, care ameninţă să se permanentizeze dacă Guvernul nu le dă
satisfacţie.