Iar sistemul bancar nu face excepție, folosirea inteligenței artificiale (AI) devenind imperativă pentru a menține un nivel competitiv și a oferi o experiență superioară clienților, spun specialiștii în domeniu. Eficientizarea proceselor administrative, personalizarea serviciilor bancare, prevenirea fraudei și îmbunătățirea experienței clienților sunt doar câteva dintre aspectele în care implementarea inteligenței artificiale poate aduce avantaje semnificative.
Există, însă, și riscuri, legate în principal de protecția datelor și de pierderea locurilor de muncă. Cum poate contribui inteligenţa artificială la protejarea și securizarea resurselor financiare și a datelor sensibile? În primul rând, prin detectarea și prevenirea atacurilor informatice într-un mod mai rapid și mai precis, aceasta fiind una dintre caracteristicile-cheie ale firewall-urilor bancare ce utilizează AI. Apoi, inteligența artificială poate evalua și analiza rapid un volum mare de date în timp real, permițând identificarea eficientă a amenințărilor și implementarea măsurilor de securitate adecvate.
De asemenea, algoritmii de inteligență artificială pot fi folosiți pentru a automatiza sarcini repetitive și de rutină, precum verificarea documentelor și a autenticității acestora, deschiderea de conturi bancare sau evaluarea creditelor, de exemplu. Tehnologia AI poate fi utilizată pentru a analiza datele clienților și pentru a furniza soluții personalizate cu privire la managementul contului, planificarea financiară sau investițiile.
Specialiștii mai spun că folosirea inteligenței artificiale în sistemul bancar poate juca, de asemenea, un rol crucial în detectarea și prevenirea fraudei – algoritmi de machine learning pot fi antrenați pentru a identifica modele și anomalii în tranzacții, alertând băncile asupra posibilelor fraude.
Din perspectiva unei bănci centrale, inteligenţa artificială reprezintă un instrument promiţător și pentru echilibrarea inflaţiei, a atras, pe de altă parte, atenția Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, prezent la o conferinţă de specialitate. El a explicat că, asemenea influenţei globalizării, care a temperat inflaţia în deceniile trecute, şi inteligenţa artificială, prin eficientizare şi optimizare a proceselor economice, oferă perspective bune de stabilizare a nivelului preţurilor, într-un context marcat de provocări semnificative.
Cristian Popa: „Procesul de luare a deciziilor de politică monetară este cu atât mai complex în perioadele caracterizate de schimbări structurale uriaşe, precum cele pe care le traversăm în prezent. Şi voi aminti aici câteva: globalizarea, care se restrânge; reglementarea, care devine din ce în ce mai intensă; protecţionismul, care vedem, cel puţin transatlantic, cât creşte; dividentul păcii, care dispare, direcţionând o parte a cheltuielilor către Apărare, către sectorul militar, în detrimentul educaţiei, sănătăţii; populaţia, care îmbătrâneşte simultan cu scăderea natalităţii; dividendul energetic, care dispare, energie mai scumpă; problema deficitelor fiscale, care este în creştere persistentă, iar tranziţia către o economie verde, care implică şi ea noi costuri.
Toate aceste schimbări structurale par să ne indice că presiunile inflaţioniste vor rămâne mult timp alături de noi. Însă există o schimbare ce poate acţiona în sens invers – inteligenţa artificială poate să limiteze impactul schimbărilor structurale menţionate, dacă e destul de amplă, stimulând creşterea economică sustenabilă printr-o productivitate a muncii mai ridicată şi deschiderea unor noi căi către inovaţie şi progres.”
Cristian Popa consideră, însă, că ritmul acestor schimbări rămâne încă incert şi că impactul pe larg al implementării tehnologiei inteligenţei artificiale ar putea deveni palpabil abia pe termen lung, necesitând o perioadă de ajustare graduală şi consolidare a colaborării dintre oameni şi tehnologie.
Ceea ce face inteligenţa artificială pe termen lung este să ne potenţeze anumite abilităţi pe care le putem valorifica în noi oportunităţi profesionale, spune Cristian Popa. Dar, a adăugat el, există riscuri asociate cu protecţia datelor şi cu interpretarea lor corectă de către inteligenţa artificială. De aceea, BNR va susţine inovaţia, însă va rămâne cu un ochi la macrostabilitate şi este de aşteptat să aibă o abordare care să ţină cont de nivelul riscului în ceea ce priveşte inteligenţa artificială. Adică permisivă spre activităţile non-critice ale activităţii bancare, dar fermă în legătură cu activităţile de bază, realităţile actuale determinând banca centrală să privească, de exemplu, cu o oarecare reticenţă transformarea asistentului digital într-un expert în managementul riscului bancar sau în luarea deciziilor de acordare a creditelor, a mai spus Cristian Popa.
Printre riscurile asociate inteligenței artificiale se numără și acela al pierderii de locuri de muncă, pe măsură ce anumite procese sunt automatizate, precum și riscul legat de confidențialitatea datelor, deoarece inteligența artificială necesită acces la informațiile personale ale clienților. Cu bune şi cu mai puţin bune, specialiştii spun, însă, că în 2030 este de așteptat ca folosirea inteligenței artificiale în sectorul bancar românesc și nu numai să fie răspândită și total integrată în majoritatea proceselor și serviciilor bancare.
