Tag: sistemul de educatie

  • O perspectivă a apărării statelor baltice: rolul asociațiilor de cercetași

    O perspectivă a apărării statelor baltice: rolul asociațiilor de cercetași

    Printre articolele publicate în numărul din
    decembrie 2023 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs, editată și publicată de Institutul European
    din România, se află și o cercetare despre modul în care cercetașii și
    asociațiile lor percep participarea la sistemul de educație pentru apărarea
    națională.

    Articolul este scris de cercetători din state diferite: Jaroslav
    Dvorak, profesor în Lituania și Urszula Staśkiewicz, profesoară în Polonia. Autorii
    au dorit să afle dacă activitatea asociațiilor de cercetași poate fi integrată
    în educația pentru apărare, respectiv care este percepția cercetașilor cu
    privire la rolul lor în sistemul național de educație pentru apărare. În
    general, educația poate contribui la pregătirea cetățenilor pentru a răspunde diverselor
    amenințări la adresa securității.

    Autorii analizează activitatea asociațiilor de
    cercetași din cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania. Ei concluzionează,
    printre altele, că asistența cercetașilor ar putea fi utilă, mai ales în cazul
    evacuării rapide a populației civile sau a salvării persoanelor blocate în
    clădiri (e.g., furnizarea de hrană, informarea serviciilor responsabile despre cei
    aflați în situații dificile).


    Textul complet al articolul este disponibil, în
    limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.


    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Studii Europene

  • Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Miniştrii educaţiei din UE încurajează o mai mare participare la Erasmus+

    Programul Erasmus – continuat prin versiunea sa nouă Erasmus plus – este unul dintre cele mai renumite, apreciate și reușite programe ale Uniunii Europene din ultimii 30 de ani. Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, derulat între 2013 şi 2020, nu se limitează doar la studenți, ci în cele 7 secţiuni ale sale oferă oportunități pentru diverse categorii de persoane și organizații. Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro (cu 40 % mai mult față de perioada precedentă de finanțare), Erasmus + va ajuta peste 4 milioane tineri să studieze, să se formeze, să câștige experiență profesională sau să desfășoare activități de voluntariat în străinătate. Prin programul Erasmus un student european poate învăţa între şase luni şi un an la o universitate din altă ţară.

    Reuniunea de la Sofia a miniştrilor educaţiei din ţările membre a făcut o evaluarea intermediară a programului și s-a aplecat asupra orientărilor sale viitoare pentru perioada post-2020. Miniștrii s-au axat pe măsuri menite să încurajeze o mai mare participare la program, în special din partea regiunilor mai puțin avansate din punct de vedere socio-economic, precum și extinderea gamei de participanți. Totodată, aceștia au discutat despre atragerea de talente și stimularea creativității şi a inovării, prin intermediul Erasmus+.

    Comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics: Educaţia se află între între priorităţile de top ale agendei politice a Uniunii Europene. Trebuie să lucrăm pentru un număr important de iniţiative, care au fost deja lansate. La reuniunea pe care am avut-o cu miniştrii educaţiei din ţările membre, am discutat despre cum să punem în aplicare concluziile Consiliului pentru Educaţie, din decembrie 2017. Şi sunt 4 priorităţi: îmbunătăţirea mobilităţii şi schimburilor universitare, a reţelelor de colaborare dintre universităţile europene, recunoaşterea reciprocă a diplomelor în învăţământul superior şi îmbunătăţirea învăţării limbilor străine. În sfârşit, vrem să întărim şi să extindem programul Erasmus plus după 2020 şi să-l facem mai cuprinzător. Vom continua să lucrăm pentru un Erasmus plus mai mare şi mai performant.

    Miniștrii au discutat şi despre măsurile care vizează digitalizarea în sistemul de educaţiei, necesitatea învățării pe tot parcursul vieții, a educării și formării inovatoare. Consiliul a autorizat şi ratificarea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Tratatul de la Marrakesh recunoaşte, la nivel internațional, necesitatea de a spori numărul de opere și de alte obiecte protejate, care să fie disponibile în formate accesibile precum: alfabetul Braille, cărțile audio și tipăriturile cu caractere de mari dimensiuni.