În ultima perioadă, Ministerul Sănătăţii din România a anunţat o serie de măsuri menite să îmbunătăţească activitatea într-un domeniu care de ani buni se confruntă cu numeroase probleme. Luni au fost prezentate principalele direcţii ale Strategiei Naţionale de Resurse Umane în Sănătate pentru perioada 2014-2020: salarizare corespunzătoare, condiţii bune de muncă şi posibilităţi de dezvoltare profesională. Autorităţile propun măsuri care să ducă în următorii patru ani la o reducere consistentă a exodului medicilor, având în vedere că România se confruntă cu un important deficit de personal de specialitate.
Pe de altă parte, Ministerul a lansat primul registru electronic naţional de screening auditiv al nou-născuţilor. Deocamdată, acesta funcţionează în cadrul unui program pilot care include trei maternităţi din Bucureşti dar, de anul viitor, va fi extins la nivel naţional. Din 2017, toţi copiii care se vor naşte în spitalele din sistemul de stat vor fi testaţi auditiv încă din maternitate – a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu: Am elaborat un protocol unic de testare auditivă a nou-născutului ce va fi adoptat prin ordin de ministru, fiecare persoană testată auditiv va fi inclusă automat într-un registru electronic naţional de screening auditiv, astfel încât de acum încolo să avem o evidenţă foarte clară a persoanelor hipoacuzice. Rezultatul va fi că, la un an de la momentul în care acest registru va deveni funcţional, noi vom putea şti, în sfârşit, câte persoane cu hipoacuzie avem în România.
La nivel naţional vor fi 335 de aparate de screening audio, pentru care licitaţiile de achiziţie vor demara la începutul anului viitor. În România, din aproximativ 200 de mii de copii născuţi anual, aproximativ 600 au probleme de auz. Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre intenţia de reînfiinţare a învăţământului universitar în domeniul Audiologiei.
Pe de alta parte,Vlad Voiculescu a mai anunţat că Agenţia Naţională de Transplant, cu suportul Ministerului Sănătăţii, va lucra, în perioada imediat următoare, pentru a asigura transparenţa mecanismului de alocare a organelor, precum şi respectarea tuturor normelor legale în vigoare. El a spus că Registrul naţional de transplant funcţionează, însă ‘nu aşa cum ar trebui’.
La sfârşitul lunii trecute, o anchetă a Corpului de Control a Ministerului Sănătăţii a descoperit nereguli grave şi criterii subiective aplicate la aprobarea şi prioritizarea operaţiilor de transplant în România . Atunci, Vald Voiculescu declara că în România nu există criterii şi proceduri clare de alocare a organelor, nu exista liste de aşteptare corelate la nivel naţional pentru fiecare organ, pacienţii aflaţi pe liste nu beneficiază întotdeauna de şanse egale, iar legile, dacă sunt, nu sunt respectate. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au început consultari cu reprezentanţii medicilor şi ai pacienţilor privind buna funcţionare a dosarului electronic de sănătate, care a devenit obligatoriu din 18 noiembrie. De la această dată, medicii trebuie să introducă datele pacienţilor, inclusiv istoricul medical, în sistemul informatic al CNAS.
