Tag: sistemul energetic

  • Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, care a avut loc săptămâna trecută la New York, vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, și comisarul pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte energetice, în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie și Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile.

    Acestea vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru a asigura accesul universal la energie și pentru a accelera tranziția către o energie curată în întreaga lume.

    În primul rând, un nou proiect împreună cu Agenția Internațională pentru Energie va pregăti un program de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările dependente de cărbune. Aceste foi de parcurs vor propune căi incluzive de decarbonizare a sistemului energetic care să asigure o tranziție corectă, echitabilă din punct de vedere social, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și creșterea accesului la energie.

    În al doilea rând, Comisia va coopera cu Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile pentru a pregăti Perspective regionale privind tranziția energetică pentru Africa, America Latină și Caraibe și Europa. Acestea vor oferi o analiză amănunțită a potențialului și a opțiunilor regiunilor în ceea ce privește energia regenerabilă, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a nevoilor de investiții și a impactului socio-economic.

    În al treilea rând, Comisia va colabora cu alți parteneri la elaborarea unui Catalog al acordurilor privind hidrogenul ecologic. Acesta va fi conceput pentru a da un impuls utilizării hidrogenului verde la nivel mondial.

    Foile de parcurs și perspectivele regionale privind tranziția energetică, care urmează să fie elaborate împreună cu țările și regiunile vizate, vor oferi oportunități pentru a ghida orientările viitoare ale UE în materie de politică energetică și cooperarea în domeniul investițiilor.


  • Cooperarea regională în domeniul energiei

    Cooperarea regională în domeniul energiei

    Bucureştiul a gazduit primul Consiliu Informal de Energie, sub Președinția Română a Consiliului UE. Prezidat de ministrul român al Energiei, Anton Anton, evenimentul, i-a avut ca participanți pe comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Canete și miniștrii energiei ai Statelor Membre UE. Reuniunea a abordat prioritățile viitorului sistem energetic din UE în perspectiva realizării tranziției energetice post 2020. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene are ca obiectiv adoptarea unei set de concluzii ministeriale pe această temă, cu ocazia Consiliului Energiei din 25 iunie anul acesta.

    Miniștrii au oferit o serie de orientări privind prioritățile în materie de infrastructură și soluții inovatoare pentru următorii ani. În cadrul reuniunii ministeriale, delegațiile și Comisia Europeană au semnat Declarația pentru o infrastructură de gaz europeană sustenabilă și inteligentă, care reprezintă o bază solidă pentru a stimula potențialul gazului natural și pentru a folosi resurse curate, precum hidrogenul, biometanul și metanul sintetic în decarbonizarea sistemului energetic. Infrastructura de gaze naturale, energie electrică și cea de stocare a energiei va trebui să se transforme astfel încât să devină un instrument inteligent de aprovizionare a consumatorilor și un pilon central al dezvoltării economice și sociale, a apreciat Anton Anton. În opinia sa, cuplarea piețelor de energie și gaz, alături de digitalizarea sectorulul energetic în întregul său, pot avea o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor poluante, cu costuri relative reduse. În cadrul discuțiilor a fost abordată și eficiența energetică.

    Anton Anton: Am vorbit despre tehnologii. Am stabilit împreună că nu vrem să restricționăm nici un fel de tehnologie, nu vrem să impunem o numită tehnologie pentru a asigura tranziția și viitorul energetic. Am discutat despre eficiența energetică, pentru că, deobicei, atunci când vorbim despre energie spunem cam câtă energie trebuie să producem, cum să producem, dar trebuie să vedem cum o utilizăm. Și eficineța energetică asta înseamnă. Să vedem cum utilizăm energia cât mai bine și cum reușim să facem lucrurile pe care le dorim cu cât mai puțină energie. Este clar că avem nevoie de multe investiții. Este clar că investițiile în infrastructură, în soluții inovatoare, în tehnologii sunt principalele repere de care avem nevoie. Dar, este la fel de clar că aceste investiții trebuie făcute eficient și întotdeauna putem să învățăm de la ceilalți câte ceva.

    Reuniunea Consiliului Energie a găzduit și prima întâlnire ministerială între statele membre UE și statele din Parteneriatul Estic. Obiectivul a fost de a stabili un dialog regional pentru o cooperare adecvată, în perspectiva asigurării aprovizionării și diversificării cu energie.


  • Senatul dezbate o controversată ordonanţă de urgenţă

    Senatul dezbate o controversată ordonanţă de urgenţă

    După ce a provocat aprinse dezbateri publice, Ordonanţa de Urgenţă 114, emisă
    de Guvernul de la Bucureşti, ajunge, săptămâna aceasta, şi pe agenda Parlamentului.
    Actul normativ introduce măsuri fiscal-bugetare noi, între care şi aşa-numita
    taxă pe lăcomie, ce prevede taxarea suplimentară a companiilor din
    energie şi a băncilor, despre care majoritatea de stânga afirmă că obţin în
    România profituri nefiresc şi imoral de mari. Senatori din Comisia de
    buget-finanţe vor elabora, marţi, un raport final despre ordonanţă.
    Parlamentarii din opoziţia de dreapta cer, deja, nu amendarea, ci respingerea acesteia,
    fiindcă prevederile sale ar afecta domenii esenţiale, precum securitatea
    energetică, sectorul bancar sau industria de telecomunicaţii.

    Liderul PNL, vocea-ntâi
    a opoziţiei, Ludovic Orban, atrage atenţia că ordonanţa va avea impact negativ şi
    asupra fondurilor private de pensii Capitalul social obligatoriu
    care este cerut prin intermediul Ordonanţei 114 este de 11 ori mai mare decât
    capitalul subscris astăzi. Practic, până astăzi, investiţiile iniţiale făcute
    de administratorii fondurilor de pensii încă nu au fost recuperate integral. Cu
    apariţia obligaţiei de creştere a capitalului social în funcţie de mărimea
    activelor, recuperarea investiţiilor necesare se va face, în funcţie de
    administratorul privat, în perioade de timp între 35 şi 50 de ani.

    De
    pe băncile majorităţii, preşedintele Senatului şi liderul ALDE, partener-junior
    la guvernare al social-democraţilor, Călin Popescu-Tăriceanu, nu exclude
    posibilitatea modificării documentului Am discutat în prealabil cu
    doamna prim ministru Viorica Dăncilă şi i-am explicat că această taxă de 2% pe
    companiile din energie afectează grav posibilităţile de dezvoltare în
    continuare şi doamna prim ministru a consimţit că această taxă este excesivă şi
    trebuie să analizăm şi, cel mai probabil, o să renunţăm la această taxă de 2%.

    Documentul, numit, de unii cu patos justiţiar, de alţii cu sarcasm, şi
    ordonanţa lăcomiei, are termen până pe 1 martie pentru dezbaterile
    şi votul din Senat, după care va fi trimis Camerei Deputaţilor, for decizional
    în acest caz. Teoretic în afara jocurilor politice, dar, practic, tot mai critică faţă
    de iniţiativele majorităţii în plan economic, banca centrală nu şi-a ascuns
    reticenţa în legătură cu prevederile Ordonanţei 114. Economistul şef al BNR,
    Valentin Lazea, susţine că taxa pe active, impusă de aceasta, ar putea coborî
    profitabilitatea sistemului bancar din România sub media europeană. În cazul
    unui astfel de scenariu, avertizează el, nu este exclusă plecarea unor bănci străine
    de pe piaţa românească. El le cere politicienilor să decidă dacă vor un sistem
    bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investiţii, sau unul
    clientelar, care să alimenteze consumul, nu şi dezvoltarea României.

  • Companiile energetice româneşti, rentabile

    Companiile energetice româneşti, rentabile

    Sistemul energetic naţional românesc
    este solid şi
    viabil, a dat asigurări, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, ministrul
    energiei Anton Anton, invitat de parlamentari de opoziţie la Ora
    Guvernului. Aceştia i-au cerut să răspundă, concret, la unele probleme
    care, în opinia lor, pun în pericol securitatea energetică a României.
    Ministrul a declarat că viziunea strategiei energetice naţionale pentru
    perioada 2018-2020 vizează creşterea acestui sector, prin construirea de noi
    capacităţi şi modernizarea celor existente privind transportul şi distribuţia.
    În opinia sa, sistemul energetic al ţării este capabil să asigure securitatea
    energetică pentru consumatorii casnici şi industriali, precum şi pentru statele
    din regiune.

    Anton Anton a mai spus că, în prezent, România este un pol
    regional de securitate energetică, beneficiază de rezerve importante, iar
    pentru creşterea sectorului energetic se acţionează în sensul modernizării şi
    construirii de noi capacităţi şi prin investiţii în acest domeniu. El a subliniat,
    totodată, că în ultimul an multe companii de stat au înregistrat profit: Oltenia a înregistrat pentru prima oară un profit în anul trecut de
    când funcţionează ea, circa 200 de milioane de lei. Hidroelectrica a avut un
    profit de 1,6 miliarde. Nuclearelectrica de 340 de milioane. Elcen, deşi e în
    continuare în insolvenţă, a avut un profit de 45 de milioane şi mai sunt încă
    situaţii pe care nu am reuşit să le rezolvăm de tot, dar la care lucrăm:
    Complexul Energetic Hunedoara (CEH) şi la Compania Nationala a Uraniului (CNU).

    Parlamentarii USR nu au fost însă mulțumiți de
    prestația ministrului. Deputatul Uniunii, Cristina Prună, a spus că reprezentantul
    Guvernului nu a dat răspunsurile cerute privind resursele energetice din Marea
    Neagră, absenţa investiţiilor din companiile de stat, situaţia mineritului
    românesc şi termenele pentru Strategia Energetică. Cristina Prună:
    Constat cu tristeţe că aţi răspuns exact pe
    lângă subiect! Până la 90% din profituri au fost virate către bugetul de stat
    tocmai pentru a acoperi găurile pe care guvernarea PSD-ALDE le-a lăsat la
    bugetul de stat.


    La finalul dezbaterilor,
    ministrul Anton Anton a precizat că termenele pentru proiectul privind sistemul de transport al gazelor
    pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria sunt respectate.
    Este vorba despre o conductă care intră prin vestul României și iese prin
    sud, lungă de 560 km și care va costa circa 560 milioane de euro.
    Gazoductul
    va permite nu doar furnizarea de gaze către Europa Centrală, ci și un flux
    bidirecțional, ceea ce înseamnă competiție și, cel puțin teoretic, un preț mai
    mic pentru consumatorul final.Termenul de finalizare a Fazei I a proiectului este sfârșitul anului
    2019.